Modificări

[[Image:Iisus. Rubliov 2.jpg|right|thumb|260px|right|[[Mântuitorul]], [[icoană]] de [[Andrei Rubliov]], sec. XV]]{{spiritualitateSpiritualitate didactică}}{{ciornă}}'''Smerenia''' este o [[virtuţi|virtute]] morală care constă în ajutarea, slujirea, punerea mai presus a celorlalţi. Ea este opusă [[mândria|mândriei]], egoismului şi slavei deşarte. Smerenia se însoţeşte cu inocenţa şi curăţenia copiilor, cu [[înţelepciunea]], cu harul Domnului, cu cinstea şi cunoştinţa căii Domnului şi, în scurtă vreme, cu bogăţia, slava, [[mântuire]]a şi [[viaţa veşnică]]. [[Dumnezeu]] înviorează duhurile smerite şi mângâie pe cei smeriţi. [[Sfânta Scriptură|Biblia]] oferă atât modele de smeriri (Nabucodonosor, Ahab, Manase) cât şi modele de smerenie (Iosia, Ezdra, psalmistul [[David]], [[Fecioara Maria]], [[apostolul Pavel]] şi modelul suprem, [[Iisus]]). Smerenia trebuie să fie podoaba tuturor, [[apostol]]i precum Pavel sau oameni obişnuiţi, bărbaţi sau femei, tineri sau bătrâni, [[sărăcia|săraci]] sau bogaţi.

====Smerirea lui NebucadneţarSmerenia împotriva ipocriziei, răutăţii, indiferenţei şi slavei deşarte====Un pilduitor exemplu de smerire forţată dă NebucadneţarIisus mustră aspru pe [[cărturari]] şi [[farisei]], împăratul Babilonuluidenunţând ipocrizia, răutatea, [[nepăsarea]], care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi minunile puternice pe care le-alergarea la [[mândria|slava deşartă]] a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de elacestora. Astfel el povesteşte [[Iisus]] îi învaţă că, pe când trăia liniştit Unul este Învăţătorul şi fericit în palatul lui, el are un vis care îl înspăimântă anume Hristos şi-l umple de groază. El cheamă pe vrăjitoriică ei sunt toţi fraţi, cititorii în stele, ghicitorii, haldeii pe care-i ţinea la palat dar cel mai mare dintre ei nu reuşesc săeste slujitorul oricui şi arată atât smerirea ce-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă aşteaptă pe Daniel. Nebucadneţar îi spune visul (vezi textul), Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt păcatelor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă milă de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu ascultă sfatul lui Daniel cărturari şi după douăsprezece lunifarisei, când i s-a îngâmfat inima cât şi i s-a împietrit duhul până înălţarea celor smeriţi la mândrie<ref>Dan5vremea potrivită.20<([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http:/ref>, astfel încât îşi atribuia sieşi propria bogăţie şi faimă, un glas îl anunţă din cer că i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat. Într-adevăr, el este aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi este despuiat de slava lui/bibliaortodoxa.<ref>Dan5.20<ro/ref> Izgonit din mijlocul oamenilor, el locuieşte la un loc cu fiarele câmpului, îi dau să mănânce iarbă ca la boi şi este udat de roua cerului; îi creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi trec peste elcarte. Când s-a împlinit sorocul, el îşi ridică ochii spre cer, şi mintea ii vine la loc: binecuvântează, laudă şi slăveşte pe Dumnezeu, recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi mai marii mei îl caută din nou; este pus iarăşi peste împărăţia lui, şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nebucadneţar laudă, înalţă şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate lucrările Lui sunt adevărate, toate căile Lui sunt dreptephp?id=55&cap=23 23, şi El poate să smerească pe cei ce umblă cu mândrie!’’după cum se exprimă însuşi împăratul. <ref>Daniel 4.1-37</ref>12]).

Apostolul Pavel le scrie filipenilor că fiecare, în smerenie, trebuie să se lepede de egoism, privindu-l i pe oricare altul toţi mai presus decât pe el însuşisine (Filipeni [http://bibliaortodoxa.<ref>Flp2ro/carte.php?id=28&cap=2#3-4 2,3-4</ref>]).

Văzând că unii se credeau neprihăniţi drepţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi, Isus Iisus le spune [[pilda vameşului şi fariseului ]], arătându-le că o [[rugăciune ]] smerită îndreaptă omul mai mult decât rugăciunea omului corect, dar orgoliosmândru, care se îndreptăţeşte pe sine.<ref>Lc18([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=18#9-14</ref>18,9-14]). 

Când apostolii îl întreabă cine este cel mai mare în [[Împărăţia Cerurilor|împărăţia cerurilor]], Isus Iisus cheamă un copilaş la el, îl pune în mijlocul lor şi îi avertizează că dacă dacă nu se vor întoarce la [[Dumnezeu ]] şi nu se vor asemăna copiilor, cu niciun chip nu vor intra în împărăţia cerurilor, şi apoi le spune că oricine se va smeri ca acel copilaş va fi cel mai mare în împărăţia cerurilor(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt18ro/carte.php?id=55&cap=18 18,1-4-7</ref> ]). 

Văzând că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintâi, Isus Iisus le mai spune să prefere locurile mai modeste, ca apoi să fie puşi la locurile mai de cinste; căci acest lucru este mai bun decât să te acoperi de ruşine fiind îndepărtat din locurile dintâi, dacă se întâmplă să vină cineva mai cu vază(Matei [http://bibliaortodoxa.<ref>Mt23ro/carte.php?id=55&cap=23#12</ref>23,12]). 

Dumnezeu îi spune profetului [[Isaia]] că este "cu cu omul zdrobit cei smeriţi şi smeritînfrânţi, ca să învioreze duhurile smerite, înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbăteze inimile zdrobite”<ref>Is57îmbărbătez pe cei cu inima frântă" (Isaia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=57#15</ref>57,15]). Dumnezeu ,,mângâie pe cei smeriţi”(II Corinteni [http://bibliaortodoxa.<ref>2Cor7ro/carte.php?id=13&cap=7#6 7,6</ref> ]). Cei smeriţi capătă [[har<ref>Prov3]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=3#34 3,34], Iac4[[Epistola Sf.Apostol Iacov|Iacov]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=30&cap=3#6 4,6</ref>]), [[înţelepciunea|înţelepciune<ref>Prov11]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=11#2 11,2</ref>]), cinste<ref>Prov29(Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=29#23</ref> 29,23]) şi cunoştinţa cunoaşterea căii Domnului<ref>Ps25([[Psaltirea|Psalmi]] 25.9<http://www.biblegateway.com/passage/ref> ?search=Psalmi%2025.9&version=RMNN) şi, în scurtă vreme, (după [[judecată]]) bogăţie<ref>Prov12(bogăţia spirituală a [[rai]]ului) (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.9php?id=63&cap=22#4 22, Prov22.4</ref>]), [[slavă<ref>Prov15]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=15#33 15,33], Prov18[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=18#12 18,12], Prov22[http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4 22,4</ref>]), [[viaţa veşnică|viaţă veşnică <ref]] (Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=22#4 22,4]), [[mântuire]] (Psalmi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=17#27 17,27], Prov [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=63&cap=16#19 16,19]). ====Modele de smerire====[[Image:William Blake-Nebuchadnezzar.jpg|thumb|300px|right|Nabocodonosor al II-lea, smerit de Dumnezeu, pentru mândria sa, să trăiască precum dobitoacele pentru şapte ani]] =====Smerirea lui Nabucodonosor=====Un pilduitor exemplu de smerire silită dă Nabucodonosor al II-lea, împăratul Babilonului, care găseşte cu cale să facă cunoscute semnele mari şi [[minune|minunile]] puternice pe care le-a făcut Dumnezeul Cel Prea Înalt faţă de el. Astfel el povesteşte că, pe când trăia liniştit şi fericit în palatul lui, el are un [[vis]] care îl înspăimântă şi-l umple de [[teama|groază]]. El cheamă pe [[vrăjitoria|vrăjitorii]], cititorii în stele, ghicitorii, haldeii (magii caldeeni) pe care-i ţinea la palat dar ei nu reuşesc să-i tâlcuiască visul, aşa că îl cheamă pe profetul [[Daniel]]. Nabucodonosor îi spune visul său, Daniel i-l tâlcuieşte, apoi îl sfătuieşte să pună capăt [[păcat]]elor sale, să trăiască în neprihănire, s-o rupă cu nelegiuirile lui şi să aibă [[mila|milă]] de cei nenorociţi că poate i se va prelungi fericirea. Împăratul nu ascultă sfatul lui Daniel, iar după douăsprezece luni, când i s-a trufit inima şi i s-a împietrit duhul până la mândrie (Daniel [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=5#20 5,20])>Prov22, astfel încât îşi atribuia sieşi propria [[iubirea de arginţi|bogăţie]] şi faimă, un glas îl anunţă din cer că avea să i se ia împărăţia şi că ceea ce îi proorocise Daniel se va împlini imediat.Într-adevăr, el este aruncat de pe scaunul lui împărătesc şi este despuiat de slava lui (Daniel 5,20). Izgonit din mijlocul oamenilor, el locuieşte la un loc cu fiarele câmpului, îi dau să mănânce iarbă ca la boi şi este udat de roua cerului; îi creşte părul că penele vulturului, şi unghiile ca ghearele păsărilor, inima sa ajunge ca inima unei fiare; şapte vremi trec peste el. Când s-a împlinit sorocul, el îşi ridică ochii spre cer, şi mintea ii vine la loc: binecuvântează, laudă şi slăveşte pe Dumnezeu, recunoscând că El stăpâneşte în cer şi pe pământ. Ca urmare i se dau înapoi slava împărăţiei, ca şi măreţia şi strălucirea sa de împărat, sfetnicii şi mai marii mei îl caută din nou; este pus iarăşi peste împărăţia lui, şi puterea sa creşte. După această întâmplare, potrivit propriei mărturisiri, Nabucodonosor laudă, înalţă şi slăveşte pe Împăratul Cerurilor, căci ,,toate faptele Lui sunt adevărate şi căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!’’, după cum se exprimă împăratul (Daniel [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=16&cap=4<4,1-37]). =====Smerirea lui Ahab=====După ce se face complice la un [[uciderea|omor]] săvârşit de Izabela, soţia sa (care îl ucide pe Nabot pentru ca soţul său să poată intra în posesia unei vii, pe care acesta nu vroia s-o vândă), [[Ahab]], regele lui Israel este criticat aspru de proorocul [[Ilie Tesviteanul|Ilie]], care îl acuză că s-a vândut devenind ucigaş şi [[furt|hoţ]], se smereşte şi Dumnezeu amână abaterea nenorocirilor peste casa lui până în timpul vieţii fiului său ([[Cartea a III-a a Regilor|III Regi]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=68&cap=21 cap. 21]). =====Smerirea adâncă a lui Manase=====Când se vede la strâmtoare, în robie asiriană, [[Manase]], împărat criminal, [[închinarea la dumnezei străini|idolatru]] şi vrăjitor, se smereşte adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi, Care îl aduce înapoi la Ierusalim. Manase dărâmă toţi idolii şi altarele închinate acestora, aşază din nou altarul Domnului, aduce [[jertfă|jertfe]] de mulţumire şi de laudă, porunceşte regatului lui Iuda să slujească Domnului, Dumnezeului lui Israel. Poporul ajunge să jertfească tot pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său ([[Cartea a II-a a Cronicilor| II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/ref>carte.php?id=15&cap=33 33, 1-19]). ====Alte modele de smerenie====[[Image:Fecioara Maria, mântuire sec al VI-lea.jpg|thumb|200px|right|Fecioara Maria.<refbr>Ps18Icoană din secolul al VI-lea]][[Image:David.27jpg|left|thumb|Regele David]]Pentru că vede smerenia lui [[Iosia]], împăratul lui Iuda, căruia i se mişcase inima şi care îşi sfâşiase hainele şi plânsese când auzise că poporul avea să fie pedepsit pentru idolatrie, Dumnezeu amână pedeapsa împotriva lui Israel, care păcătuise prin idolatrie, Prov16până după moartea acestuia (IV Regi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=69&cap=22 22,8-11-19<-20], [[Cartea a II-a a Cronicilor|II Paralipomena]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=15&cap=34 34,33]).  [[Ezdra]], venit din Babilon, cărturar iscusit în [[Legea lui Moise]], având mâna bună a lui Dumnezeu peste el, îşi propusese să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=7 7,1-10]). El vesteşte un [[post]] de smerire înaintea lui Dumnezeu, înainte de a cere pentru el şi poporul lui o călătorie fericită (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=8 8,18-21]). Ezdra se smereşte când aude că poporul, în frunte cu căpeteniile şi dregătorii, încălcaseră porunca lui Dumnezeu de a nu se amesteca cu popoarele anumitor ţări (canaanei, hitiţi, fereziti, iebusiţi, amoniţi, moabiţi, egipteni, amorei) (I Ezdra [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=23&cap=9 9,1-5]). Psalmistul [[David]] îşi smerise sufletul cu post şi rugăciune pe când unii oameni erau [[boala|bolnavi]] iar aceştia se ridicaseră apoi că [[mărturia mincinoasă|martori mincinoşi]] împotriva lui întrebându-l de ceea ce nu ştia, întorcându-i rău pentru bine şi lăsându-i astfel sufletul pustiu (Psalmi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=34#12-13 34,12-13]). [[Fecioara Maria]] spune că duhul i se [[bucurie|bucură]] în Dumnezeu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale (prin alegerea sa ca purtătoare a lui Hristos) şi astfel neamurile o vor chema fericită ([[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=1#48 1,48]). [[Apostolul Pavel]] e mulţumit cu ce are, ştiind să trăiască şi smerit, şi în belşug (Filipeni [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=4#12 4,12]). Proorocul [[Zaharia]] arată că Mesia avea să vină în Ierusalim "drept şi biruitor", dar "smerit şi călare pe asin, pe mânzul asinei" (Zaharia [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=82&cap=9#9-10 9,9-10]).  Iisus e modelul suprem de smerenie. El îi cheamă pe toţi cei trudiţi şi împovăraţi să înveţe de la El care este blând şi smerit cu inima.(Matei 11,29). Apostolul Pavel arată că Domnul ,,S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, şi încă moarte pe cruce." (Filipeni 2,8) Căci El, în smerenia Lui a permis ca [[judecată|judecata]] să-I fie luată ([[Faptele Apostolilor|Fapte]] [http://bibliaortodoxa.ro/ref>carte.php?id=26&cap=8#33 8,33]).

Smerenia să fie podoaba tuturor, apostoli<ref>Col3.(Coloseni l3,12, Romani 12, Rom12.16, Efes4.Efeseni 4,2</ref> ) precum Pavel<ref>FA20.(Fapte 20,19 2Cor10.; II Corinteni 10,1; 11, 2Cor11.7; 12, 2Cor12.21</ref> ) sau oameni obişnuiţi<ref>Mica6.(Miheia 6,8, Tef2.I Tesaloniceni 2,3</ref>), bărbaţi sau femei<ref>1Pet3.(I Petru 3,8</ref>), tineri sau nu<ref>1Pet5.(I Petru 5,5-6</ref>), bogaţi sau [[sărăcia|săraci]].<ref>Iac1(Iacov 1,10).10</ref>

===Smerenia în fragmente biblice=Bibliografie======Smerirea lui Nebucadneţar====1,,Nebucadneţar, împăratul, către toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile, cari locuiesc pe tot pămîntul: Să aveţi multă pace! :2Am găsit cu cale să fac cunoscut semnele şi minunile, pe cari le -#''Biblia sau Sfânta Scriptură a făcut Dumnezeul cel Prea Înalt faţă de mine. :3Cît de mari sînt semnele Lui Vechiului şi cît de puternice sînt minunile Lui! Împărăţia Lui este o împărăţie vecinică, şi stăpînirea Lui dăinuieşte din neam în neam! :4Eu, Nebucadneţar, trăiam liniştit în casa mea, şi fericit în palatul meu. :5Am visat un vis, care mNoului Testament''a înspăimîntat; gîndurile de cari eram urmărit în patul meu şi vedeniile duhului meu mă umpleau de groază. :6Am poruncit atunci să aducă înaintea mea pe toţi înţelepţii Babilonului, ca să-mi tîlcuiască visul. :7Îndată au venit vrăjitorii, cititorii în stele, Haldeii şi ghicitorii. Le-am spus visul, şi nu mi l-au putut tîlcui. ISBN 0 564 01708 6:8La urmă de tot, s#'a înfăţişat înaintea mea Daniel, numit Beltşaţar, după numele dumnezeului meu, şi care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi. I-am spus visul, şi am zis: :9-,,Beltşaţare, căpetenia vrăjitorilor, ştiu că ai în tine duhul dumnezeilor sfinţi, şi că pentru tine nici o taină nu este grea; deci tîlcuieşte-mi vedeniile, pe cari le-am avut în vis. :10Iată vedeniile cari mi-au trecut prin cap, cînd eram în pat. Mă uitam, şi iată că în mijlocul pămîntului era un copac foarte înalt. :11Copacul acesta s'a făcut mare şi puternic, vîrful lui se înălţa pînă la ceruri, şi se vedea dela marginile întregului pămînt. :12Frunza lui era frumoasă, şi avea roade multe; în el se găsea hrană pentru toţi; fiarele cîmpului se adăposteau supt umbra lui, păsările cerului îşi făceau cuibul în ramurile lui, şi orice făptură vie se hrănea din el. :13În vedeniile cari-mi treceau prin cap, în patul meu, mă uitam, şi iată că sBiblia sau Sfânta Scriptură'a pogorît din ceruri un străjer sfînt. :14El a strigat cu putere şi a vorbit aşa: ,,Tăiaţi copacul, şi rupeţi ramurile; scuturaţi -i frunza şi risipiţi roadele; fugăriţi fiarele de supt el, şi păsările din ramurile lui! :15Dar trunchiul cu rădăcinile lui, lăsaţi -l în pămînt, şi legaţi -l cu lanţuri de fer şi de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, şi să fie la un loc cu fiarele în iarba pămîntului. :16Inima lui de om i se va preface într'o inimă de fiară, şi vor trece şapte vremuri peste el. :17Hotărîrea aceasta a fost luată în sfatul străjerilor, şi pusă la cale înaintea sfinţilor, ca să ştie cei vii că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor, că o dă cui îi place, şi înalţă pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!`` :18Iată visul pe care l-am visat, eu, împăratul Nebucadneţar. Tu, Beltşaţar, tîlcuieşte -l, fiindcă toţi înţelepţii din împărăţia mea nu pot să mi -l tîlcuiască; tu însă poţi, căci ai în tine duhul dumnezeilor sfinţi.`` :19Atunci Daniel, numit Beltşaţar, a rămas uimit o clipă, şi gîndurile lui îl tulburau. Împăratul a luat din nou cuvîntul, şi a zis: ,,Beltşaţare, să nu te turbure visul tipărită sub îndrumarea şi tîlcuirea!``. Şi Beltşaţar a răspuns: ,,Domnul meu, visul acesta să fie pentru vrăjmaşii tăi, şi tîlcuirea lui pentru protivnicii tăi! :20Copacul pe care l-ai văzut, care se făcuse atît purtarea de mare şi puternic, încît i se înălţa vîrful pînă la ceruri şi se vedea dela toate capetele pămîntului; :21copacul acesta, grijă a cărui frunză era aşa de frumoasă şi care avea roade atît de multe şi în care era hrană pentru toţi, supt care se adăposteau fiarele cîmpului, şi în ramurile căruia îşi făceau-cuibul păsările cerului, :22eşti tu, împărate, care ai ajuns mare şi puternic, a cărui mărime a crescut şi s'a înălţat pînă la ceruri, şi a cărui stăpînire se întinde pînă la marginile pămîntului. :23Împăratul a văzut pe un străjer sfînt pogorîndu-se şi zicînd: ,,Tăiaţi copacul, şi nimiciţi -l; dar trunchiul cu rădăcinile lui lăsaţi -l în pămînt, şi legaţi -l cu lanţuri de fer şi de aramă, în iarba de pe cîmp, ca să fie udat de roua cerului, şi să stea la un loc cu fiarele cîmpului, pînă vor trece şapte vremuri peste el``. :24Iată tîlcuirea acestui fapt, împărate, iată hotărîrea Celui Prea ÎnaltFericitului Părinte [[Teoctist (Arăpaşu) al României|Teoctist]], care se va împlini asupra domnului meu împăratul. :25Te vor izgoni din mijlocul oamenilorPatriarhul Bisericii Ortodoxe Române, vei locui la un loc cu fiarele cîmpuluiaprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi îţi vor da să mănînci iarbă ca la boi; vei fi udat de roua cerului şi şapte vremi vor trece peste tineMisiune Ortodoxă, pînă vei cunoaşte că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi o dă cui vrea. :26Porunca să lase trunchiul cu rădăcinile copacului, înseamnă că împărăţia ta îţi va rămînea ţie îndată ce vei recunoaşte stăpînirea Celui ce este în ceruri. :27Deaceea1997, împărateBucureşti, placăISBN 973-ţi sfatul meu! Pune capăt păcatelor tale, şi trăieşte în neprihănire, rupe 9130-88-o cu nelegiuirile tale, şi ai milă de cei nenorociţi, şi poate că ţi se va prelungi fericirea! 7 :28Toate aceste lucruri s# ''English Standard Version Bible''au împlinit asupra împăratului Nebucadneţar. :29După douăsprezece luni, pe cînd se plimba pe acoperişul palatului împărătesc din Babilon, 1971:30împăratul a luat cuvîntul, şi a zis: ,,Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc # ''Carte de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?`` :31Nu se sfîrşise încă vorba aceasta a împăratului, şi un glas sînvăţătură creştină ortodoxă'a pogorît din cer şi a zis: ,,Află, împărate Nebucadneţar, că ţi s'a luat împărăţia! :32Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, Editura Institutului Biblic şi vei locui la un loc cu fiarele cîmpului; îţi vor da să mănînci iarbă ca la boi, şi vor trece peste tine şapte vremi, pînă vei recunoaşte că Cel Prea Înalt stăpîneşte peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui vrea!`` - :33Chiar în clipa aceea, s'a împlinit cuvîntul acela asupra lui Nebucadneţar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mîncat iarbă ca boii, trupul i -a fost udat de roua ceruluiMisiune al Bisericii Ortodoxe Române, pînă i -a crescut părul ca penele vulturului1978, şi unghiile ca ghiarele păsărilor.`` Bucureşti:34După trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadneţar, am ridicat ochii spre cer, şi mi -a venit iarăş mintea la loc. Am binecuvîntat pe Cel Prea Înalt, am lăudat şi slăvit pe Cel ce trăieşte vecinic, Acela # Arhiepiscopia Ortodoxă Română a cărui stăpînire este vecinică, şi a cărui împărăţie dăinuieşte din neam în neam. :35Toţi locuitorii pămîntului sînt o nimica înaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor şi cu locuitorii pămîntuluiVadului, Feleacului şi nimeni nu poate să stea împotriva mîniei Lui, nici să -I zică:Clujului,, Ce faci?`` :36În vremea aceea, mi -a venit mintea înapoi; slava împărăţiei mele, măreţia şi strălucirea mea mi s'au dat înapoi; sfetnicii şi mai marii mei din nou m'au căutat; am fost pus iarăş peste împărăţia mea, şi puterea mea a crescut. :37Acum, eu, Nebucadneţar, laud, înalţ şi slăvesc pe Împăratul cerurilor, căci toate lucrările Lui sînt adevărate, toate căile Lui sînt drepte, şi El poate să smerească pe ceice umblă cu mîndrie!``(Daniel 4.37)====Smerirea lui Ahab====1După aceste lucruri, iată ce s'a întîmplat. Nabot, din Izreel, avea o vie la Izreel, lîngă casa lui Ahab, împăratul Samariei. :2Şi Ahab a vorbit astfel lui Nabot: ,,Dă-mi mie via ta, să fac din ea o grădină de verdeţuri, căci este foarte aproape Învăţătură de casa mea. În locul ei îţi voi da o vie mai bună, sau dacă-ţi vine mai bine, îţi voi plăti preţul ei în argint.`` :3Dar Nabot a răspuns lui Ahab: ,,Să mă ferească Domnul să-ţi dau moştenirea părinţilor mei!`` :4Ahab a intrat în casă, trist şi mîniat, din pricina cuvintelor, pe cari i le spusese Nabot din Izreel: ,,Nu-ţi voi da moştenirea părinţilor mei!`` Şi scredinţă ortodoxă'a culcat pe pat, şi -a întors faţa, şi n'a mîncat nimic. :5Nevastă-sa Izabela a venit la el, şi i -a zis: ,,Pentruce îţi este tristă inima şi nu mănînci?`` :6El i -a răspuns: ,,Am vorbit tipărită cu Nabot din Izreelaprobarea Sfântului Sinod, şi i-am zis: ,Dă-mi via ta pe preţ de argint; sau, dacă vrei, îţi voi da o altă vie în locul ei.`` Dar el ediţia a zis: ,,Nu pot să-ţi dau via mea!:7Atunci Izabela, nevasta lui, i 3-a zis: revăzută,prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania,Oare nu domneşti tu acum peste Israel? Scoală-teEditura Renaşterea, ia şi mănîncă şi fii cu inima veselă, căci eu îţi voi da via lui Nabot din Izreel!`` :8Şi ea a scris nişte scrisori în numele lui Ahab, le Cluj-a pecetluit cu pecetea lui AhabNapoca, şi le -a trimes bătrînilor şi dregătorilor cari locuiau cu Nabot în cetatea lui. :9Iată ce a scris în aceste scrisori: 2003,,Vestiţi un post; puneţi pe Nabot în fruntea poporului, :10şi puneţi ISBN 973-i în faţă doi oameni de nimic, cari să mărturisească astfel împotriva lui: ,Tu ai blestemat pe Dumnezeu şi pe împăratul!` Apoi scoateţi 8248-l afară, împroşcaţi 43-l cu pietre, şi să moară.`` 4:11Oamenii din cetatea lui Nabot, bătrînii # Mitropolia Moldovei şi dregatorii cari locuiau în cetate, au făcut cum le spusese IzabelaBucovinei, după cum era scris în scrisorile pe cari li le trimisese ea. :12Au vestit un post, şi au pus pe Nabot în fruntea poporului. :13Cei doi oameni de nimic au venit şi s'au aşezat în faţa lui; şi aceşti oameni răi au mărturisit aşa înaintea poporului, împotriva lui Nabot: ,,Nabot a blestemat pe Dumnezeu şi pe împăratul!`` Apoi l-au scos afară din cetate, l-au împroşcat cu pietre, şi a murit. :14Şi au trimes să spună Izabelei: ,,Nabot a fost împroşcat cu pietre, şi a murit.`` :15Cînd a auzit Izabela că Nabot fusese împroşcat cu pietre şi că murise, a zis lui Ahab: ,,Scoală-te şi ia în stăpînire via lui Nabot din Izreel, care n'a vrut să ţi -o dea pe preţ de argint; căci Nabot nu mai trăieşte, a murit.`` :16Ahab, auzind că a murit Nabot, sConcordanţă biblică tematică'a sculat să se pogoare la via lui Nabot din Izreel ca s'o ia în stăpînire. :17Atunci cuvîntul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel: :18,,Scoală-te ediţie revăzută şi pogoară-te înaintea lui Ahab, împăratul lui Israel la Samaria; iată -l, este în via lui Nabot, unde s'a pogorît s'o ia în stăpînirecompletată de Pr. :19Să -i spui: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ?` Şi să -i mai spui: ,Aşa vorbeşte Domnul: ,Chiar în locul unde au lins cînii sîngele lui Nabot, vor linge cînii Vasile Dogaru şi sîngele tăuPr.`` :20Ahab a zis lui Ilie: ,,M'ai găsit, vrăjmaşule?`` Şi el a răspuns: ,,Te-am găsit, pentrucă te-ai vîndut ca să faci ce este rău înaintea DomnuluiNeculai Dorneanu după lucrarea Călăuza predicatorului de Dr.`` :21Constantin Chiricescu şi Iconom Constantin Nazarie,,Iată ce zice Domnul: ,Voi aduce nenorocirea peste tine; te voi mătura, voi nimici pe oricine este cuvânt înainte de [[Daniel (Ciobotea) al lui Ahab, fie rob, fie slobod în Israel, :22şi voi face casei tale cum am făcut casei lui IeroboamRomâniei|Daniel]], fiul lui Nebat, şi casei lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentrucă M'ai mîniat şi ai făcut pe Israel să păcătuiască.`` :23Domnul a vorbit Mitropolitul Moldovei şi despre IzabelaBucovinei, Editura Mitropoliei Moldovei şi a zis: Bucovinei,Iaşi,Cînii vor mînca pe Izabela lîngă întăritura Izreelului. :24Cine va muri în cetate din casa lui Ahab2000, va fi mîncat de cîni, iar cine va muri pe cîmp va fi mîncat de păsările cerului.`` :25N'a fost nimeni care să se fi vîndut pentruca să facă ce este rău înaintea Domnului, ca Ahab, pe care nevastă-sa Izabela îl aţîţa la aceasta. :26El a lucrat în chipul cel mai urîcios, mergînd după idoli, cum făceau Amoriţii, pe cari ISBN 973-i izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel. :27Dupăce a auzit cuvintele lui Ilie, Ahab şi 9272-a rupt hainele, şi 58-a pus un sac pe trup, şi a postit: se culca cu sacul acesta, şi mergea încet. :28Şi cuvîntul Domnului a vorbit lui Ilie, Tişbitul, astfel: :29,,Ai văzut cum s'a smerit Ahab înaintea Mea? Pentrucă s'a smerit înaintea Mea, nu voi aduce nenorocirea în timpul vieţii lui; ci în timpul vieţii fiului său voi aduce nenorocirea casei lui!``(1Imp21)4

'''Isus Iisus mustră aspru ipocrizia, indiferenţa şi alergarea la slava deşartă a fariseilor şi cărturarilor, arătând atât smerirea ce-i aşteaptă cât şi înălţarea celor smeriţi la vremea potrivită''': :1.Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor a vorbit Iisus mulţimilor şi ucenicilor Săi, :a zis2.Zicând: ,,Cărturarii şi Fariseii şed pe fariseii au şezut în scaunul lui Moise. ;:3.Deci toate lucrurile, pe cari câte vă spun ei să le păziţivor zice vouă, păziţifaceţi-le şi faceţipăziţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci , că ei zic, dar nu fac. :Ei 4.Că leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat, şi le pun pe umerii oamenilor, dar iar ei nici cu degetul nu vor voiesc să le mişte. :5.Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi priviţi de oameni. Astfel, ; căci îşi fac lăţesc filacteriile late, şi îşi fac poalele veştmintelor cu ciucuri lungi; măresc ciucurii de pe poale.:umblă după locurile dintîi 6.Şi le place să stea în capul mesei la ospeţeşi în băncile dintâi, şi după scaunele dintîi în sinagogi; ,:le place 7.Şi să le facă oamenii plecăciuni prin li se plece lumea în pieţe, şi să le zicăfie numiţi de oameni: ,Rabi! Rabi!` .:8.Voi însă să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur rabi, că unul este Învăţătorul vostru: Hristos, şi iar voi toţi sînteţi sunteţi fraţi. :9.Şi ,Tată` tată al vostru să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este pământ, că Tatăl vostru: Acela care unul este în , Cel din ceruri. :Să 10.Nici învăţători să nu vă numiţi ,Dascăli`; căci Unul singur că Învăţătorul vostru este Dascălul vostruunul: HristosulHristos. :Cel 11. Şi care este mai mare dintre între voi să fie slujitorul vostru. :Oricine 12.Cine se va înălţape sine se va smeri, va fi smerit; şi oricine cine se va smeri, pe sine se va fi înălţatînălţa.'' (Mt23.12) 

:Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi 7. Şi luând seama cum îşi alegeau la masă alegeau locurile dintîicele dintâi locuri, le -a spus celor chemaţi o pildă. Şi le -a zis, zicând între ei: :,,Cînd eşti poftit 8.Când vei fi chemat de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă aşeza în locul dintîi; cel dintâi, ca nu cumva, printre cei poftiţi să fie chemat de el, să fie altul mai cu vază decît de cinste decât tine, .:şi 9.Şi venind cel ce care te -a poftit şi chemat pe tine şi pe el, să vină să-ţi zicăîţi va zice: ,Dă acestuia locul tău omului acestuia.` AtunciŞi atunci, cu ruşine, va trebui te vei duce să iei te aşezi pe locul cel mai de pe urmă. :10. Ci, cînd eşti poftitcând vei fi chemat, du-te şi mergând aşează-te în locul cel mai depe din urmă; pentrucaloc, ca atunci cînd când va veni cel ce te -a poftitchemat, el să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea Atunci vei avea cinstea în faţa tuturor celor ce care vor fi la masă şedea împreună cu tine. :11. Căci , oricine se înalţăpe sine se va smeri, va fi smerit; şi cine iar cel ce se smereşte, pe sine se va fi înălţatînălţa. (Lc14Luca [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=14#7-11 14,7-11])

:17Urmaţi17. Fraţilor, faceţi-mă pe mine, fraţilor, vă urmăritorii mei şi uitaţi-vă bine la cei ce se poartă după pilda, pe aceia care o umblă astfel precum ne aveţi în pildă pe noi. :18Căci 18. Căci mulţi, despre care v'-am spus de multe orivorbit adeseori, şi iar acum vă mai spun şi acumplângând, plîngînd: sînt mulţi, cari se poartă ca vrăjmaşi duşmani ai crucii lui Hristos. :19Sfîrşitul lor va fi pierzarea19. Sfârşitul acestora este pieirea. Dumnezeul Pântecele este dumnezeul lor este pîntecele şi slava , iar mărirea lor este în întru ruşinea lor, şi se gîndesc la lucrurile de pe pămîntca unii care au în gând cele pământeşti. :20Dar cetăţenia 20. Cât despre noi, cetatea noastră este în ceruri, de unde şi aşteptăm ca Mîntuitor Mântuitor, pe Domnul Isus Iisus Hristos. , :21El 21. Care va schimba la înfăţişare trupul stării smereniei noastre smerite, şi -l va face ca să fie asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii pe care o lucrând cu puterea ce are de a-Şi supune Sieşi toate lucrurile(Filipeni [http://bibliaortodoxa.(Flp3ro/carte.php?id=28&cap=3#17-21 3, 17-21]). 

1În clipa aceea:1. În ceasul acela, ucenicii s'-au apropiat ucenicii de Isus, Iisus şi LI-au întrebatzis: Cine,oare,Cine este mai mare în Împărăţia împărăţia cerurilor?``:2Isus a chemat 2. Şi chemând la El Sine un copilaşprunc, l -a pus în mijlocul lor,:3şi le -3. Şi a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă zic vouă: De nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşifi precum pruncii, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia împărăţia cerurilor.:4Deaceea, oricine 4. Deci cine se va smeri pe sine ca acest copilaşpruncul acesta, va fi acela este cel mai mare în Împărăţia împărăţia cerurilor.:5Şi oricine 5. Şi cine va primi un copilaş prunc ca acesta în Numele numele Meu, pe Mine Mă primeşte pe Mine.:6Dar pentru oricine 6. Iar cine va face să păcătuiască sminti pe unul din aceşti micuţi, cari dintr-aceştia mici care cred în Mine, mai bine i-ar fi mai de folos lui să i se atîrne atârne de gît gât o piatră mare de moară, şi să fie înecat afundat în adîncul adâncul mării.:7Vai de lume7. Vai lumii, din pricina prilejurilor de păcătuiresmintelilor! Fiindcă nu se poate Că smintelile trebuie să nu vină prilejuri de păcătuire; , dar vai de omul acela omului aceluia prin care vine prilejul de păcătuire!sminteala. :8Acum, 8. Iar dacă mîna mâna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcatsminteşte, taie-le l şi leapădăaruncă-le dela l de la tine. Este mai , că este bine pentru tine să intri în viaţă ciung sau şchiop sau ciung, decît să ai două mîni decât, având amândouă mâinile sau două picioareamândouă picioarele, şi să fii aruncat în focul veciniccel veşnic.:9Şi 9. Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcatsminteşte, scoate -l şi leapădă aruncă-l dela de la tine. Este , că mai bine este pentru tine să intri în viaţă numai cu un singur ochi, decît să ai amîndoi decât, având amândoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheeneigheena focului.:10Feriţi-vă 10. Vedeţi să nu defăimaţi nici măcar dispreţuiţi pe unul vreunul din aceşti micuţi; căci vă spun aceştia mici, că zic vouă: Că îngerii lor , în ceruri , pururea văd pururea faţa Tatălui Meu care , Care este în ceruri.:11Fiindcă 11. Căci Fiul omului Omului a venit să mîntuiască ce era caute şi să mântuiască pe cel pierdut.:12Ce credeţi12. Ce vi se pare? Dacă un om are ar avea o sută de oi, şi se rătăceşte una din eles-ar rătăci, nu lasă el va lăsa, oare, în munţi pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi ducându-se duce să caute va căuta pe cea rătăcită?:13Şi, 13. Şi dacă i se întîmplă s'-ar întâmpla s-o găsească, adevărat vă spun, adevăr grăiesc vouă că are mai multă bucurie se bucură de ea, decît mai mult decât de cele nouăzeci şi nouă, cari care nu se rătăciserăs-au rătăcit.:14Tot aşa, 14. Astfel nu este voia vrere înaintea Tatălui vostru celui , Cel din ceruri , ca să piară unul măcar din aceşti micuţivreunul dintr-aceştia mici.(Mt18Mat18.4) 

:11Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci 11. N-o spun ca şi cum aş duce lipsă, fiindcă eu m'-am deprins să fiu mulţămit îndestulat cu starea în care mă găsescceea ce am. :12Ştiu 12. Ştiu să trăiesc fiu şi smerit, şi ştiu să trăiesc am şi de prisos; în belşug. În totul orice şi pretutindeni în toate m'-am deprins învăţat să fiu şi sătul şi flămîndflămând, să fiu şi în belşug şi să fiu în lipsă. :13Pot totul în 13. Toate le pot întru Hristos, Cel care mă întăreşte.(Col4Flp4.12) 

:8,,. Ţi s'-a arătat, omule, ceea ce este bine, bun şi ceea ce alta Dumnezeu cere Domnul dela de la tine: dreptate, decît să faci deptate, să iubeşti mila, iubire şi milostivire şi cu smerenie să umbli smerit cu Dumezeul mergi înaintea Domnului Dumnezeului tău?``!(Mica6Miheia 6.8)

:Astfel dar, ca nişte aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi 1. Umblă după lege şi prea iubiţi, îmbrăcaţi-vă cu o inimă plină de îndurare, fii cu bunătaterânduială, cu smerenieneam fără ruşine, cu blîndeţă, cu îndelungă răbdare. :Îngăduiţi-2. Până a nu vă unii pe alţiitoca mânia mărunt ca paiele, şipână să nu ajungă la voi aprinderea mâniei Domnului, dacă unul are pricină până să se plîngă de altul, iertaţi-vă unul pe altul. Cum v'a iertat Hristos, aşa iertaţi-vă şi nu vină la voiziua întărâtării Domnului. :Dar mai 3. Căutaţi pe sus de toate acesteaDomnul, îmbrăcaţi-vă cu dragosteatoţi cei smeriţi din ţară, care este legătura desăvîrşiriisăvârşiţi faptele legii Domnului; căutaţi dreptatea, căutaţi smerenia; poate veţi fi feriţi de ziua mâniei Domnului.(Col3Sofonie2.123)

:7 Bărbaţilor12. Îmbrăcaţi-vă, dar, ca aleşi ai lui Dumnezeu, sfinţi şi prea iubiţi, cu milostivirile îndurării, cu bunătate, cu smerenie, cu blândeţe, cu îndelungă-răbdare, purtaţi:13. Îngăduindu-vă unii pe alţii şi iertând unii altora, dacă are cineva vreo plângere împotriva cuiva; după cum şi Hristos v-a iertat vouă, aşa să iertaţi şi voi. :14. Iar peste toate acestea, la rândul vostruîmbrăcaţi-vă întru dragoste, care este legătura desăvârşirii.(Col3.12)  :7. Voi, bărbaţilor, de asemenea, trăiţi înţelepţeşte cu înţelepciune cu nevestele femeile voastre, dând cinste femeii ca unui vas fiind făpturi mai slabslabe, şi faceţi-le parte de cinste, ca unele unora care vor moşteni împreuna , împreună cu voi harul , sunt moştenitoare ale harului vieţii, ca aşa încât rugăciunile voastre să nu fie împiedicate rugăciunile voastre. :8 Încolo. În sfârşit, fiţi toţi să fiţi cu aceleiaşi gânduriîntr-un gând, simţind cu alţiiîmpreună-pătimitori, iubind ca fraţiiiubitori de fraţi, miloşimilostivi, smeriţi. :9 . Nu întoarceţi rău pentru răsplătiţi răul cu răusau ocara cu ocară, nici ocară pentru ocarăci, dimpotrivă, binecuvântaţi, căci la spre aceasta aţi fost chemaţi: , ca să moşteniţi binecuvântarea. :10 "Căci cine iubeşte . Cel ce voieşte să iubească viaţa, şi vrea să vadă zile bune, să-şi înfrâneze oprească limba de la rău, şi buzele de la cuvinte înşelătoare. sale să nu grăiască vicleşug; :11 . Să se depărteze ferească de rău şi să facă binele, bine; să caute pacea, şi s-o urmărească. urmeze;:12 . Căci ochii Domnului sunt peste cei neprihăniţi, drepţi şi urechile Lui iau aminte la spre rugăciunile lor. Dar Faţa , iar faţa Domnului este împotriva celor ce fac răulrele." :13 . Şi cine vă va vă face vouă rău, dacă sunteţi plini de râvnă pentru bine? :14 Chiar dacă aveţi . Dar de suferit veţi şi pătimi pentru neprihăniredreptate, ferice fericiţi veţi fi. Iar de voi! "N-aveţi frica lor să nu vă temeţi, nici o teamă de ei, şi nu va să vă tulburaţi! .:15 . Ci pe Domnul, pe Hristos, să-L sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi şi să fiţi gata totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de despre nădejdea care este în voi; dar voastră, :16. Dar cu blândeţe şi teamăcu frică, :16 având un cuget curat, pentru că cei ca, tocmai în ceea ce bârfesc purtarea voastră bună în Hristossunteţi clevetiţi, să rămână iasă de ruşine tocmai în lucrurile în care vă vorbesc cei ce grăiesc de răupurtarea voastră cea bună întru Hristos. :17 . Căci este e mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentru că faceţi binelepătimiţi făcând cele bune, decât făcând cele rele.(1Pet3.8)  :5. Tot aşa şi voi, fiilor duhovniceşti, supuneţi-vă preoţilor; şi toţi, unii faţă de alţii, îmbrăcaţi-vă întru smerenie, pentru că faceţi răulDumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriţi le dă har.:6. Deci, smeriţi-vă sub mâna cea tare a lui Dumnezeu, ca El să vă înalţe la timpul cuvenit.(1Pet31Pet5.85-6)

11Nişte :10. S-au sculat martori mincinoşi se ridică, nedrepţi şi mă întreabă de ceeace cele ce nu ştiuştiam m-au întrebat. :12Îmi întorc rău 11. Răsplătit-au mie rele pentru bine: mi-bune şi au lăsat vlăguit sufletul pustiumeu. :13Şi 12. Iar eu, cînd erau când mă supărau ei bolnavi, mă îmbrăcam m-am îmbrăcat cu sac, îmi smeream sufletul şi am smerit cu post, sufletul meu şi mă rugam cu capul plecat la sînrugăciunea mea în sinul meu se va întoarce. :14Umblam plin de durere ca pentru 13. Ca şi cu un prietenvecin, pentru ca şi cu un frateal nostru aşa de bine m-am purtat; cu capul plecatca şi cum aş fi jelit şi m-aş fi întristat, ca de jalea unei mameaşa m-am smerit. :15Dar cînd mă clatin eu, ei se bucură 14. Dar împotriva mea s-au veselit şi se strîngs-au adunat; se strîng fără ştirea adunatu-s-au împotriva mea, ca să mă batjocorească, cu bătăi şi n-am ştiut; risipiţi au fost şi mă sfîşie neîncetatnu s-au căit. :16Scrîşnesc din dinţi împotriva mea15. M-au ispitit, împreună cu cei nelegiuiţibatjocură m-au batjocorit, au scrâşnit împotriva mea cu secăturile batjocoritoaredinţii lor. :17Doamne16. Doamne, pînă cînd Te când vei uita la eivedea? Scapă-mi Întoarce sufletul din cursele meu de la fapta lorcea rea, scapă-mi viaţa din ghiarele acestor pui de la lei! , viaţa mea. :18Şi eu 17. Lăuda-Te -voi lăuda , Doamne, în adunarea cea adunare mare, şi întru popor numeros Te voi slăvi în mijlocul unui popor mare la numărlăuda.(Ps34. 12)

14Şi El :14. Şi li se va zice: Gătiţi,gătiţi,Croiţi, croiţi faceţi drum, pregătiţi calea, luaţi daţi la o parte orice piedică din calea poporului Meu! . :15Căci 15. Că aşa vorbeşte Cel Prea Înaltzice Domnul, a cărui Cărui locuinţă este vecinică veşnică şi al cărui Nume Cărui nume este sfînt. ,Eu locuiesc în locuri înalte sfânt: Sălăşluiesc într-un loc înalt şi sfânt şi în sfinţenie; dar sînt sunt cu omul zdrobit cei smeriţi şi smeritînfrânţi, ca să înviorez duhurile smerite, pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbătez inimile zdrobitepe cei cu inima frântă. :16Nu 16. Căci nu vreau să cert totdeauna şi să stărui în veci, nici să ţin o mînie necurmatămânie, cînd căci înaintea Mea cad ar cădea în leşin duhurile, nesimţire duhul şi sufletele pe cari care le-am făcutcreat. :17Din pricina păcatului lăcomiei lui17. Pentru fărădelegea sa, M'-am mîniat întărâtat o clipă şi , stând ascuns, l-am lovit, M'am ascuns, în supărarea întru mânia Mea. Şi el, şi cel răzvrătit a urmat şi mai mult , mergea pe căile calea inimii lui. sale! :18I-am 18. Am văzut căile, sale şi totuş îl voi tămădui; vindeca, îl voi călăuzipovăţui, îl voi odihni şi -l îl voi mîngîia, pe el şi pe ceice plîng împreună cu elmângâia.(Is57.14-18)  ====Dumnezeu mângâie pe cei smeriţi====

====:4. Multă îmi este încrederea în voi! Multă îmi este lauda pentru voi! Umplutu-m-am de mângâiere! Cu tot necazul nostru, sunt covârşit de bucurie!:5. Căci, după ce am sosit în Macedonia, trupul nostru n-a avut nici o odihnă, necăjiţi fiind în tot felul: din afară lupte, dinăuntru temeri. :6. Dar Dumnezeu mîngîie , Cel ce mângâie pe cei smeriţi====, ne-a mângâiat pe noi cu venirea lui Tit.(2Cor7.6)

:21Împrieteneşte21. Împacă-te dar cu Dumnezeu, şi vei avea cazi la pace; te vei bucura astfel iarăş . Atunci bine va fi de fericiretine. :22Primeşte 22. Primeşte, te rog, învăţătură din gura Lui, şi pune-ţi la inimă cuvintele Lui. ; :23Vei fi aşezat iarăş la locul tău, dacă 23. Dacă te vei întoarce întorci la Cel Atot puternicşi te smereşti, dacă depărtezi fărădelegea din nedreptatea de cortul tău, 24. :24Aruncă dar Atunci aurul în ţărînătău îl vei preţui drept ţărână şi comorile Ofirului drept pietricele, aruncă aurul din Ofir în prundul pîraielor! :25Şi atunci 25. Pentru că Cel Atot puternic Atotputernic va fi aurul tău, argintul tău, bogăţia tapentru tine sloi de aur şi grămezi de argint. :26Atunci 26. Atunci tu te vei desfăta întru Cel Atot puternic va fi desfătarea ta, Atotputernic şi îţi ridica-vei ridica faţa spre ta către Dumnezeu. :27Îl 27. Tu vei ruga, chema numele Lui şi El te va asculta, auzi şi îţi tu vei putea împlini juruinţeletale. :28Pe ce 28. Când te vei pune mîna îţi hotărî să faci un lucru, lucrul îl vei izbuti şi lumina va izbuti, străluci pe cărările toate drumurile tale va străluci lumina. , :29Vină smerirea29. Fiindcă Dumnezeu smereşte pe mândri şi mândria, tu te vei ruga pentru ridicarea ta: Dumnezeu ajută şi mântuieşte pe cel cu acela care-şi pleacă ochii plecaţiîn pământ. :30El va izbăvi chiar şi 30. El izbăveşte pe cel vinovatnevinovat şi tu la fel vei scăpa, care îşi va datora scăparea curăţiei mînilor când mâinile talevor fi curate".``(Iov22.29)- Elifaz

===Modele de smeriri=Bogatul ======Smerirea lui Nebucadneţar====:1. Eu, Nabucodonosor, stam fără de grijă în casa mea şi bucuros de viaţă în patul meu.:2. Am visat un vis care m-a înspăimântat; şi gândurile mele când stam culcat în patul meu şi vedeniile pe care le-am avut m-au frământat adânc.:3. Şi am poruncit să mi se aducă în faţa mea toţi înţelepţii din Babilon, care să-mi tâlcuiască visul.:4. Atunci au sosit tâlcuitorii de semne, prezicătorii, caldeii şi cititorii în stele şi le-am spus visul, dar ei nu mi-au dat tâlcuirea lui. :5. Iar în cele din urmă s-a înfăţişat înaintea mea Daniel, al cărui nume este Beltşaţar, după numele dumnezeului meu şi care are în al Duhul Dumnezeului celui Sfânt şi i-am spus visul::6. "Beltşaţar, tu, mai-marele tâlcuitorilor de semne, tu, cel în care ştiu că locuieşte Duhul lui Dumnezeu celui Sfânt şi că nici o taină nu-ţi este grea, ia aminte la visul pe care l-am visat şi spune-mi tâlcuirea lui!:7. Vedenia pe care am avut-o, când eram culcat în patul meu, a fost: "Mă uitam şi iată un copac în mijlocul pământului, înalt foarte.:8. Copacul creştea şi era puternic şi vârful lui ajungea până la cer şi se putea vedea până la capătul pământului.:9. Frunzişul lui era frumos şi roadele lui multe, şi hrană pentru toţi se laude afla în el. Sub el căutau umbră fiarele câmpului, iar în ramurile lui îşi făceau cuiburi păsările cerului şi din el se hrăneau toate vieţuitoarele. :10. Priveam în vedenia pe care am avut-o, când eram în patul meu şi iată un înger, un sfânt, se cobora din ceruri; :11. El a strigat cu glas tare şi a poruncit aşa: Doborâţi copacul şi tăiaţi-i crengile, scuturaţi frunzele lui şi împrăştiaţi roadele lui, ca animalele să fugă de sub el şi păsările din frunzişul lui! :12. Iar butucul şi rădăcinile să rămână în pământ în legături de fier şi de aramă, în iarba câmpului! Din roua cerului să fie udat şi cu smerirea dobitoacele câmpului să împartă iarba pământului. :13. Inima lui să nu mai fie inimă de om, ci o inimă de dobitoc să-i fie dată şi şapte ani să treacă peste el! :14. Această hotărâre se sprijină pe porunca îngerilor, iar porunca sfinţilor este ca să cunoască cei vii că Cel Preaînalt stăpâneşte peste împărăţia oamenilor, pe care o dă cui vrea şi poate să ridice peste ea pe cel mai de jos dintre oameni.:15. Acesta este visul pe care l-am visat eu, regele Nabucodonosor, iar tu, Beltşaţar, spune tâlcuirea lui, căci toţi înţelepţii regatului meu nu pot să-mi facă cunoscută tâlcuirea. Tu însă eşti în stare, fiindcă ai în tine Duhul Dumnezeului celui Sfânt". :16. Atunci Daniel, al cărui nume este Beltşaţar, a rămas înmărmurit pentru o clipă şi gândurile lui s-au tulburat. Regele a prins din nou a grăi şi a zis: "Beltşaţar, visul şi tâlcuirea lui să nu te înfricoşeze!" Răspuns-a Beltşaţar şi a zis: "O, stăpâne, visul să fie pentru cei ce te urăsc pe tine, iar tâlcuirea lui pentru vrăjmaşii tăi! :17. Copacul pe care tu l-ai văzut, mare şi puternic, care cu vârful ajungea până la cer şi se vedea până la capătul pământului, :18. Cu frunziş frumos, cu rod mult şi din care se hrăneau toţi, sub care se adăposteau fiarele câmpului, iar în ramurile lui făceau cuiburi păsările cerului, :19. Acela eşti tu, o, rege, tu, care te-ai mărit şi te-ai făcut puternic, ai crescut şi ai ajuns până la ceruri, ai stăpânirea ta până la marginea pământului. :20. Iar că a văzut regele un înger, un sfânt, coborându-se din cer şi zicând: Doborâţi copacul şi nimiciţi-l, dar butucul şi rădăcinile lui lăsaţi-le în pământ şi în legături de fier şi de aramă, în iarba pământului, şi de roua cerului să fie udat şi cu animalele câmpului să fie părtaş până ce vor trece peste el şapte ani, :21. Aceasta înseamnă, o, rege, că hotărârea Celui Preaînalt se va împlini peste stăpânul meu regele, :22. Că tu vei fi alungat dintre oameni şi vei locui împreună cu animalele câmpului şi vei mânca iarbă şi din roua cerului vei fi udat şi vor trece peste tine şapte ani, până ce tu vei cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea peste împărăţia oamenilor şi o dă cui voieşte. :23. Şi dacă a poruncit să lase butucul şi rădăcinile copacului, înseamnă că regatul tău va fi ocrotit pentru tine îndată ce tu vei recunoaşte că Cerul are stăpânirea. :24. De aceea, o, rege, plăcut să-ţi fie sfatul meu înaintea ta: Răscumpără păcatele tale prin fapte de dreptate şi nedreptăţile tale prin milă către cei săraci, dacă vrei ca bunăstarea în care te afli să dăinuiască". :25. Totul s-a împlinit cu regele Nabucodonosor. :26. După douăsprezece luni, când regele Nabucodonosor se plimba în palatul regal din Babilon, :27. A prins a grăi zicând: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care l-am clădit eu întru tăria puterii mele şi spre cinstea strălucirii mele, ca reşedinţă regală?" :28. Pe când cuvântul era încă în gura regelui, un glas s-a coborât din cer: "Ţie, rege Nabucodonosor, ţi se spune: Regatul s-a luat de la tine. :29. Şi dintre oameni vei fi izgonit, vei locui cu animalele câmpului şi vei paşte iarbă şi vor trece şapte ani peste tine, până ce vei recunoaşte că Cel Preaînalt are putere peste împărăţia oamenilor şi că o dă cui voieşte!" :30. Îndată s-a împlinit cuvântul asupra lui Nabucodonosor, căci a fost alungat dintre oameni şi a mâncat iarbă ca animalele şi trupul lui era udat de rouă până când părul i-a crescut ca penele vulturilor şi unghiile ca ghiarele păsărilor. :31. "Şi după trecerea acestui timp, eu Nabucodonosor, am ridicat ochii mei la cer şi mintea mi-a venit din nou şi am binecuvântat pe Cel Preaînalt şi Celui veşnic viu l-am adus laudă şi preamărire, că puterea Lui este putere veşnică, iar împărăţia Lui din neam în neam. :32. Toţi locuitorii pământului sînt socotiţi ca o nimica şi El face ce voieşte cu oştirea cerească şi cu locuitorii pământului şi nimeni nu poate să-L împiedice la lucrul Lui şi să-I zică: "Ce faci Tu?" :33. În acelaşi timp mi-a venit mintea la loc şi, spre gloria regatului meu, mi-a venit iarăşi măreţia şi strălucirea şi sfetnicii mei şi dregătorii cei mari m-au chemat şi regatul mi-a fost dat în stăpânire, iar puterea mea a crescut şi mai mult.:34. Acum, eu, Nabucodonosor, laud, înalţ şi preamăresc pe Împăratul cerului; toate faptele Lui sunt adevărate şi căile Lui drepte, iar pe cei ce umblă mândri poate să-i smerească!"(Daniel 4.34) ====Smerirea luiAhab====:1. Iar după aceasta iată ce s-a mai întâmplat: Nabot Izreeliteanul avea în Izreel o vie lângă curtea lui Ahab, regele Samariei. :2. Şi a grăit Ahab cu Nabot şi a zis: "Să-mi dai mie via ta, ca să-mi fac din ea o grădină de verdeţuri, căci e aproape de casa mea; iar în locul ei îţi voi da o vie mai bună decât aceasta, sau dacă îţi convine mai bine, îţi voi da argint cât preţuieşte ea". :3. Nabot însă a zis către Ahab: "Să mă ferească Dumnezeu să-ţi dau eu moştenirea părinţilor mei!":4. Şi a venit Ahab acasă trist şi mânios pentru cuvântul care i-l spusese Nabot Izreeliteanul, zicând: Nu-îi dau moştenirea părinţilor mei. Şi cu duhul tulburat, s-a culcat în patul său, s-a întors cu faţa la perete şi n-a mâncat. :5. Atunci a intrat Izabela, femeia lui la el şi i-a zis: "De ce este întristat duhul tău şi nu mănânci?" :6. Iar el a zis: "Când am vorbit cu Nabot Izreeliteanul şi i-am zis: Dă-mi via ta pe bani, sau dacă vrei, să-îi dau altă vie în locul ei, el a zis: Nu-ţi dau via mea, că este moştenirea părinţilor mei". :7. A zis Izabela, femeia lui: "Ce cârmuire ar mai fi în Israel, dacă tu ai face tot aşa? Scoală, mănâncă şi fii cu voie bună, că via lui Nabot Izreeliteanul ţi-o dau eu!" :8. Apoi ea a scris scrisori în numele lui Ahab, le-a pecetluit cu inelul lui şi a trimis aceste scrisori la bătrânii şi la fruntaşii din cetatea lui Nabot, care locuiau cu el acolo. :9. În scrisori însă ea scria aşa: "Vestiţi tuturor să postească post şi puneţi pe Nabot înaintea poporului. :10. Şi aduceţi doi oameni netrebnici să mărturisească împotriva lui şi să spună: Ai hulit pe Dumnezeu şi pe rege; şi apoi să-l scoateţi afară şi să-l ucideţi cu pietre şi aşa să moară". :11. Şi au făcut bărbaţii cetăţii lui Nabot, bătrânii şi fruntaşii care locuiau cu el în cetate, aşa cum le poruncise Izabela şi cum era scris în scrisorile trimise de ea lor: :12. Au vestit post tuturor şi au pus pe Nabot înaintea poporului. :13. Atunci au ieşit doi oameni ticăloşi. şi au stat împotriva lui Nabot şi au mărturisit aceşti oameni răi în faţa poporului şi au zis: "Nabot a hulit pe Dumnezeu şi pe rege". Iar ei l-au scos afară din cetate şi l-au bătut cu pietre şi a murit.:14. Apoi au trimis la Izabela să-i spună: "Nabot a fost omorât cu pietre". :15. Auzind Izabela că Nabot a fost bătut eu pietre şi a murit, a zis către Ahab: "Scoală şi ia în stăpânire via lui Nabot Izreeliteanul, care n-a vrut să ţi-o vândă cu bani; că Nabot nu mai trăieşte, ci a murit!" :16. Când a auzit Ahab că Nabot Izreeliteanul a fost ucis, şi-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat cu sac, şi apoi s-a sculat Ahab ca să se ducă la via lui Nabot Izreeliteanul şi să o ia în stăpânire. :17. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul::18. "Scoală şi ieşi în întâmpinarea lui Ahab, regele lui Israel, care este în Samaria, că iată acum e la via lui Nabot, unde s-a dus ca să o ia în stăpânire, :19. Şi spune-i: Aşa grăieşte Domnul: Ai ucis şi vrei încă să intri în moştenire? Şi să-i mai spui: Aşa zice Domnul: În locul unde au lins câinii sângele lui Nabot, acolo vor linge câinii şi sângele tău!", :20. Şi a zis Ahab către Ilie: "M-ai aflat, duşmanule, şi aici!" Iar el a zis: "Te-am aflat, căci te-ai încumetat să săvârşeşti fapte nelegiuite înaintea ochilor Domnului şi să-L minţi.:21. Aşa zice Domnul: "Iată voi aduce peste tine necazuri şi te voi mătura şi voi stârpi din ai lui Ahab pe cei de parte bărbătească, fie rob, fie slobod, în Israel;:22. Şi voi face cu casa ţa cum am făcut cu casa lui Ieroboam, fiul lui Nabat, şi cu casa lui Baeşa, fiul lui Ahia, pentru fărădelegea cu care M-ai mâniat şi ai dus pe Israel în păcat". :23. Asemenea şi pentru Izabela a grăit Domnul: "Câinii vor mânca pe Izabela pe zidul Izreelului. :24. Cine va muri din ai lui Ahab în cetate, pe acela câinii îl vor mânca, iar cine va muri în câmp, pe acela păsările cerului îl vor mânca; :25. Căci n-a fost încă nimeni ca Ahab, care să se încumete a săvârşi fapte urâte înaintea ochilor Domnului, la care l-a împins Izabela soţia sa. :26. S-a purtat rău ca un ticălos, urmând după idoli, cum au făcut Amoreii pe care Domnul i-a izgonit de la faţa fiilor lui Israel".:27. Când a auzit Ahab toate cuvintele acestea, a început să plângă, şi-a rupt hainele sale, s-a îmbrăcat pesta trupul său cu sac, a postit şi a dormit în sac şi a umblat trist. :28. Atunci a fost cuvântul Domnului către Ilie Tesviteanul, pentru Ahab, şi a zis Domnul: :29. "Vezi cum s-a smerit Ahab înaintea Mea? Fiindcă s-a smerit înaintea Mea, de aceea nu voi aduce necazurile în zilele lui, ci în zilele fiului lui voi aduce necazurile peste casa lui!"(3Regi21.29)

====Smerirea adâncă a lui Manase====:1. Manase era de doisprezece ani când s-a făcut rege şi a domnit cincizeci şi cinci de ani în Ierusalim. :9Fratele dintr'o stare 2. Acesta a făcut lucruri neplăcute înaintea ochilor Domnului, umblând după urâciunile popoarelor izgonite de jos să se laude cu înălţarea Domnul din faţa fiilor luiIsrael.:3. Căci a făcut din nou locurile înalte pe care le sfărâmase Iezechia, tatăl său, şi a aşezat jertfelnice pentru baali, a făcut Aşere, s-a închinat la toată oştirea cerească şi i-a slujit; :4. A făcut jertfelnice şi în templul Domnului, despre care Domnul zisese: "În Ierusalim va fi numele Meu în veci"; :5. A zidit jertfelnice pentru toată oştirea cerească în amândouă curţile templului Domnului. :10Bogatul6. Tot el a trecut prin foc pe fiii săi în valea Ben-Hinom şi a făcut vrăjitorie, dimpotrivăfarmece şi magie; a adus oameni care chemau duhurile morţilor şi fermecători; şi a înmulţit relele împotriva Domnului, mâniindu-L.:7. Apoi a făcut un idol cioplit şi l-a aşezat în templul lui Dumnezeu, deşi Dumnezeu grăise către David şi către Solomon, fiul lui: "În templul acesta şi în Ierusalimul pe care l-am ales dintre toate seminţiile lui Israel, îmi voi pune numele Meu în veac;:8. Mai mult, nu voi îngădui ca piciorul lui Israel să se laude cu smerirea păşească afară din pământul acesta, pe care l-am dat părinţilor lor, numai dacă ei vor fi stăruitori în a face tot ce le-am spus, după toată legea, rânduielile şi poruncile date prin Moise".:9. Însă Manase a dus pe Iuda şi pe locuitorii Ierusalimului la atâta rătăcire, încât ei au săvârşit mai rău decât acele popoare pe care Domnul le stârpise din faţa fiilor luiIsrael.: căci va trece ca floarea ierbii10. De aceea a grăit Domnul lui Manase şi poporului său, dar ei n-au ascultat. :11Răsare soarele 11. De aceea a adus Domnul peste ei pe căpeteniile armatei regelui Asiriei, care l-au prins pe Manase cu arcanul şi l-au legat cu căldura cătuşe de fier şi l-au dus la Babilon. :12. Şi în strâmtorarea sa, el a căutat faţa Domnului Dumnezeului său şi s-a smerit foarte înaintea Dumnezeului părinţilor săi. :13. Iar dacă s-a rugat, Dumnezeu l-a auzit şi i-a ascultat rugăciunea lui arzătoareşi l-a adus înapoi la Ierusalim, în regatul său. Şi a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeul cel adevărat.:14. După aceea a zidit el zidul cel din afară al cetăţii lui David, în partea de apus a Ghihonului, pe vale şi până la poarta peştilor, a înconjurat Ofelul, l-a făcut înalt şi a aşezat căpetenii de oaste prin toate cetăţile întărite ale lui Iuda. :15. Apoi a doborât pe dumnezeii cei străini şi idolul cel din templul Domnului şi toate capiştele pe care le zidise pe muntele templului Domnului şi în Ierusalim le-a aruncat afară din cetate.:16. A făcut la loc jertfelnicul Domnului şi a adus pe el jertfe de împăcare şi usucă iarbade laudă iar lui Iuda i-a spus să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel. : floarea ei cade jos17. Poporul mai aducea jertfe pe locurile înalte, dar numai pentru Domnul Dumnezeul său. :18. Celelalte fapte ale lui Manase şi rugăciunea lui către Dumnezeul său şi frumuseţea înfăţişării ei pierecuvintele văzătorilor, care i s-au grăit în numele Domnului Dumnezeului lui Israel, se găsesc scrise în istoria regilor lui Israel. : aşa 19. Şi rugăciunea lui şi cum l-a ascultat pe el Dumnezeu şi toate păcatele lui şi fărădelegile lui şi locurile în care el a zidit locuri înalte şi a aşezat chipurile Astartei şi idolii, înainte de a se va vesteji bogatul smeri, se găsesc scrise în umbletele istoria luiHozai.(Iac12Cron33.1012,19)

39Maria s'a sculat chiar :39. Şi în zilele aceleaacele zile, şi sculându-se Maria, s-a plecat dus în grabă spre munţiîn ţinutul muntos, într'-o cetate a seminţiei lui Iuda. :40A 40. Şi a intrat în casa lui Zaharia, şi a urat de bine Elisaveteisalutat pe Elisabeta. :41Cum 41. Iar când a auzit Elisaveta urarea Elisabeta salutarea Mariei, i -pruncul a săltat pruncul în pîntece, pântecele ei şi Elisaveta Elisabeta s'-a umplut de Duhul Sfînt. Duh Sfânt, :42Ea 42. Şi cu glas mare a strigat cu glas tareşi a zis: ,,Binecuvîntată Binecuvântată eşti tu între femei, şi binecuvîntat binecuvântat este rodul pîntecelui pântecelui tău. :43Cum mi -a fost dat 43. Şi de unde mie aceasta, ca să vină la mine maica Maica Domnului meu? :44Fiindcă 44. Că iată, cum mi -a ajuns veni la urechi urechile mele glasul urării salutării tale, mi -pruncul a săltat pruncul în pîntece de bucurieîn pântecele meu. :45Ferice de 45. Şi fericită este aceea care a crezut; pentrucă lucrurile, cari i-au fost spuse din partea Domnului, că se vor împlinicele spuse ei de la Domnul.`` :46Şi Maria 46. Şi a zisMaria: ,,Sufletul Măreşte sufletul meu măreşte pe Domnul, . :47şi mi se bucură 47. Şi s-a bucurat duhul în meu de Dumnezeu, Mîntuitorul Mântuitorul meu, :48pentrucă 48. Că a privit căutat spre starea smerită a smerenia roabei Sale. Căci Că, iată că deacum încolo, de acum mă vor ferici toate neamurile îmi vor zice fericită, :49pentrucă . 49. Că mi-a făcut mie mărire Cel Atot Puternic a făcut lucruri mari pentru mineşi sfânt este numele Lui. Numele Lui este sfînt, :50şi îndurarea 50. Şi mila Lui se întinde din în neam şi în neam peste spre cei ce se tem de El. :51El 51. Făcut-a arătat putere tărie cu braţul Lui; Său, risipit-a risipit gîndurile, pe cari le aveau cei mîndri mândri în inima cugetul inimii lor. :52A răsturnat 52. Coborât-a pe cei puternici de pe scaunele lor de domnie, tronuri şi a înălţat pe cei smeriţi. , :53Pe 53. Pe cei flămînzi flămânzi i -a săturat umplut de bunătăţi, şi pe cei bogaţi i -a scos afară cu mînile goaledeşerţi. :54A venit în ajutorul robului său 54. A sprijinit pe Israel, căci slujitorul Său, ca să-Şi -a adus aducă aminte de îndurarea mila Sa, - :55cum făgăduise părinţilor 55. Precum a grăit către părinţii noştri, -faţă de lui Avraam şi sămînţa seminţiei lui , în veac.``(Lc1Lc39.48)

====IsusIisus, model suprem de smerenie====

:9Saltă de veselie9. Bucură-te foarte, fiica Sionului! Strigă de bucurie, veseleşte-te, fiica Ierusalimului! Iată că , căci iată Împăratul tău vine la tine; El este neprihănit drept şi biruitor, ; smerit şi călare pe un măgarasin, pe un mînz, pe mînzul unei măgăriţemânzul asinei. <br /> :10Voi 10. El va nimici carăle de război carele din Efraim, şi caii din Ierusalim, şi arcurile arcul de război vor va fi nimicitefrânt. El va vesti nemurilor pacea, popoarelor şi împărăţia Lui se va stăpîni dela întinde de la o mare până la cealaltă, mare şi dela rîu pînă de la Eufrat până la marginile pămîntuluipământului.(Zah [[Cartea lui Zaharia|Zaharia]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=82&cap=9#9.-10 9, 9-10])

:9. Iar fratele cel smerit să se laude întru înălţimea sa, :10. Şi cel bogat întru smerenia sa, pentru că va trece ca floarea ierbii.   :11. Căci a răsărit soarele arzător şi a uscat iarba şi floarea ei a căzut şi frumuseţea feţei ei a pierit; tot aşa se va veşteji şi bogatul în alergăturile sale.(Iac1.10)