Modificări

{{Mănăstire|nume=Mănăstirea Sucevița|Imagine=[[Imagine:Manastirea_Sucevita.jpg|300 px|Mănăstirea Sucevița]]|jurisdicţie=Mitropolia Moldovei și Bucovinei|tip=[[călugăr|călugărițe]]|înfiinţată=1581|ctitor=[[Mitropolit]]ul Gheorghe Movilă<br>Ieremia Movilă<br>Simion Movilă|stareţ=|mărime aprox=30 [[călugăr|călugărițe]]|localizare= {{flag|Romania}}18 km sud-vest de orașul Rădăuți, județul Suceava|limba liturgică=română|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]|schituri=|hramuri=[[Învierea Domnului]]|site=https://manastirea-sucevita.ro|}}'''Mănăstirea SuceviţaSucevița''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de localitatea [[Rădăuţi]]orașul Rădăuți, în judeţul județul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi și are [[hram]]ul "„[[Învierea Domnului]]" - [[Sfintele Paşti]]”.

După [[tradiţietradiție]], o [[bisericuţă]] bisericuță din lemn şi și o [[schivnicie]] iau fiinţă au luat ființă pe la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului SuceviţaSucevița. Legenda mai spune că puţin puțin mai târziu, pentru răscumpărarea a cine ştie știe căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţiiconstrucții, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru ŞchiopulȘchiopul.

Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiilor Movileştilor familiei Movileștilor - mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi personalități bisericești și chiar domnitori voievozi ai Moldovei şi Ţării Româneşti și țării Românești în secolele XVI-XVII. Oficial, [[ctitor]]ii Suceviței sunt considerați Gheorghe Movilă, [[episcop]] de Rădăuți și ulterior [[mitropolit]] al țării, Ieremia Movilă și fratele său Simion Movilă, domni ai Moldovei.<ref name="descopera">[http://www.descoperaromania.eu/obiective_turistice/bucovina/5/manastirea_sucevita DescoperaRomania.eu: Mănăstirea Sucevița]</ref>Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost [[ctitor]]ită între 1581 și 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare au fost zidite de voievodul Ieremia Movilă.

Ridicată aşadar ==Arhitectură==Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova - edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt|Ștefan cel Mare]] cu [[pridvor]]ul închis. O notă aparte o fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență „muntenești”, ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater având dimensiunile 100 m x 104 m, cu ziduri înalte de 6 m și groase de 3 m, prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și un turn de poartă, cu paraclis, peste gangul intrării (pe vatra unui aşezământ care se află stema Moldovei); se mai vechipăstrează încăperi ale vechii case domnești și beciuri. De asemenea, incinta adăpostește clădirile chiliilor, muzeul și, bineînțeles, biserica.[[Imagine:Sucevita_2.jpg|thumb|left|400 px|<center>Biserica Mănăstirii Sucevița - exterior</center>]] Biserica Mănăstireii Sucevița se încadrează în categoria edificiilor de cult de plan triconc, în formă de cruce, cu abside circulare, și prezintă compartimentarea caracteristică unei necropole dinastice (de la est la vest): [[altar]], [[naos]], [[gropniță]], Mănăstirea Suceviţa a fost [[ctitorpronaos]] și [[pridvor]]ită între 1581 şi 1584 închis, la care se adăugă, la extremitatea vestică a laturilor de nord și sud, câte un pridvor deschis, rectangular - influență a arhitecturii din Țara Românească.<ref name="descopera"/> Biserica cu [[Mitropolithram]]ul ''[[Gheorghe MovilăÎnvierea Domnului]]'' de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din ''Patrimoniul Mondial UNESCO''.<ref>fr.: [http://www. Caseleunesco.org/new/fr/media-services/multimedia/photos/whc-2010/europe-north-america/romania/ UNESCO - Service de presse - Eglise de la Ressurection du monastère de Sucevita (extension des "Eglises de Moldavie") - Roumanie], zidurile masive ale incintei şi turnurile accesat 12 aprilie 2012</ref> Mănăstirea Sucevița este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilăclasificare ''SV-II-a-A-05651''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura. ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 9 octombrie 2012</ref>

==ArhitecturăIconografie==Construit Pictura bisericii (atât cea interioară cât și cea exterioară) este de o mare valoare artistică, ilustrând textele biblice din [[Vechiul Testament|Vechiul]] și [[Noul Testament]]. Pictura murală a fost executată în stilul arhitecturii moldoveneşti anii 1595- îmbinare 1596 de elemente [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] și fratele său [[Sofronie Zugravul]], ea fiind bine conservată până în prezent.  Iconografia oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie și strălucitoare a compozițiilor vine în contrast cu verdele închis al fondului. Pictura interioară a bisericii de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente Mănăstirea Sucevița este dominată de arhitectură teme iconografice tradiționale, precum ciclul „Patimilor” în [[naos]], portretele votive ale vechilor biserici de lemn din Moldova -lui Teodosie Barnovschi, edificiulGheorghe Movilă și Ieremia Movila cu toată familia sa, de mari proporţii„Viața lui Moise” în gropniță, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit viețile sfinților Nicolae și Gheorghe în epoca lui [[Ştefan pronaos]], „Viața Sfântului Ioan cel MareNou de la Suceava” în [[pridvor]], cu pridvorul ul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri  Pictura exterioară prezintă elemente iconografice tradiționale: „Rugăciunea tuturor sfinților” pe abside, „Arborele lui Iesei”, „Imnul Acatist”, „Rugul în acoladă) plasaţi mai târziu flăcări” și „Acoperamântul Maicii Domnului” pe laturile latura de sud şi . Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția ''[[Scara dumnezeiescului urcuș|Scara Raiului]]'', inspirată de nord; prin excelenţă "munteneşti"scrierea ascetică cu același nume a sfântului [[Ioan Scărarul]], ele constituie un evident ecou care prezintă urcușul duhovnicesc al arhitecturii din Ţara Româneascăomului către cer.<ref>[http://www.crestinortodox. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelatăro/biserici-manastiri/manastirea-sucevita-67947. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciurihtml CrestinOrtodox.ro: ''Mănăstirea Sucevița'']</ref>

==IconografiaMănăstirea Sucevița în prezent==Pictura murală interioară şi exterioară Mănăstirea Sucevița este declarată monument istoric și arhitectonic, fiind, de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artisticăasemenea, fiind o amplă naraţiune biblică inclusă printre siturile protejate care fac parte din [[Vechiul Testament]] şi [[Noul Testament]]Patrimoniul Mondial UNESCO.

PicturaMuzeul mănăstirii adăpostește o bogată colecție de icoane, obiecte de cult, atât cea interioară cât şi exterioarăcărți bisericești, a fost executată în anii 1595-1596 precum și celebrele acoperăminte de [[iconograf]]ii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său [[Sofronie Zugravul]]mormânt cu portretele voievozilor Ieremia (1606) și Simion Movilă (1609).

==Note==<references/> ==Surse==* [[Iconografia]] oglindeşte evoluţia stilului pictural moldoveneschttp://ro.wikipedia. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine în contrast cu verdele închis al fonduluiorg/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Sucevi%C8%9Ba Wikipedia. Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "[[Scara Raiului]ro - Mănăstirea Sucevița]", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului * [[Ioan Scărarulhttp://www.manastiri-bucovina.go.ro/sucevita.htm Mănăstiri din Bucovina - Mănăstirea Sucevița]], care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către [[Cer]].

* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea SuceviţaSucevița]* [http://www.gandul.info/magazin/biserica-invierii-de-la-manastirea-sucevita-inclusa-in-lista-patrimoniului-mondial-unesco-galerie-foto-cu-toate-siturile-acceptate-6751457 ''Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO'', 2 august 2010, ''Gândul'']

==Surse==Adaptare şi îmbogăţire a articolului cu acelaşi nume [[Categorie:Mănăstiri din Wikipedia.România|Sucevița]]

[[Categorieen:Mănăstiri|Suceviţa]][[Categorie:Mănăstiri din România|SuceviţaSucevita Monastery (Bucovina, Romania)]]