Modificări

Aflată în Judeţul Neamţ, '''Mănăstirea Pângăraţi''' este ctitorie [[ctitor]]ie voievodală a lui [[Ştefan cel Mare şi Sfânt]] şi a lui [[Alexandru Lăpuşneanu]].

Numele sfintei [[mănăstiri ]] provine de la acela al [[Eremit]]ului Pangrate, venit de la [[Muntele Athos]], apoi vieţuitor al acestor locuri.

Primul ctitor cunoscut al mănăstirii a fost [[cuvios]]ul Simeon, despre care se spune că a fost şi primul duhovnic al Sf. Ştefan cel Mare. Drept pentru care, în 1461 domnitorul construieşte prima biserică din lemn şi un corp de [[Chilie|chilii]].

Al doilea Sfânt pentru Hramul Mănăstirii Pângăraţi este Sf. [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir ]], de care se leagă numele domnului Alexandru Lăpuşneanu. Acesta din urmă, conform hrisoavelor mănăstirii scrise de către [[ieromonah]]ul Amfilohie, l-a visat pe Sf. Dimitrie de trei ori poruncindu-i să zidească [[biserică]] aici. După multe ezitări datorită locului abrupt şi ispitelor diavoleşti[[ispite]]lor [[diavol]]eşti, domnitorul Lăpuşneanu a construit o biserică unicat în Europa, de fapt două biserici supraetajate, cea de jos servind multă vreme ca trezorerie voievodală. Sfinţirea [[Sfinţire]]a bisericii s-a făcut în 1560, după cum istoriseşte cuviosul [[cuvios]]ul Amfilohie. După 1642 s-a înălţat turnul [[clopotniţă]] de asemenea unicat în Europa, care din nefericire s-a prăbuşit în anul 1996.

Prima atestare a denumirii Mănăstirii Sfântului Mare Mucenic Dimitrie Pângăraţi, datează de la [[9 iulie]] 1577, anterior folosindu-se denumirile "Schitul [[Schit]]ul lui Simeon", şi "Mănăstirea lui Amfilohie". [[Monahism|Viaţa monahală ]] a fost înfloritoare aici până când rând pe rând, mănăstirea a fost trasformată transformată în preajma războiului mondial în închisoare, spital militar, sanatoriu. De asemenea, perioada comunistă a afectat drastic viaţă obştii de [[călugăr]]i de aici, când mănăstirea a fost preluată ani de zile de staţiunea de cercetări biologice, sau când clădirile au servit ca magazii de plante medicinale.

Obştea monahală s-a reînfiinţat în 1989 şi păstrează până în zilele noastre [[tradiţia ]] înaltei trăiri duhovniceşti din această vatră a Ortodoxiei.

La ora actuală, o nouă biserică cu hramul "[[Pogorârea Sfântului Duh]]" şi "[[Duminica Sfinţilor Români]]" primeşte cu ocazia fiecărei slujbe oaspeţi din toate colţurile ţării. Este o biserică mare, impunătoare, foarte frumos [[Iconografie|pictată]].

Mănăstirea Pângăraţi deţine şi o importantă colecţie de [[artă bisericească]].