Modificări

{{Imnografie}}'''Polieleul''' (numele vine din grecescul πολυέλεος, de la πολυ "mult" şi έλεος "milă"), este un grup de imnuri liturgice care se cântă la Privegherea Praznicelor [[Praznic]]elor Mari şi la [[utrenie|utrenia]] sărbătorilor unor [[sfinţi ]] cinstiţi în mod deosebit (sfinţi "cu polieleu"). Numele de "polieleu" provine din repetarea frazei "Lãudaţi Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac este mila Lui" în Psalmul 135 <ref> Potrivit Pr. S. Teodor [Mitrop. Tit Simedrea], "[http://titsimedrea.wordpress.com/pagini-alese-din-opera/filoteiu-monahul-de-la-cozia-imnograf-roman/ Filoteiu Monahul de la Cozia – Imnograf român]", ''Mitropolia Olteniei'', nr. 1-2/1954, unii liturgişti consideră că termenul ar putea veni de la grecescul πολυέλιοςπολυέλαιος, însemnând "multă lumină", deoarece în timpul cântării polieleului se aprind toate candelele şi candelabrele, iar cei prezenţi poartă în mâini lumânări aprinse; această interpretare rămâne însă una marginală. </ref>.

Potrivit tradiţiei [[tradiţie]]i vechi, în Bisericile de limb greacă polieleul este format exclusiv din [[Psalmi]]i [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=134 134] şi [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=65&cap=135 135] (din ''[[Septuaginta]]''), tradiţie urmată şi de celelalte biserici până prin secolul al XIII-lea. Polieleul se încheie cu repetarea primului verset al psalmului 135 ("Lăudaţi pe Domnul că este bun, că în veac este mila Lui"), urmat de un întreit ''Aliluia''.

*Pr. S. Teodor [Mitrop. Tit Simedrea], "[http://titsimedrea.wordpress.com/pagini-alese-din-opera/filoteiu-monahul-de-la-cozia-imnograf-roman/ Filoteiu Monahul de la Cozia – Imnograf român]", ''Mitropolia Olteniei'', nr. 1-2/1954.