Modificări

{{Mănăstire|nume=Mănăstirea Sucevița|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea Sucevița]]|jurisdicţie=Mitropolia Moldovei și Bucovinei|tip=[[călugăr|călugărițe]]|înfiinţată=1581|ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă<br>Ieremia Movilă<br>Simion Movilă|stareţ=|mărime aprox=30 [[călugăr|călugărițe]]|localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava|limba liturgică=română|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]|schituri=|hramuri=[[Învierea Domnului]]|site=https://manastirea-sucevita.ro|}}'''Mănăstirea SuceviţaSucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de oraşul Rădăuţiorașul Rădăuți, în judeţul județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi și are [[hram]]ul „[[Învierea Domnului]]”.

După [[tradiţietradiție]], o bisericuţă bisericuță din lemn şi și o [[schivnicie]] au luat fiinţă ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului SuceviţaSucevița. Legenda mai spune că puţin puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine ştie știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţiiconstrucții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru ŞchiopulȘchiopul.

Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiei Movileştilor Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi personalități bisericești și chiar voievozi ai Moldovei şi Ţării Româneşti și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, [[ctitor]]ii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, [[episcop]] de Rădăuți și ulterior [[mitropolit]] al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei.<ref name="descopera">[http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina/5/manastirea_sucevita DescoperaRomania.eu: Mănăstirea Sucevița]</ref>Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.

Ridicată ==Arhitectură==Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt|Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe vatra unui aşezământ laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și un turn de poartă, cu paraclis, peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai vechipăstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior</center>]] Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, Mănăstirea Suceviţa a fost în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): [[altar]], [[naos]], [[gropniță]], [[pronaos]] și [[ctitorpridvor]]ită între 1581 şi 1584 închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.<ref name="descopera"/> Biserica cu [[Mitropolithram]]ul ''[[Gheorghe MovilăÎnvierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www.unesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], accesat 12 aprilie 2012</ref> Mănăstirea Sucevița este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''SV-II-a-A-05651''. Casele<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], zidurile masive ale incintei şi turnurile accesat 9 octombrie 2012</ref> ==Iconografie==Pictura bisericii (atât cea interioară cât și cea exterioară) este de apărare au o mare valoare artistică, ilustrând textele biblice din [[Vechiul Testament|Vechiul]] și [[Noul Testament]]. Pictura murală a fost zidite executată în anii 1595-1596 de voievodul Ieremia Movilă[[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] și fratele său [[Sofronie Zugravul]], ea fiind bine conservată până în prezent.

==Arhitectură==Construit Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară a bisericii de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, Mănăstirea Sucevița este dominată de mari proporţiiteme iconografice tradiționale, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit precum ciclul „Patimilor” în epoca lui [[Ştefan cel Mare şi Sfânt|Ştefan cel Marenaos]] cu pridvorul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin excelenţă „munteneşti”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlăportretele votive ale lui Teodosie Barnovschi, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100 m x 104 m) cu ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute Gheorghe Movilă și Ieremia Movila cu contraforturitoată familia sa, metereze„Viața lui Moise” în gropniță, drum de strajăviețile sfinților Nicolae și Gheorghe în [[pronaos]], patru turnuri „Viața Sfântului Ioan cel Nou de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (pe care se află stema Moldovei); se mai păstrează încăperi ale vechii case domneşti şi beciurila Suceava” în [[pridvor]]ul închis.

==Iconografia==Pictura murală interioară şi exterioară este prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe latura de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică, fiind o amplă naraţiune biblică din sud. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția ''[[Vechiul TestamentScara dumnezeiescului urcuș|Scara Raiului]] şi '', inspirată de scrierea ascetică cu același nume a sfântului [[Noul TestamentIoan Scărarul]], care prezintă urcușul duhovnicesc al omului către cer.<ref>[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-sucevita-67947.html CrestinOrtodox.ro: ''Mănăstirea Sucevița'']</ref>

Pictura==Mănăstirea Sucevița în prezent==Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, atât cea interioară cât şi exterioarăfiind, a fost executată în anii 1595-1596 de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său [[Sofronie Zugravul]]asemenea, inclusă printre siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.

[[Iconografia]] oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "[[Scara Raiului]]"Muzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, cărți bisericești, inspirată precum și celebrele acoperăminte de scrierea ascetică mormânt cu acelaşi nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către [[Cer]]portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).

==Legături externeNote==* [http:<references//www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Suceviţa]>

* [http://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia.ro - Mănăstirea SuceviţaSucevița]* [http://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea Sucevița] ==Legături externe==* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Sucevița]* [http://www.gandul.info/magazin/biserica-invierii-de-la-manastirea-sucevita-inclusa-in-lista-patrimoniului-mondial-unesco-galerie-foto-cu-toate-siturile-acceptate-6751457 ''Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO'', 2 august 2010, ''Gândul'']

[[Categorieen:Mănăstiri din România|SuceviţaSucevita Monastery (Bucovina, Romania)]]