6.119 modificări
Modificări
m
→Viaţa
În 1326, Grigoras a scris un tratat (care s-a păstrat) în care a propus o reformă a calendarului care a fost introdusă într-o formă asemănătoare peste circa două sute de ani de Papa Grigorie al XIII-lea (1572-1585). Tot în 1326, lui Grigoras i-au fost încredinţate mai multe misiuni diplomatice, între care conducerea unei solii către regele sârb [[w: Stephen Uroš III Dečanski of Serbia|Ştefan Uroš al III-lea]].
Când Grigooras Grigoras a fost atacat de [[Varlaam din Calabria|Varlaam]], celebrul [[monahism|monah]] umanist ([[erezie|eretic]]) din Calabria, a fost convins cu greu să se întâlnească cu Varlaam pentru o dispută directă. În această disputăm Grigoras a ieşit învingător faţă de Varlaam, ceea ce i-a câştigat o reputaţie extraordinară şi i-a adus un mare număr de studenţi.
În 1328, împăratul Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328) a fost detronat de nepotul său, Andronic al III-lea (1328-1341). După răsturnarea de pe tron a protectorului său, Grigoras s-a retras şi el din viaţa publică, urmând, potrivit obiceiului, soarta acestuia. Grigoras i-a rămas credincios lui Andronic al II-lea. La moartea acestuia, Grigoras a reuşit să câştige favoarea nepotului său, care l-a desemnat să ia parte la negocierile (eşuate) din 1333 cu ambasadorii papei Ioan al XXII-lea (1316-1334) de unire între Bisericile greacă şi latină.
