Modificări

{{Articol de calitate}}{{Liturghia}}'''Proscomidia''' (gr. Προσκομιδή, de la verbul προσκομίζω - acțiunea de a aduce) este un ritual, prima din cele trei parti părți a Liturghiei, prin care preotul pregăteşte pâinea şi vinul pentru [[Euharistie|Sfânta Împărtăşanie]].

Înainte de începutul propriu-zis al [[Sfânta Liturghie|Sfintei Liturghii]], în [[altar]], la adăpost de privirile credincioşilor[[proscomidiar]], [[preot]]ul, singur sau împreună cu [[diacon]]ul, săvârşeşte un ritual care are aspectul unei slujbe aparte având o formulă de binecuvântare şi una de încheiere. Este vorba de Proscomidie, care nu este însă o slujbă de sine stătătoare ci o parte integrantă şi indispensabilă a Sfintei Liturghii.

Proscomidia a constituit întotdeauna o parte a Sfintei Liturghii. Dar în primele secole creştine ritualul ei era mult mai simplu, evoluând ulterior până la forma de azi. În esenţă consta în primirea de către diaconi [[diacon]]i a darurilor de pâine şi vin aduse de credincioşi şi alegerea celor menite pentru jertfă urmând ca [[episcop]]ul sau preotul să le binecuvinteze.

Locul primirii darurilor era o încăpere numită [[proscomidiar]] sau schevofilachion(uneori identică cu [[diaconicon]]ul). Această încăpere era situată în latura de nord a altarului, iniţial fiind distinctă de [[biserică]].

În ceea ce priveşte timpul săvârşirii şi rânduiala Proscomidiei nu avem descrieri precise din această perioadă. O opinie larg răspândită şi însuşită de numeroşi liturgişti afirmă că ritualul primirii şi pregătirii darurilor pentru Sfânta Jertfă avea loc, în primele veacuri, la începutul Liturghiei credincioşilor. După plecarea [[catehumen]]ilor credincioşii prezentau diaconilor darurile lor de pâine şi vin. Diaconii strângeau darurile la proscomidiar, le alegeau pe cele necesare pentru Sfânta Jertfă şi le aduceau apoi la altar punându-le pe [[Sfânta Masă]]. Aici episcopul sau preotul le afierosea ca daruri de jertfă printr-o rugăciune specială. Deplasarea Proscomidiei la începutul Liturghiei catehumenilor s-a făcut, potrivit acestei opinii, în sec. VI-VII ca urmare, pe de o parte, a slăbirii şi dispariţiei disciplinei catehumenilor şi, pe de altă parte, a dezvoltării crescânde a ritualului Proscomidiei.

O altă opinie, mai nouă , susţine că Proscomidia s-a aflat întotdeauna la începutul Liturghiei<ref>Juan Mateos, „Deux problemes de traduction dens la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.</ref>. Se aduce ca argument faptul că aşezarea Proscomidiei la începutul Sfintei Liturghii este specifică tuturor Liturghiilor orientale pe când pregătirea darurilor înainte de anafora este specifică Liturghiilor latine. Cel puţin în regiunea Siriei de vest (Antiohia) există dovada faptului că credincioşii aduceau încă de la începutul Sfintei Liturghii darurile însoţite de pomelnice . Potrivit acestei opinii în primele veacuri credincioşii veneau la începutul Sfintei Liturghii aducând daruri de pâine şi vin însoţite de pomelnice cu numele lor pe care le încredinţau diaconilor aflaţi în schevofilachion. Diaconii alegeau şi pregăteau darurile pentru Sfânta Jertfă. Episcopul sau preotul [[protos ]] venind la slujbă intra mai întâi în schevofilachion şi binecuvânta darurile iar apoi intra în biserică şi începea Sfânta Liturghie. La începutul Liturghiei catehumenilor darurile erau aduse de către diaconi la altar.  Această a doua opinie a căpătat o greutate și mai mare după ce liturgistul Robert Taft a demonstrat că locul rugăciunii punerii-înainte nu este la intrarea mare cu darurile în logica liturgică bizantină și în istoria ritului bizantin, ci că locul ei a fost la începutul Liturghiei<ref>Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', vol. II: The Great Entrance (=''OCA'' 200), Roma, 1978.</ref>.

Mai întâi a intervenit necesitatea practică a tăierii prescurii destinată Sfintei Jertfe deoarece, în condiţiile introducerii împărtăşaniei credincioşilor cu linguriţa şi a reducerii numărului celor care se împărtăşeau, era suficientă doar o parte din prescură şi nu una întreagă cum era până atunci. Ca urmare primul ritual nou pe care îl putem constata la Proscomidie este ritualul scoaterii şi pregătirii agneţului. Potrivit comentariului liturgic al patriarhului [[Gherman I al Constantinopolului]], în sec. VIII Proscomidia consta din următoarele acte: preotul sau diaconul tăia cu copia Agneţul (nimic zicând), îl punea pe disc, turna vin şi apă în potir, iar preotul rostea rugăciunea punerii înainte: "Dumnezeule, Dumnezeul nostru..." peste ele, învelea şi tămâia .

[[Image:Disc.jpg|thumb|left|Cinstitele Daruri pe sfântul [[disc]]]][[Image:Proscomidia.jpg|thumb|left|Proscomidia la români]]

Din secolul al XI-lea avem primele menţiuni despre scoaterea [[miride]]lor în cinstea [[Maica Domnului|Maicii Domnului]] şi a sfinţilor ca expresie a simbolismului eclesial al Proscomidiei. Cele nouă miride pentru cetele [[sfinți]]lor sunt atestate de manuscrisele liturgice din secolul al IX-lea siècle; prezența sfântului [[Atanasie Athonitul]] în enumerarea sfinților asceți și fondatori ai [[monahism]]ului în ritual sugerează că [[Muntele Athos]] a putut fi la originea acestei etape a dezvoltării ritualului proscomidiei<ref>Ene Braniște, ''Liturgica specială'', București, 1985, p. 292.</ref>.  Ritualul miridelor se va dezvolta foarte mult în secolele următoare ajungându-se chiar la exagerări şi la diferenţe importante de la o regiune la alta în principal în legătură cu sfinţii pomeniţi impunându-se intervenţia autorităţii bisericeşti. Ca urmare, în secolul al XIV-lea, patriarhul [[Filotei (Kokkinos) al Constantinopolului|Filotei al Constantinopolului]] redactează o ''Diataxă'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbă, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniu<ref>Profesorul grec N. Trembela prezintă două variante grecești ale acestui ritual în : ''Trei Liturghii după manuscrisele din Atena'' (în greacă), p. 1-16 și 226-240.</ref>. ==Momentele proscomidiei la greci, ruși și români==<table border="1" cellspacing="2" cellpadding="2" width="80%"> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>Momente ale ritualului Proscomidiei</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">GRECI</p></td> <td width="19%"><p align="center">RUȘI</p></td> <td width="19%"><p align="center">ROMÂNI</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>0. Troparul &laquo;&nbsp;Gătește-te Betleeme...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> <td width="19%"><p align="center">nu</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>1. Troparul &laquo;&nbsp;Răscumpăratu-ne-ai...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>2.</strong> <strong>Binecuvântare</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>3. Pregătirea agnețului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>4. Pregătirea potirului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>5. Miridă pentru Maica Domnului</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>6. Miride pentru sfinți</strong><br /> (nouă la număr, trei șiruri verticale de trei)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- grecii încep cu o miridă pentru puterile îngerești (prima miridă) și continuă cu proorocii (inclusiv înaintemergătorul și botezătorul Ioan - a 2-a miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- rușii nu scot miridă pentru îngeri, ci încep cu înaintemergătorul și botezătorul Ioan (prima miridă) și continuă cu proorocii (a doua miridă) etc.</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au schimbat de mai multe ori ritualul (între tradiția slavonă și cea greacă), pentru a rămâne la tradiția greacă începând cu liturghierele din 2005</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>7. Miridă pentru vii</strong> </p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici, în secolul al 19-lea, o rugăciune pentru vii la momentul când sunt scoase miridele pentru vii, inspirată din rugăciunea de la Litie, rugăciunea din Psaltire și din anaforaua sfântului Vasile cel Mare)</p> <p align="center">- românii scot aici și o miridă specială pentru autoritățile civile</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>8. Miridă pentru morți</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p> <p align="center">- românii au adăugat aici ([[Veniamin Costache]] la începutul secolului al 19-lea), o rugăciune pentru morți la momentul scoaterii miridelor, inspirată din două canoane pentru morți și anume: cel din sâmbăta dinaintea începerii Postului Mare și respectiv cel din sâmbăta de dinainte de [[Cincizecime]]</p> <p align="center">- românii scot aici o miridă specială pentru ctitorii bisericii sau ai mănăstirii</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>9. Miride pentru sine și pentru alții</strong><br /> (miride care pomenesc pe cei din pomelnicele aduse de credincioși, precum și miride speciale pentru cei bolnavi, pentru cei ce sunt în călătorie sau alte miride speciale)</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>10. Darurile sunt cădite și acoperite</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>11. Rugăciunea proscomidiei: &laquo;&nbsp;Dumnezeule, Dumnezeul nostru, Cel ce pâinea cea cerească...&nbsp;&raquo;</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr> <tr> <td width="19%" valign="top"><p><strong>12. Cădire și otpust</strong></p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> <td width="19%"><p align="center">da</p></td> </tr></table> ==Note==<references />

Ca urmare==Surse==*Pr. Florin Botezan, în secolul al XIV''Explicarea Sfintei Liturghii (IX): Proscomidia'' -leahttp://www.biserica-mihai-viteazul.ro/ro/index/ex-lica/lit-9.htm*Ene Braniște, ''Liturgica specială'', patriarhul [[Filotei București, 1985.*Juan Mateos, „Deux problèmes de traduction dans la Liturgie Byzantine de S. Jean Chrysostome”, ''OCP'' 30, 1964, p. 248-255.*Robert Taft, ''A History of the Liturgy of Saint John Chrysostom'', vol. II: The Great Entrance (Kokkinos=''OCA'' 200) al Constantinopolului|Filotei al Constantinopolului]] redactează o , Roma, 1978.*Léon Clugnet, ''DiataxăDictionnaire grec-français des noms liturgiques en usage dans l’Église grecque'' (rânduială) liturgică (tradusă în acelaşi secol în slavonă şi răspândită în Bisericile bulgară, sârbăParis, română şi rusă) în care sistematizează şi fixează rânduiala Proscomidiei1895, eliminând exagerările şi reuşind să stabilească ordinea în acest domeniuart. Προσκομιδή și Πρόθεσις.

'''Preotul:''' A Sfinților, măriților prooroci: [[Moise]] si și [[Aaron]], [[Ilie Tesviteanul|Ilie]] si și [[Elisei]], [[David]] si și [[Iesei]]; a sfinților trei tineri și a lui [[Proorocul Daniel|Daniel proorocul]] proorocul, și a tuturor sfinților prooroci.