Modificări

'''Smerenia''' este o [[virtuţi|virtute fundamentală ]] morală care constă în ajutarea, slujirea, punerea mai presus a celorlalţi. Ea este opusă [[mândria|mândriei]], egoismului şi slavei deşarte, care . Smerenia se însoţeşte cu inocenţa şi curăţenia copiilor, cu [[înţelepciunea]], cu harul Domnului, cu cinstea şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, cu bogăţia, slava, mântuirea [[mântuire]]a şi [[viaţa veşnică]]. [[Dumnezeu ]] înviorează duhurile smerite şi mângâie pe cei smeriţi. [[Sfânta Scriptură|Biblia ]] oferă atât modele de smeriri (Nabucodonosor, Ahab, Manase) cât şi modele de smerenie (Iosia, Ezdra, psalmistul [[David]], [[Fecioara Maria]], [[apostolul Pavel ]] şi modelul suprem, [[Iisus]]). Smerenia trebuie să fie podoaba tuturor, apostoli [[apostol]]i precum Pavel sau oameni obişnuiţi, bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, [[sărăcia|săraci ]] sau bogaţi.

Iisus mustră aspru pe [[cărturari]] şi [[farisei]], denunţând ipocrizia, răutatea, [[indiferenţanepăsarea]], şi alergarea la [[mândria|slavadeşartă]] deşartă a acestora. [[Iisus]] îi învaţă că Unul este Învăţătorul şi anume [[Hristos]], şi că ei sunt toţi fraţi, în care cel mai mare dintre ei este slujitorul oricui şi arată atât smerirea ce-i aşteaptă pe cărturari şi farisei, cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită.<ref>Mt23([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=23 23,1-12</ref>]).

Apostolul Pavel le scrie filipenilor că fiecare, în smerenie, trebuie să se lepede de egoism, privindu-l i pe oricare altul toţi mai presus decât pe el însuşisine (Filipeni [http://bibliaortodoxa.<ref>Flp2ro/carte.php?id=28&cap=2#3-4 2,3-4</ref>]).

Văzând că unii [[mândria|se credeau neprihăniţi]] drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi, Iisus le spune [[pilda vameşului şi fariseului]] , arătându-le că o [[rugăciune]] smerită îndreaptă omul mai mult decât [[rugăciune]]a rugăciunea omului corect, dar [[mândria|mândru]], care se îndreptăţeşte pe sine.<ref>Lc18([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18#9-14 18,9-14</ref>]).

Când apostolii îl întreabă cine este cel mai mare în [[Împărăţia Cerurilor|împărăţia cerurilor]], Iisus cheamă un copilaş la el, îl pune în mijlocul lor şi îi avertizează că dacă dacă nu se vor întoarce la [[Dumnezeu]] şi nu se vor asemăna copiilor, cu niciun chip nu vor intra în împărăţia cerurilor, şi apoi le spune că oricine se va smeri ca acel copilaş va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt18ro/carte.php?id=55&cap=18 18,1-4-7</ref>]).

Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, Iisus le mai spune să prefere locurile mai modeste, ca apoi să fie puşi la locurile mai de cinste; căci acest lucru este mai bun decât să te acoperi de ruşine fiind îndepărtat din locurile dintâi, dacă se întâmplă să vină cineva mai cu vază(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt23ro/carte.php?id=55&cap=23#12 23,12</ref>]). 

Dumnezeu îi spune profetului [[Isaia]] că este "cu cu omul zdrobit cei smeriţi şi smeritînfrânţi, ca să învioreze duhurile smerite, înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbăteze inimile zdrobite”<ref>Is57îmbărbătez pe cei cu inima frântă" (Isaia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=57#15</ref>57,15]). Dumnezeu ,,mângâie pe cei smeriţi”(II Corinteni [http://bibliaortodoxa.<ref>2Cor7ro/carte.php?id=13&cap=7#6</ref> 7,6]). Cei smeriţi capătă [[har]]<ref>Prov3(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=3#34 3,34], Iac4[[Epistola Sf. Apostol Iacov|Iacov]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=30&cap=3#6</ref>4,6]), [[înţelepciunea|înţelepciune]]<ref>Prov11(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=11#2</ref>11,2]), cinste<ref>Prov29(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=29#23 29,23</ref> ]) şi cunoştinţa cunoaşterea căii Domnului<ref>Ps25([[Psaltirea|Psalmi]] 25.9<http:/ref> /www.biblegateway.com/passage/?search=Psalmi%2025.9&version=RMNN) şi, în scurtă vreme,(după [[judecată]]) bogăţie (bogăţia spirituală a [[rai]]ului)<ref> Prov22(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4</ref>22,4]), [[slavă]]<ref>Prov15(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=15#3315, Prov1833], [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=18#1218,12], Prov22[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4</ref>22,4]), [[viaţa veşnică|viaţă veşnică]] <ref>Prov22(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4</ref>22,4]), [[mântuire]] <ref>Ps18(Psalmi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=17#2717, Prov1627], Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=16#19 16,19</ref>]). 

[[Image:William Blake-Nebuchadnezzar.jpg|thumb|300px|right|Nabocodonosor al II-lea, smerit de Dumnezeu, pentru mândria sa, să trăiască precum dobitoacele pentru şapte ani]] =====Smerirea lui NebucadneţarNabucodonosor=====Un pilduitor exemplu de smerire forţată silită dă [[Nabucudonosor Nabucodonosor al II-lea|Nebucadneţar]], împăratul Babilonului, care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi [[minune|minunile]] puternice pe care le-a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de el. Astfel el povesteşte că, pe când trăia liniştit şi fericit în palatul lui, el are un [[vis]] care îl înspăimântă şi-l umple de [[teama|groază]]. El cheamă pe [[vrăjitorievrăjitoria|vrăjitorii]], cititorii în stele, ghicitorii, haldeii (magii caldeeni) pe care-i ţinea la palat dar ei nu reuşesc să-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă pe profetul [[Daniel]]. Nebucadneţar]] Nabucodonosor îi spune visul (vezi textul)său, Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt [[păcat]]elor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă [[mila|milă]] de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu ascultă sfatul lui Daniel şi , iar după douăsprezece luni, când i s-a [[mândria|îngâmfat]] trufit inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie (Daniel [[mândria|mândrie]]<ref>Dan5http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=5#20 5,20</ref])>, astfel încât îşi atribuia sieşi propria [[iubirea de arginţi|bogăţie]] şi faimă, un glas îl anunţă din [[cer]] că avea să i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat. Într-adevăr, el este aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi este despuiat de [[slava]] lui(Daniel 5,20).<ref>Dan5.20</ref> Izgonit din mijlocul oamenilor, el locuieşte la un loc cu fiarele câmpului, îi dau să mănânce iarbă ca la boi şi este udat de roua cerului; îi creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi trec peste el. Când s-a împlinit sorocul, el îşi ridică ochii spre cer, şi mintea ii vine la loc: binecuvântează, laudă şi slăveşte pe [[Dumnezeu]], recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi mai marii mei îl caută din nou; este pus iarăşi peste împărăţia lui, şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nebucadneţar Nabucodonosor laudă, înalţă şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate lucrările faptele Lui sunt adevărate, toate şi căile Lui sunt drepte, şi El poate să smerească iar pe cei ce umblă cu [[mândria|mândrie]]mândri poate să-i smerească!’’după ’’, după cum se exprimă însuşi împăratul(Daniel [http://bibliaortodoxa.ro/carte. <ref>Daniel php?id=16&cap=4 4.,1-37</ref>]).

După ce se face complice la un [[uciderea|omor]] săvârşit de Izabela, soţia sa (care îl ucide pe Nabot pentru ca soţul său să poată intra în posesia unei vii, pe care acesta nu vroia s-o vândă), [[Ahab]], regele lui Israel este criticat aspru de proorocul [[Ilie Tesviteanul|Ilie]], care îl acuză că s-a vândut devenind [[uciderea|ucigaş]] şi [[furt|hoţ]], se smereşte şi Dumnezeu amână declanşarea abaterea nenorocirilor peste casa lui până în timpul vieţii fiului său([[Cartea a III-a a Regilor|III Regi]] [http://bibliaortodoxa.<ref>1Imp21<ro/ref>carte.php?id=68&cap=21 cap. 21]).

Când se vede la strâmtoare, în robie asiriană, [[Manase]], împărat [[uciderea|criminal]], [[idolatrieînchinarea la dumnezei străini|idolatru]] şi [[vrăjitoria|vrăjitor]], se smereşte adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi, Care îl aduce înapoi la Ierusalim. Manase dărâmă toţi idolii şi altarele închinate acestora, aşază din nou altarul Domnului, aduce [[jertfă|jertfe]] de mulţămire mulţumire şi de laudă, porunceşte regatului lui Iuda să slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel. Poporul ajunge să jertfească tot pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său([[Cartea a II-a a Cronicilor| II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=15&cap=33 33, 1-19]). ====Alte modele de smerenie====[[Image:Fecioara Maria, sec al VI-lea.jpg|thumb|200px|right|Fecioara Maria.<refbr>2Cron33Icoană din secolul al VI-lea]][[Image:David.jpg|left|thumb|Regele David]]Pentru că vede smerenia lui [[Iosia]], împăratul lui Iuda, căruia i se mişcase inima şi care îşi sfâşiase hainele şi plânsese când auzise că poporul avea să fie pedepsit pentru idolatrie, Dumnezeu amână pedeapsa împotriva lui Israel, care păcătuise prin idolatrie, până după moartea acestuia (IV Regi [http://bibliaortodoxa.12ro/carte.php?id=69&cap=22 22,8-11-19 <-20], [[Cartea a II-a a Cronicilor|II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=15&cap=34 34,33]).  [[Ezdra]], venit din Babilon, cărturar iscusit în [[Legea lui Moise]], având mâna bună a lui Dumnezeu peste el, îşi propusese să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=7 7,1-10]). El vesteşte un [[post]] de smerire înaintea lui Dumnezeu, înainte de a cere pentru el şi poporul lui o călătorie fericită (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=8 8,18-21]). Ezdra se smereşte când aude că poporul, în frunte cu căpeteniile şi dregătorii, încălcaseră porunca lui Dumnezeu de a nu se amesteca cu popoarele anumitor ţări (canaanei, hitiţi, fereziti, iebusiţi, amoniţi, moabiţi, egipteni, amorei) (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/ref>carte.php?id=23&cap=9 9,1-5]).

====Modele de smerenie====Pentru că vede smerenia lui [[Iosia]], împăratul lui Iuda, căruia i se mişcase inima şi care îşi [[pocăinţă|sfâşiase hainele şi plânsese]] când auzise că poporul va fi pedepsit pentru idolatrie, Dumnezeu amână pedeapsa împotriva lui Israel, care păcătuise prin [[idolatria|idolatrie]], până după moartea acestuia.<ref>2Imp22.8-11-19-20, 2Cron34.26</ref> [[Ezra]], venit din Babilon, cărturar iscusit în Legea lui [[Moise]], având mâna bună a lui [[Dumnezeu]] peste el, îşi propusese să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.<ref>Ezra 7.1-10</ref> El vesteşte un [[post]] de smerire înaintea lui Dumnezeu, înainte de a cere pentru el şi poporul lui o călătorie fericită<ref>Ezra8.18-21</ref> Psalmistul [[EzraDavid]] se smereşte când aude că poporul, în frunte cu căpeteniile şi dregătorii, încălcaseră porunca lui Dumnezeu de a nu se amesteca cu popoarele anumitor ţări. (canaaniţi, hitiţi, fereziti, iebusiţi, amoniţi, moabiti, egipteni, amoriţi).<ref>Ezra 9.5</ref>'''Psalmistul''' îşi smerise sufletul cu [[post]] şi [[rugăciune|rugăciuni]] pe când unii oameni erau [[boala|bolnavi]] iar aceştia se ridicaseră apoi că [[mărturia mincinoasă|martori mincinoşi]] împotriva lui întrebându-l de ceea ce nu ştia, întorcându-i rău pentru bine şi lăsându-i astfel sufletul pustiu(Psalmi [http://bibliaortodoxa.<ref>Ps35ro/carte.php?id=65&cap=34#12-13 34,12-13</ref>]). [[Fecioara Maria]] spune că duhul i se [[bucurie|bucură]] în [[Dumnezeu]], pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale (prin alegerea sa ca purtătoare a lui [[Hristos]]) şi astfel neamurile o vor chema fericită([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.<ref>Lc1ro/carte.php?id=48</ref>&cap=1#48 1,48]). [[Apostolul Pavel]] e mulţumit cu ce are, ştiind să trăiască şi smerit, şi în belşug(Filipeni [http://bibliaortodoxa.<ref>Flp4ro/carte.php?id=28&cap=4#12 4,12</ref>]). Proorocul [[Zaharia]] arată că Iisus vine Mesia avea să vină în Ierusalim ,,neprihănit "drept şi biruitor", dar "smerit şi călare pe un măgar, pe un mânzasin, pe mânzul unei măgăriţe”asinei" (Zaharia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.<ref>Zah php?id=82&cap=9.#9-10 9,9-10</ref> ]).  Iisus e modelul suprem de smerenie. El îi cheamă pe toţi cei trudiţi şi împovăraţi să înveţe de la el El care este blând şi smerit cu inima.<ref>Mat11(Matei 11,29).29</ref> Apostolul Pavel arată că Domnul ,,Isus S-a smerit şi Spe Sine, ascultător făcându-a făcut ascultător Se până la moarte, şi încă moarte de pe cruce.<ref>Flp2." (Filipeni 2,8</ref> ) Căci El, în smerenia Lui a permis ca [[judecată|judecata]] să-I fie luată([[Faptele Apostolilor|Fapte]] [http://bibliaortodoxa.<ref>FA8ro/carte.php?id=26&cap=8#33</ref>8,33]).

Smerenia să fie podoaba tuturor, apostoli<ref>Col3.(Coloseni l3,12, Romani 12, Rom12.16, Efes4.Efeseni 4,2</ref> ) precum Pavel<ref>FA20.(Fapte 20,19 2Cor10.; II Corinteni 10,1; 11, 2Cor11.7; 12, 2Cor12.21</ref> ) sau oameni obişnuiţi<ref>Mica6.(Miheia 6,8, Tef2.I Tesaloniceni 2,3</ref>), bărbaţi sau femei<ref>1Pet3.(I Petru 3,8</ref>), tineri sau nu<ref>1Pet5.(I Petru 5,5-6</ref>), bogaţi sau [[sărăcia|săraci]].<ref>Iac1(Iacov 1,10).10</ref>

#''Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament'', ISBN 0 564 01708 6#''Biblia sau Sfânta Scriptură'', tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte [[Teoctist(Arăpaşu) al României|Teoctist]], Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomâne, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7 # ''English Standard Version Bible'', 1971# ''Carte de învăţătură creştină ortodoxă'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1978, Bucureşti# Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- , ''Învăţătură de credinţă ortodoxă'', tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4# Mitropolia Moldovei şi Bucovinei- , ''Concordanţă biblică tematică'', ediţie revăzută şi completată de Pr. Vasile Dogaru şi Pr. Neculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr. Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie, cuvânt înainte de [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]], Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2000, ISBN 973-9272-58-4

:''3.Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci cu smerenie unul pe altul socotească-l mai de cinste decât el însuşi. :4.Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare şi ale altuia.'' (Flp2.3-4)

'''Isus Iisus mustră aspru ipocrizia, indiferenţa şi alergarea la slava deşartă a fariseilor şi cărturarilor, arătând atât smerirea ce-i aşteaptă cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită''' :1. Atunci a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, :2. Zicând: Cărturarii şi fariseii au şezut în scaunul lui Moise;:3. Deci toate câte vă vor zice vouă, faceţi-le şi păziţi-le; dar după faptele lor nu faceţi, că ei zic, dar nu fac. :4. Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat şi le pun pe umerii oamenilor, iar ei nici cu degetul nu voiesc să le mişte. :5. Toate faptele lor le fac ca să fie priviţi de oameni; căci îşi lăţesc filacteriile şi îşi măresc ciucurii de pe poale.:6. Şi le place să stea în capul mesei la ospeţe şi în băncile dintâi, în sinagogi, :7. Şi să li se plece lumea în pieţe şi să fie numiţi de oameni: Rabi. :8. Voi însă să nu vă numiţi rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, iar voi toţi sunteţi fraţi.:9. Şi tată al vostru să nu numiţi pe pământ, că Tatăl vostru unul este, Cel din ceruri.:10. Nici învăţători să nu vă numiţi, că Învăţătorul vostru este unul: Hristos. :11. Şi care este mai mare între voi să fie slujitorul vostru. :12. Cine se va înălţa pe sine se va smeri, şi cine se va smeri pe sine se va înălţa.(Mt23.12)

:7. Şi luând seama cum îşi alegeau la masă cele dintâi locuri, a spus celor chemaţi o pildă, zicând între ei: :8. Când vei fi chemat de cineva la nuntă, nu te aşeza în locul cel dintâi, ca nu cumva să fie chemat de el altul mai de cinste decât tine. :9. Şi venind cel care te-a chemat pe tine şi pe el, îţi va zice: Dă acestuia locul. Şi atunci, cu ruşine, te vei duce să te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. :10. Ci, când vei fi chemat, mergând aşează-te în cel din urmă loc, ca atunci când va veni cel ce te-a chemat, el să-ţi zică: Prietene, mută-te mai sus. Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor care vor şedea împreună cu tine. :11. Căci, oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.(Lc14Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=14#7-11 14,7-11])

====Rugaciunea Rugăciunea smerită îndreaptă omul====

:9. Către unii care se credeau că sunt drepţi şi priveau cu dispreţ pe ceilalţi, a zis pilda aceasta: :10. Doi oameni s-au suit la templu, ca să se roage: unul fariseu şi celălalt vameş. :11. Fariseul, stând, aşa se ruga în sine: Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, răpitori, nedrepţi, adulteri, sau ca şi acest vameş. :12. Postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate câte câştig. :13. Iar vameşul, departe stând, nu voia nici ochii să-şi ridice către cer, ci-şi bătea pieptul, zicând: Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului. :14. Zic vouă că acesta s-a coborât mai îndreptat la casa sa, decât acela. Fiindcă oricine se înalţă pe sine se va smeri, iar cel ce se smereşte pe sine se va înălţa.''(Lc18Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18#9-14 18, 9-14])

:21. Care va schimba la înfăţişare trupul smereniei noastre ca să fie asemenea trupului slavei Sale, lucrând cu puterea ce are de a-Şi supune Sieşi toate(Filipeni [http://bibliaortodoxa.(Flp3ro/carte.php?id=28&cap=3#17-21 3, 17-21]).

39Maria s'a sculat chiar :39. Şi în zilele aceleaacele zile, şi sculându-se Maria, s-a plecat dus în grabă spre munţiîn ţinutul muntos, într'-o cetate a seminţiei lui Iuda. :40A 40. Şi a intrat în casa lui Zaharia, şi a urat de bine Elisaveteisalutat pe Elisabeta. :41Cum 41. Iar când a auzit Elisaveta urarea Elisabeta salutarea Mariei, i -pruncul a săltat pruncul în pîntece, pântecele ei şi Elisaveta Elisabeta s'-a umplut de Duhul Sfînt. Duh Sfânt, :42Ea 42. Şi cu glas mare a strigat cu glas tareşi a zis: ,,Binecuvîntată Binecuvântată eşti tu între femei, şi binecuvîntat binecuvântat este rodul pîntecelui pântecelui tău. :43Cum mi -a fost dat 43. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine maica Maica Domnului meu? :44Fiindcă 44. Că iată, cum mi -a ajuns veni la urechi urechile mele glasul urării salutării tale, mi -pruncul a săltat pruncul în pîntece de bucurieîn pântecele meu. :45Ferice de 45. Şi fericită este aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, că se vor împlinicele spuse ei de la Domnul.`` :46Şi Maria 46. Şi a zisMaria: ,,Sufletul Măreşte sufletul meu măreşte pe Domnul, . :47şi mi se bucură 47. Şi s-a bucurat duhul în meu de Dumnezeu, Mîntuitorul Mântuitorul meu, :48pentrucă 48. Că a privit căutat spre starea smerită a smerenia roabei Sale. Căci Că, iată că deacum încolo, de acum mă vor ferici toate neamurile îmi vor zice fericită, :49pentrucă . 49. Că mi-a făcut mie mărire Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mineşi sfânt este numele Lui. Numele Lui este sfînt, :50şi îndurarea 50. Şi mila Lui se întinde din în neam şi în neam peste spre cei ce se tem de El. :51El 51. Făcut-a arătat putere tărie cu braţul Lui; Său, risipit-a risipit gîndurile, pe cari le aveau cei mîndri mândri în inima cugetul inimii lor. :52A răsturnat 52. Coborât-a pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi. , :53Pe 53. Pe cei flămînzi flămânzi i -a săturat umplut de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goaledeşerţi. :54A venit în ajutorul robului său 54. A sprijinit pe Israel, căci slujitorul Său, ca să-Şi -a adus aducă aminte de îndurarea mila Sa, - :55cum făgăduise părinţilor 55. Precum a grăit către părinţii noştri, -faţă de lui Avraam şi sămînţa seminţiei lui , în veac.``(Lc1Lc39.48)

:9Fratele dintr'o stare de jos 9. Iar fratele cel smerit să se laude cu înălţarea lui. întru înălţimea sa, :10Bogatul10. Şi cel bogat întru smerenia sa, dimpotrivă, să se laude cu smerirea lui: căci pentru că va trece ca floarea ierbii. :11Răsare 11. Căci a răsărit soarele cu căldura lui arzătoare, arzător şi usucă a uscat iarba: şi floarea ei cade jos, a căzut şi frumuseţea înfăţişării feţei ei piere: a pierit; tot aşa se va vesteji veşteji şi bogatul în umbletele luialergăturile sale.(Iac1.10)        

[[Categorie:VirtuţiVirtuți]]