2.071 de modificări
Modificări
m
Spre sfârşitul aceluiași an (1682) {{Citat|Mitrofan a fost ales episcop unul din cei mai de seamă ierarhi cărturari din trecutul nostru, nefiind egalat - la Buzău decât de episcopul [[Chesarie al HușilorBuzăului|Chesarie]], păstorind credincioșii din acea cu un secol și mai bine mai târziu.|Pr. [[eparhieMircea Păcurariu]] până în vara anului 1686.<ref name="DTRpăcurariu2"/>}}
În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându== Viața ===== Înainte de arhierie ===Mitrofan s-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi născut în Moldova. A intrat în cinul [[moaştemonah]]le Sfal la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul [[Ioan cel Nou de la SuceavaDosoftei al Moldovei|Ioan cel NouMitropolitului Dosoftei al Moldovei]] ca pradă de războia deprins meșteșugul tiparului, dar ajungând meşter tipograf și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostaticlucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan. În această situațiehtml Dicționarul teologilor români: MITROFAN, Mitrofan sepiscop.]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea slavo-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]]română''” (1680), mare iubitor „''Molitvelnicul de cultură -nțeles''” (1681) și protector al Sfintei Biseirci, l-a primit cu brațele deschise„''Viața și petrecerea sfinților''” (1682).
Adăugare legătură
{{În cursCutie Biografie Episcopi| Nume = PS Mitrofan al Buzăului| Imagine = [[Fișier:Mitrofan-al-Buzaului.jpg|180px]]| Afiliere =[[Biserica Ortodoxă Română]]| Reşedinţă = Buzău| Formulă = Preasfinția Voastră| Titlul = [[Episcop]]| Perioada = 1691 - 1702| Predecesor =| Succesor = [[Damaschin Voinescu|Damaschin]]| Hirotonire preot = | Hirotonire episcop = 1682, la [[Episcopia_Hușilor|Huși]]| Consecratori = | Titluri precedente = Episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]] (1682-1686)| Funcţii = | Data naşterii = secolul XVII| Locul naşterii = Moldova| Data morţii = 1702| Locul morţii = Buzău|}}
'''Mitrofan al Buzăului''' a fost un [[episcop]] de la sfârșitul secolului XVII - începutul secolului XVIII și unul dintre cei mai renumiți cărturari români ai vremii sale.
Episcopul Mitrofan s-a născut în Moldova. A intrat în cinul continuat munca [[monahListă a mitropoliților Ungro-Vlahiei|mitropoliților Ungrovlahiei]]al la Mănăstirea Bisericani. La îndemnul , [[Dosoftei Ștefan I al MoldoveiȚării Românești|Mitropolitului Dosoftei al MoldoveiȘtefan]] a deprins meșteșugul tiparului, ajungând meşter tipograf și lucrând la Iași, sub îndrumarea acestuia.<ref name="DTR">[http://biserica.org/WhosWho/DTR/M/EpiscopulMitrofan.html Dicționarul teologilor români: MITROFAN, episcop.[Teodosie al Țării Românești|Teodosie]]</ref> Numele său apare menționat în tipăriturile „''Psaltirea prin tipărituri slavo-română''” (1680)române, „''Molitvelnicul care reprezintă faza de-nțeles''” (1681) și „''Viața și petrecerea sfinților''” (1682)tranziție spre deplina românizare a [[slujbă|slujbelor]] bisericești. Tot El poate fi socotit ca un precursor al introducerii definitive a [[limba română|limbii române]] în acea perioadăbiserică, la solicitarea desăvârșită câțiva ani mai târziu de [[patriarhmitropolit]]ului Dositei al ul [[IerusalimAntim Ivireanul]]ului, a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”[[ucenic]]ul său.
Tot în acea perioadă, la solicitarea [[patriarh]]ului [[Dositei al II-lea al Ierusalimului|Dositei al Ierusalimului]], a pus bazele unei tipografii grecești la Mănăstirea „Cetățuia” din Iași, unde a tipărit cartea patriarhului Nectarie, „''Întâmpinare în contra primatului papei''” (1682), precum și cartea lui Simeon al Tesalonicului „''Dialog contra ereziilor''”.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 210</ref>
==Referințe= Episcop de Huși ===Spre sfârşitul aceluiași an (1682) a fost ales episcop al [[Episcopia_Hușilor|Hușilor]], păstorind credincioșii din acea [[eparhie]] până în vara anului 1686.<ref name="DTR"/> În 1686 regele polon Jan Sobieski, retrăgându-se din Modova după campania sa antiotomană, a luat cu el, tezaurul Mitropoliei şi [[moaşte]]le Sf. [[Ioan cel Nou de la Suceava|Ioan cel Nou]] ca pradă de război, dar și pe Mitropolitul Dosoftei ca ostatic. În această situație, Mitrofan s-a refugiat în Țara Românească, unde Domnul acesteia, [[Șerban Cantacuzino]], mare iubitor de cultură și protector al Sfintei Biserici, l-a primit cu brațele deschise, însărcinându-l mai întâi cu conducerea tipografiei domnești din București, unde acesta a tipărit ''[[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]]''<ref>[https://ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/an-omagial/episcopul-mitrofan-al-buzaului-un-nou-coresi-al-artei-tipografice-150064.html Andrei Butu: ''Episcopul Mitrofan al Buzăului, „un nou Coresi” al artei tipografice''], 28 noiembrie 2019, ''Ziarul Lumina'', accesat 8 aprilie 2023</ref>, prima traducere integrală a [[Biblia|Bibliei]] în limba română, un adevărat monument al limbii române vechi, care a jucat un rol major în dezvoltarea limbii literare<ref>''Dicţionar Enciclopedic'', Editura Enciclopedică, București, 2009, ISBN 973-45-0046-5</ref>. Tot aici a mai tipărit „''Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur''” (1691) traduse în românește de frații Radu și Șerban Greceanu precum și câteva cărți grecești. === Episcop de Buzău ===La 10 iunie 1691 a fost ales [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|episcop al Buzăului]], fiind propus și susținut de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]]. Acolo a înfiinţat prima tipografie din acest oraș, formând un grup de meșteri tipografi şi gravori.<ref name="DTR"/> Episcopul, ca ucenic al marelui cărturar Dosoftei, era unul din cei care au sprijinit românizarea slujbelor bisericești. Dar acest lucru era greu de înfăptuit dintr-odată, pe de o parte, pentru că munca de traducere era grea și plină de răspundere, iar pe de altă parte, pentru că tradiția slavonă era încă destul de puternică. De aceea, episcopul Mitrofan a urmat pilda mitropolitului Teodosie și a înaintașului acestuia, Ștefan, de a traduce în românește numai îndrumările tipiconale, sinaxarele, paremiile, Apostolul și Evanghelia, precum și unele ectenii, lăsând cântările și rugăciunile în slavonește. Dintre cărțile tipărite de el la Episcopia Buzăului s-au păstrat:* ''[[Mărturisirea Ortodoxă (1642)|Pravoslavnica Mărturisire a lui Petru Movilă]]'', prima traducere în românește (1691) * ''Cele 12 [[Minei]]e (1698)'', tipărite pentru prima oară în țările române. Aveau tipicul, paremiile și sinaxariul în română și restul în slavonă.* ''[[Evhologhion]]ul'' (1699-1701)* ''[[Octoihul]]'' (1700)* ''[[Triodul]]'' (1700)* ''[[Penticostarul]]'' (1701)* ''[[Liturghier]]ul'' (1702) Preasfinția Sa Mitrofan a trecut la cele veșnice în anul 1702. El este și [[ctitor]] al [[schit]]ului din Bonțești (astăzi în comuna Cârligele, județul Vrancea). == Școala de tipografie == Între numeroșii tipografi și gravori care s-au format în jurul său poate fi amintit [[Antim Ivireanul]] însuși, care i-a urmat la conducerea tipografiei domnești din București, apoi: Ioanichie (loan) Bacov (Băcăuanul), Chiriac Moldoveanul, și mulți alții<ref name="păcurariu2">[[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.</ref>. ==Note==
<references/>
== Bibliografie ==
* Cocora, Gabriel, ''Un mare tipograf român în circuitul european în secolul 17: episcopul Mitrofan al Buzăului'', în ''Tipar și cărturari'', Editura Litera, 1977.
* [[Mircea Păcurariu]], ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 2 Ediția II, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. ISBN 973-9130-18-6.
[[Categorie:Episcopi]]
[[Categorie:Ierarhi români]]
[[Categorie:Traducători ai Sfintelor Scripturi]]
[[Categorie:Istoria Bisericii]]
[[Categorie:Ortodoxia în România]]
