Modificări

Salt la: navigare, căutare

Sinodul I Ecumenic

1.392 de octeți adăugați, 21 decembrie 2017 14:26
m
Note: cheie de sortare
[[Imagine:THE FIRST COUNCIL OF NICEA.jpg|thumb|right|230px|Primul Sinod Ecumenic de la Niceea]]'''Primul Sinod Ecumenic''' a avut loc la [[Niceea ]] (astăzi İznik, în Turcia) în anul 325 d.Hr. și a instituit regula pentru toate [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]] ulterioare. A abordat în primul rând problema [[arianism]]ului, stabilind o primă formă a [[Crezul|Crezului de la Niceea]] și o primă regulă pentru calcularea datei [[Sfintele PaştiPaști|PaştilorPaștilor]] ( sau "[[Pascalia]]"). este Este cunoscut și ca '''Primul Sinod de la Niceea'''.
==Istoric==
===Deschiderea Sinodului===
Sinodul a fost convocat în anul 325 de către [[sfânt]]ul împărat [[Constantin cel Mare]]. Acesta, având ca prioritate unitatea Imperiului Roman, i-a chemat pe [[episcop]]ii Bisericii să se reunească spre a tranșa ampla dispută asupra [[erezie]]i [[arianism]]ului, doctrină conform căreia [[Iisus Hristos]] ar fi fost o creatură (prima creație a lui Dumnezeu), iar nu născut din veşnicie şi veșnicie și Dumnezeu adevărat.
[[Sinod]]ul ar fi trebuit să se țină la Ancyra, dar locația sa locul de desfășurare a lucrărilor acestuia a fost mutată mutat de Constantin la [[Niceea ]] (mult mai aproape de reședința imperială din [[Nicomidia]]), astfel încât împăratului să îi fie mai ușor să ia parte la Sinod. Conform [[tradiţietradiție]]i, Primul Sinod de la Niceea s-a întrunit la [[20 mai]] în anul 325. Ceva mai devreme , în cursul acelui aceluiași an, avusese deja loc un [[Sinod]] în Antiohia, prezidat de Sfântul [[Osius de Cordoba]], care a condamnat doctrina ariană și pe adepții acesteia, numindu-l chiar explicit şi și pe [[Eusebiu de Cezareea]] (despre care se crede că a avut o atitudine întrucâtva echivocă pe această temă). Când Constantin a convocat Sinodul la Niceea, el a făcut acest lucru în primul rând pentru a păstra unitatea Imperiului, mai degrabă decât încercând să influențeze formularea învățăturii Bisericii.
După ce împăratul și-a ținut discursurile discursul de deschidere, se consideră că Sfântul Osius este cel care a prezidat Sinodul, fiind convocat în acest scop chiar de către împărat, care și-l alesese drept sfătuitor în chestiuni teologice. Teologul şi și istoricul ortodox Prof. [[Alexander Schmemann]], consideră că împăratul își dorea ca acest sinod să fie "simbolul „simbolul și încununarea" încununarea” victoriei sale asupra lui Licinius și a reunificării Imperiului <ref>Alexander Schmemann, ''Historical Road of Eastern Orthodoxy'', p. 76)</ref>. În discursul său de deschidere, Sf. Constantin descrie disputele din interiorul Bisericii ca fiind "mai „mai periculoase decât războaiele sau alte conflicte; ele îmi provoacă mai multă durere decât orice altceva" altceva”.<ref>''ibid.'', p. 77</ref>.
===Crezul===
[[Image:Nicea.jpg|thumb|230px|Primul Sinod Ecumenic]][[Eusebiu de Nicomidia]] este primul care propune delegaților spre analiză un crez arian, care este imediat respins. [[Eusebiu de Cezareea]] propune atunci un crez baptismal (de rostit la [[Botez]]) originar din [[Palestina]]. Acesta este considerat de mulți istoric ca fiind cadrul esențial pentru articularea [[Crezul|Crezului de la Niceea]]. Alții consideră că versiunea adoptată a Crezului își avea originea într-o formulare mai veche a unui Crez la un sinod din [[Antiohia]].
Crezul palestinian includea, în [[Hristologie|descrierea Persoanei lui Hristos]], formula, de origine biblică, "Întâi-născut din toată făptura". Această formulare nu apare în Crezul de la [[Niceea]], probabil pentru că, scoasă din contextul în care e integrată în scrisoarea Sfântului [[Apostolul Pavel|Pavel]] către [[Epistola către Coloseni|Coloseni]], ar fi putut fi interpretată în sens arian. În locul său a fost introdusă termenul de-acum celebru de ''[[homoousios]]'', un termen filosofic care însemna că [[Iisus Hristos|Fiul lui Dumnezeu]] este ''[[Deoființă|de o ființă]]'' (consubstanţialconsubstanțial) cu [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]]. "Homoousios" înlocuia formula lui Arie, "homiousios" - de fiinţă ființă asemănătoare, în sensul că Iisus ar fi primit o fiinţă ființă asemănătoare Tatălui şi și nicidecum aceeaşi fiinţăaceeași ființă.
Este foarte interesant faptul că a fost folosit acest termen, deși el fusese mai înainte utilizat de ereticii [[sabelianism|sabelieni]] (și în special de [[Paul de Samosata]]) în cursul secolului al III-lea d.Hr., în timpul disputei lor cu Sfântul [[Dionisie cel Mare]]. Ca și în cazul multor altor termeni filosofici, [[Sfinţii PărinţiSfinții Părinți]] au preluat termenul ''homoousios'' și i-au dat un sens nou, ortodox. Conceptul a fost propus pentru prima dată la Niceea de Osius sau chiar de Constantin însuși, fiind mai apoi susținut de "un mic grup de teologi îndrăzneți și luminați care au înțeles că nu era suficientă o simplă condamnare a lui [[Arie]], ci era nevoie și de o cristalizare a Tradiției Bisericii prin folosirea unui termen clar" <ref>Schmemann, op. cit., p. 78</ref>.
În afară de formularea de bază a [[Crezul]]ui, au fost formulate și patru [[anatemă|anateme]] explicite la adresa arienilor. Toți episcopii de la Sinod au semnat Crezul, cu excepția a doi dintre ei, [[Theonas de Marmarica]] și [[Secundus de Ptolemaida]], care au fost ulterior depuși de Biserică și exilați de către împărat împreună cu [[Arie]], care a refuzat și el să accepte decretele Sinodului. Schmemann observă, cu provire privire la cei exilați, că astfel Constantin "confunda iarăși judecata Bisericii cu cea a Cezarului" (p. 79), făcând probabil aluzie la nefericita folosire de către împărat a puterii civile atunci când a ales să îi persecute pe [[donatism|donatiști]].
==Alte chestiuni==
''Articol principal: [[Pascalia]]''
În afară de problema [[arianism]]ului, Primul Sinod Ecumenic a abordat și o serie de alte probleme. Dintre acestea, merită amintită chestiunea [[Pascalia|Pascaliei]], metoda calculării datei la care trebuiau celebrate [[Sfintele PaştiPaști|PaştilePaștile]]. Până în acel moment, existau mai multe metode de calculare a datei PaştilorPaștilor, dar episcopii întruniți la Niceea au decis să accepte practica alexandrină de a face calculele independent de data [[Paştile Paștile evreiești|PaştilorPaștilor]] [[iudaism|evreiești]], stabilind și că data sărbătorii trebuia să cadă după echinocțiul de primăvară. Astfel, ei au respins practica antiohiană de a face referire la calcularea datei în funcție de practica iudaică.
Alegerea soluției alexandrine s-a impus de la sine în vremea aceea, întrucât cetatea era renumită pentru rigoarea și acuratețea de care dădeau dovadă astronomii săi. Până în zilele noastre, Papa [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]] păstrează în titulatura sa o formulă care amintește de această alegere a Alexandriei: este vorba de un titlu tradus uneori ca "Stăpân al Universului", dar care se referă în realitate mai ales la capacitatea de a judeca situația astronomică a Universului.
===Canoane===
Tot cu acest prilej s-au adoptat şi și 20 de canoane care s-au referit la, în ordine stabilită de Sinod:*1. cei care se mutilează sau cer să fie mutilaţi mutilați să nu fie primiţi primiți în cler;*2. cei de curând botezaţi botezați să nu fie promovaţi promovați de îndată la hirotonisire;*3. viaţa viața clandestină a clericilor;*4. cerinţe cerințe pentru a fi consacrat episcop;*5. situaţia situația celor excomunicaţi şi excomunicați și datoria de a ţine ține sinod de două ori pe an în fiecare episcopie;*6. precedenţa precedența anumitor sedii episcopale; consensul mitropolitului pentru a fi consacrat episcop;
*7. episcopul Ierusalimului;
*8. atitudinea faţă față de catari;*9. promovarea la preoţie preoție fără examenul recerut;*10. cei care şiși-au renegat credinţa credința în timpul [[Persecuţii Persecuții împotriva creştinilorcreștinilor|prigoanei]] şi și apoi admişi admiși între clerici;*11. renegarea propriei credinţe credințe de către mireni;*12. cei care au părăsit lumea pentru viaţa viața consacrată şi și apoi s-au întors la ea;*13. penitenţii penitenții care cer [[Euharistia]] pe patul morţiimorții;*14. despre [[catehumen]]ii lapsi lași (care au cedat în timpul prigoanei);
*15. despre clericii care se mută din loc în loc;
*16. despre clericii care nu locuiesc în bisericile pentru care au fost aleşialeși;
*17. despre clericii cămătari;
*18. locul [[diacon]]ilor la celebrările liturgice şi și rândul lor la împărtăşanieîmpărtășanie;*19. despre cei care vin în Biserica ortodoxă de la eroarea (erezia) lui [[Paul din Samosata]] şi și despre diaconese;*20. în zilele de [[duminică]] şiși-n zilele [[Cincizecime|Cincizecimii]] nu trebuie să se facă rugăciuni în genunchi.
==ParticipanţiParticipanți==
Există o listă a episcopilor care au participat la Sinod, cuprinzând aproximativ 230 de nume, dar există unele indicii că listele ar avea unele lipsuri. Sfântul [[Atanasie cel Mare|Atanasie al Alexandriei]] afirmă că numărul participanților era de 318 <ref>Socrate Scolasticul, Epifanie de Salamina şi și Eusebiu de Cezareea vorbesc de 250; Eustaţiu Eustațiu de Antiohia: 270; Ghelasie de Cizic, peste 300.</ref>, număr cu semnificație mistică, întrucât acesta era numărul slujitorilor lui [[Avraam]] (care pe atunci se numea încă "Avram" „Avram”) pe care acesta i-a luat cu el atunci când s-a dus să îl salveze pe nepotul său [[Lot]] (Cf. [http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=25&cap=14 Facerea 14, 14]).
La Sinod au fost prezenți puțini [[episcop]]i din Occident (o situație care avea să se repete la toate [[Sinoade Ecumenice|Sinoadele Ecumenice]]): Marcu de Calabria, Nicasie de Dijon, Domnus de Stridon, [[Osius de Cordoba]] și [[Cecilian al Cartaginei]]. Sfântul [[Silvestru al Romei|Silvestru, Papă al Romei]] a fost reprezentat de doi [[preot|preoți]].
Au fost prezenți și mai mulți [[sfânt|sfinți]] răsăriteni binecunnoscuțibinecunoscuți: în afară de [[Atanasie cel Mare]], mai erau prezenți [[Nicolae al Mirelor]], [[Spiridon al Trimitundei]], [[Alexandru al Alexandriei]]și [[Pafnutie al Tebaidei]]. Între participanții la sinod, and semnatari ai hotărârilor doctrinare și canonice, se numără și doi ierarhi de pe teritoriul de astăzi al României. "Este vorba de ''Scitanul'', cum este menționat de [[Pafnutie EgipteanulEusebiu de Cezareea]], [[Marcu Tomensis]], așa cum a fost identificat de către istorici, și [[Teofil episcopul Goților]] care își avea reședința în zona de astăzi a județului Buzău" <ref>Pr. Prof. Dr. [[Adrian Gabor]]de la Catedra de Teologie istorică a Facultății de Teologie ortodoxă din București - sursă: http://www.basilica.ro/ro/stiri/pomenirea_celor_318_sfinti_parinti_care_au_participat_la_primul_sinod_ecumenic.html</ref>
==Zile de pomenire ==
Pomenirea '[[Pomenire]]a ''Sfinților Părinți de la Primul Sinod Ecumenic''' se face la [[29 mai]] și în [[Penticostar#Duminica a șaptea după Paști, a Sfinților Părinți de la Sinodul întâi ecumenic|a șaptea duminică după Sfintele Paști]]. La [[Sfânta Liturghie]] din această zi se citește [[Pericopă|pericopa]] evanghelică de la [[Evanghelia după Ioan]], cap. 17, versetele 1-13. Pericopa reamintește rugăciunea înălțată de Mântuitorul [[Iisus Hristos]] către [[Tatăl]], pentru Sine și pentru toți credincioșii, înainte de prinderea și [[răstignirea]] Sa. Mai sunt pomeniți și în a noua duminică după [[Pogorârea Sfântului Duh|Rusalii]], numită '''[[Duminica Sfinților Părinți de la primele șase Sinoade Ecumenice']]''.
==Surse==
==Legături externe==
*[http://ocafs.oca.org/FeastSaintsLife.asp?FSID=101563 Pomenirea Sfinților Părinți de la Primul Sinod Ecumenic] - pe siteul site-ul [[OCA]] (în limba engleză).*Pe blogul dedicat Sf. Nicolae: [http://sfnicolae.wordpress.com/2008/06/07/sinodul-ecumenic-de-la-niceea-325/Blogul dedicat Sf. Nicolae]
==Note==
<references /> {{Sinoade Ecumenice}}
[[Categorie:Drept canonic]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Sinoade]]
[[Categorie:Sinoade ecumenice|1]]
[[Categorie:Erezii]]
[[el:Α΄ Οικουμενική Σύνοδος]]
[[en:First Ecumenical Council]]
[[mk:Прв вселенски собор]]
14.991 de modificări

Meniu de navigare