Modificări

|jurisdicţie=[[Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei]]

|ctitor=Petru Mușat<br>[[Ștefan cel Mareși Sfânt]]

|mărime aprox= 100 77 de viețuitori, din care 51 în mănăstire și 26 în schituri<ref>Mănăstirea Neamț, vatră de spiritualitate și cultură românească, vol.II, Mănăstirea Neamț între anii 1990–2017; Editura Doxologia, 2017; pag.29; ISBN general 978-606-666-658-9</ref>

la aproximativ 15km 15 km N-V de orașul Târgu Neamț

|schituri= schitul Schitul Vovidenia<br /> Schitul Pocrov<br /> Schitul Icoana Veche<br /> Schitul Icoana Nouă<br /> Schitul Băiceni<br /> Schitul Braniște<br /> Schitul Cărbuna|hramuri=[[Înălţarea Înălțarea Domnului]]<br>

|}}'''Mănăstirea Neamț''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]i situată în satul Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, județul Neamț, România. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Petru Mușat (1375–1391), fiind cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova<ref name="manastiriortodoxe">[http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&ap=Arhiepiscopia_Iasilor&j=Neamt&id=165 Patriarhia Română – Mănăstiri, biserici și monumente: Mănăstirea Neamț], accesat 2 august 2017</ref>, supranumit „Ierusalimul ortodoxiei române”<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html CrestinOrtodox.ro: Mănăstirea Neamț, de Teodor Danalache], accesat 2 august 2017</ref>.<br>Mănăstirea Neamț este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''NT-II-a-A-10629''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-NT.pdf Lista monumentelor istorice 2010 din județul Neamț – publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010.]</ref>

'''Mănăstirea Neamț''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]i situată în satul Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, judeţul Neamț, România. Este o ==Istoric==Primul [[ctitor]]ie al acestui sfânt lăcaș a voievodului fost Petru Mușat (1375-1391), fiind cel Domn al Moldovei între 1375–1391. El a construit mănăstirea pe locul unui schit mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova<ref name="manastiriortodoxe">[http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&ap=Arhiepiscopia_Iasilor&j=Neamt&id=165 Patriarhia Română - Mănăstiri, biserici și monumente: Mănăstirea Neamț]în apropiere de Cetatea Neamțului, accesat 18 septembrie 2014</ref>, supranumit „Ierusalimul ortodoxiei române”<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899ridicată tot de el.html CrestinOrtodox.ro: Mănăstirea Neamț, de Teodor Danalache], accesat 18 septembrie 2014</ref>.<br>Mănăstirea Neamț este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România''Nicolae Iorga, având codul de clasificare ''NT-II-Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a-A-10629Românilor''.<ref>[http://www.inmi.ro/lmi/neamt.pdf Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004 - aprobată prin Ordinul nr. 2314/8 iulie 2004 al Ministrului Culturii și Cultelor și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea ITipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, an 172 (XVI)1908, Nrp. 646 bis din 16 iulie 200430.]</ref>

==Istoric==Primul document scris despre Mănăstirea Neamț, care s-a păstrat, este actul din 7 ianuarie 1407, din în timpul domniei lui [[ctitorAlexandru cel Bun]] , de către Iosif Mușat, primul [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|mitropolit al acestui sfânt lăcaș Moldovei]], rudă apropiată a fost lui Petru Mușat. Acest act arată că la acea dată Mănăstirea Neamț era înzestrată cu două sate dăruite de către Petru Mușat, Domn al Moldovei între 1375-1391două mori, două vii și mai avea și cărți, odăjdii și vase. El a construit mănăstirea pe locul Faptul acesta vine să confirme existența unui schit mai vechi, în apropiere personal destul de Cetatea Neamțuluinumeros încă la acea dată, ridicată tot de elceea ce i-a făcut pe unii cercetători să afirme că mănăstirea luase ființă cu mult înainte.<ref name="mmb">[https://neamt.mmb.ro/istoria-manastirii-neamt Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Neamț, istoric]</ref>Nicolae Iorga[[Fișier:Neamt_17.jpg|thumb|left|200 px|Turnul [[clopotniță]]]]Urmașii lui Petru Mușat pe tronul Moldovei au continuat construcțiile de la Mănăstirea Neamț, înzestrând-o cu [[Chilie|chilii]], diferite clădiri, ''Istoria Bisericii Româneşti şi turnuri și ziduri de apărare. Pe latura apuseană a vieţii religioase incintei în formă de dreptunghi a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc"mănăstirii străjuiește și în prezent [[Clopotniță|turnul clopotniță]], Vălenii străbătut la baza sa de Munteintrarea principală, 1908boltită. Partea inferioară a acestui turn-clopotniță a fost zidită pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400–1432), p. 30iar cele două niveluri superioare au fost ridicate ulterior.<ref name="mmb"/ref>

Primul document scris despre Mănăstirea Neamț, care s-Actuala biserică a păstratmănăstirii, este actul din 7 ianuarie 1407având hramul [[Înălțarea Domnului]], din în timpul domniei lui a fost zidită de [[Alexandru Ștefan cel BunMare și Sfânt]]în 1495-1497, acesta fiind considerat ca al doilea ctitor al Mănăstirii Neamț. Deasupra ușii de către Iosif Mușat, primul intrare în [[pridvor]] se află [[Mitropolia Moldovei și Bucovineipisanie|mitropolit al Moldoveipisania bisericii]], rudă apropiată cu următorul conținut<ref name="manastiriortodoxe"/>::''Doamne Iisuse Hristoase, primește acest hram care s-a lui Petru Mușat. Acest act arată că zidit cu ajutorul Tău întru Slava Sfântă și Slăvită de la pământ la acea dată Mănăstirea Neamț era înzestrată cer, Înălțarea Ta și Tu sfinte acopere-ne cu două sate dăruite mila Ta, de către Petru Mușatacum și până în veac. Io Ștefan Voievod, cu mila Lui Dumnezeu, două moridomn al Țării Moldovei, două vii fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit și început și a zidit acest hram pentru Rugăciunea sa și mai avea a doamnei sale Maria și cărți, odăjdii a fiului său Bogdan și a celorlalți fii ai săi și vase. Faptul acesta vine să confirme existența unui personal destul de numeros încă la acea dată, ceea is-a făcut pe unii cercetători să afirme că mănăstirea luase ființă cu mult înainte.săvârșit la anul 7605<ref name="mmb">[http://neamtDe la facerea lumii, deci anul 1497 d.mmbHr.ro/istoric.html Mitropolia Moldovei și Bucovinei: Mănăstirea Neamț, istoric]</ref>, iar al domniei sale anul patruzeci și cel dintâi curgător luna lui Noiembrie 14.''

Urmașii Tot Ștefan cel Mare a întărit privilegiile acordate mănăstirii de voievozii de dinaintea lui Petru Mușat pe tronul Moldovei au continuat construcțiile de la Mănăstirea Neamț, înzestrândși a înzestrat-o , printre altele, cu un [[Chilie|chiliiclopot]], diferite clădiri, turnuri și ziduri de aparare. Pe latura apuseană a incintei mare (în formă de dreptunghi a mănăstirii străjuiește 1485) și în prezent cu un [[ClopotnițăIcoanele Maicii Domnului|turnul clopotnițăpanaghiar]], străbătut la baza sa de intrarea principală, boltită. Partea inferioară a acestui turn-clopotniță a fost zidită pe vremea lui Alexandru cel Bun (1400-1432în 1502), iar cele două niveluri superioare au fost ridicate ulterior.<ref name="mmb"/>

Actuala biserică a mănăstirii, având hramul De Mănăstirea Neamț este legat și numele [[Înălțarea DomnuluiCuvios]], a fost zidită de ului [[Ștefan cel MarePaisie de la Neamț|Paisie Velicicovschi]] în 1495-1497, acesta fiind considerat ca al doilea ctitor al Mănăstirii Neamțcel numit ulterior Sf. Deasupra ușii [[Paisie de intrare în la Neamț]], [[pridvorPraznic|prăznuit]] se află la [[pisanie|pisania bisericii15 noiembrie]]. Timp de cincisprezece ani, cu următorul conținut<ref name="manastiriortodoxe"/>::''Doamne Iisuse Hristoase, primește acest hram care s-cât a zidit cu ajutorul Tău întru Slava Sfântă și Slăvită de la pământ la cer, Înălțarea Ta și Tu sfinte acoperefost [[stareț]] al Mănăstirii Neamț (1779-ne cu mila Ta1794), de acum și până el a fost în veac. Io Ştefan Voievod, cu mila Lui Dumnezeu, domn același timp un adevărat îndrumător al Ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod, a binevoit vieții monahale din Moldova și început și a zidit acest hram pentru Rugăciunea sa și a doamnei sale Maria și a fiului său Bogdan și a celorlalți fii ai săi și s-a săvârșit la anul 7605<ref>De la facerea lumii, deci anul 1497 d.Hr.</ref>înnoitor al [[monahism]]ului ortodox, iar al domniei sale anul patruzeci prin redescoperirea scrierilor patristice și cel dintâi curgător luna lui Noiembrie 14publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].''

Tot Ștefan cel Mare a întărit privilegiile acordate mănăstirii de voievozii de dinaintea lui În decursul timpului, la Biserica Înălțarea Domnului și a înzestratla întregul complex mănăstiresc, s-o, printre altele, cu un au făcut diferite modificări și adăugiri. Astfel. peretele care separa încăperea mormintelor de [[clopotnaos]] mare (în 1485) a fost îndepărtat la începutul secolului al XIX-lea; ancadramentele originale ale ferestrelor naosului, gropniței și cu un [[panaghiaraltar]] (ului au fost înlăturate în cea mai mare parte; acoperișul original din veacul al XV-lea a fost modificat; deasupra bisericii s-au mai construit încă două turle de lemn; spre apus a fost adăugat un fronton; fațada a fost acoperită, în 1502)întregime, cu tencuieli; clădirile înconjurătoare au fost refăcute.<ref name="crestinortodox"/>

În afară de zidurile de apărare, turnul-clopotniță și biserica cu hramul „Înălțarea Domnului”„[[Înălțarea Domnului]]”, care și-au păstrat aspectul inițial, celelalte construcții din incinta sfintei mănăstiri, așa cum se prezintă ele astăzi, datează din secolele XVIIIXVIII–XIX.[[Fișier:Neamt_20.jpg|thumb|200 px|Agheazmatarul mănăstirii]]Marea biserică din centrul incintei, „Înălțarea Domnului”, ctitorie a lui [[Ștefan cel Mare și Sfânt]] se impune prin planul și liniile sale măiestrit proporționate, ca și prin bogata și decorare a fațadelor. Peste fundație, prevăzută cu un soclu având două lărgiri succesive, se înalță pereții zidiți cu bolovani de râu și piatră până la două treimi din înălțimea lor. De la acest nivel și până la cornișa de piatră de sub streașină, paramentul este lucrat din cărămidă. Pe această porțiune a paramentului există două rânduri de ocnițe, deasupra cărora se desfășoară o bogată friză de ceramică smălțuită, compusă din discuri, romburi și triunghiuri împodobite cu motive vegetale și geometrice. La aceste elemente de policromie ale fațadelor se adăugă brâiele și pilaștrii de cărămidă smălțuită dispuse în câmpul zidăriei, precum și picturile exterioare din fresca ce se mai păstrează în unele ocnițe. Absidele, în partea lor inferioară, sunt decorate cu firide alungite până la soclu. Contraforturile, caracteristice arhitecturii moldovenești din acea epocă, sunt grupate simetric în jurul bisericii, două fiind dispuse în unghiurile vestice și câte unul de o parte și de alta în dreptul [[pronaos]]ului, în dreptul camerei mormintelor și în dreptul proscomidiarului și diaconicului, precum și unul mic în axul absidei estice. Ferestrele, prin care pătrunde lumina în camera mormintelor, [[naos]] și [[altar]], au fost lărgite și mărite în decursul timpului, dar cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1958-XIX1961 li s-a redat forma originară. Turla octogonală, cu patru ferestre și patru contraforturi, este înălțată pe două baze suprapuse, primă cu opt laturi iar a doua de forma stelată cu opt vârfuri, atât bazele cât și fațadele turlei fiind decorate cu ocnițe, firide, discuri și cărămizi smălțuite.<ref name="mmb"/> [[Pridvor]]ul bisericii are peretele dinspre apus închis, dar este prevăzut cu două intrări prin uși dispuse față în față pe laturile de nord și de sud ale acestei încăperi. Cadrele acestor uși au arcuri în acoladă la partea lor superioară. Cele cinci ferestre ale pridvorului, trei spre vest și câte una pe laturile de nord și de sud, au ancadramente în stil gotic. Pridvorul este acoperit de o calotă emisferică sprijinită pe arcuri oblice, caracteristice arhitecturii medievale moldovenești. Trecerea în [[pronaos]] se face printr-un portal la care se disting torurile încheiate în arc frânt. Spre deosebire de pridvor, pronaosul este supraînălțat și se înscrie în planul clădirii ca un dreptunghi. Deasupra este boltit, având două calote despărțite printr-un arc median. În cele patru unghiuri ale încăperii, precum și la mijlocul pereților laterali se înalță câte un pilastru încadrat în zidărie, format dintr-un mănunchi de colonete subțiri așezate pe un soclu înalt și terminate la nivelul nașterii arcurilor bolții cu câte un capitel având profile gotice. Pronaosul și încăperea mormintelor sunt despărțite printr-un perete ce are o deschidere de trecere încadrată de baghete încrucișate și muluri gotice săpate în piatră. [[Naos]]ul bisericii are o formă dreptunghiulară, lărgită prin absidele laterale semicirculare. El este încoronat de turla clădită pe două rânduri de arcuri oblice. Absida altarului are o formă semicirculară și este despărțită de naos prin [[Iconostas|catapeteasma]] sculptată și aurită.<ref name="crestinortodox"/> ===Pictura bisericii „Înălțarea Domnului”===[[Fișier:KlosterNeamtDetail1.jpg|thumb|280 px|Biserica „Înălțarea Domnului” - frescă interioară]]Pictura interioară din [[altar]], [[naos]] și camera mormintelor aparține epocii lui Ștefan cel Mare, fiind caracterizată prin dimensionarea amplă a panourilor în care sunt incluse scenele și prin echilibrul clar al compozițiilor, ceea ce face ca pictura să se adapteze în mod armonios la proporțiile arhitecturii respective. Sunt reprezentate scene biblice din viața Mântuitorului Iisus Hristos, a Maicii Domnului și diferite figuri de sfinți mucenici și cuvioși.

Marea biserică Frescele din centrul incintei[[pronaos]] și din [[pridvor]], „Înălțarea Domnului”din timpul domniei lui Petru Rareș, dovedesc o altă concepție în dispunerea și dimensionarea panourilor, care se îngustează și sunt diferite ca mărime. Stilul picturii este unul narativ, ctitorie a pierzându-și din funcția decorativă, trăsături ce caracterizează pictura murală din timpul domniei lui Patru Rareș (secolul al XVI-lea). În pronaos și pridvor este pictat [[calendar]]ul ([Ștefan cel Mare[sinaxar]] se impune prin planul și liniile sale măiestrit proporționate, ul) ca la mănăstirile [[Mănăstirea Voroneț|Voroneț]] și prin bogata și decorare a fațadelor[[Mănăstirea Moldovița|Moldovița]].<ref name="mmb"/>

[[Călugăr|Monahii]] de la Mănăstirea Neamț duc mai departe tradiția multiseculară a celui mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova.Sfânta Mănăstire este în continuare loc de pelerinaj al credincioșilor din toată Moldova și din întreaga Românie. Mănăstirea Neamț este un important punct de atracție și pentru turism (atât grupuri organizate, cât și individual), fiind situată relativ aproape de alte mănăstiri și schituri vestite din județul Neamț: [[Mănăstirea Agapia|Agapia]], [[Mănăstirea Văratec|Văratec]], [[Mănăstirea Secu (Neamț, România)|Secu]] etc.[[Fișier:Neamt_22.jpg|thumb|250 px|Biserica „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]” a [[Seminar|Seminarului teologic]] de la Mănăstirea Neamț]]De un mare interes din partea vizitatorilor se bucură Muzeul Mănăstirii Neamț, obiectele păstrate de-a lungul secolelor de către sfânta mănăstire și expuse astăzi în acest muzeu fiind de o importanță deosebită atât pentru cultura și arta religioasă ortodoxă cât și pentru cea națională. Tezaurul mănăstirii cuprinde obiecte de cult din aur și argint, broderii, țesături și sculpturi care au fost confecționate în sfântul lăcaș sau au fost dăruite de voievozii Moldovei și alți binefăcători. În muzeu se află o bogată colecție de obiecte de cult și religioase, picturi, manuscrise și diferite piese utilizate la prima tipografie de aici, cu o mare valoare istorică și artistică. Așezământul posedă cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească din România, ce numără peste 18000 volume, el având o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale.<ref name="viziteazaneamt"/> În imediata vecinătate a Mănăstirii Neamț se află [[Seminar|Seminarul Teologic]] „Veniamin Costachi”. În incinta acestuia a fost de curând ridicată o nouă și frumoasă biserică având [[hram]]ul „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]”. Locul pe care se află astăzi acest impunător sfânt lăcaș a fost sfințit la [[5 august]] 1994, de către [[Daniel (Ciobotea)|PF Părinte Patriarh Daniel]], pe atunci [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei și Bucovinei]]. [[Târnosire]]a sfântului altar al acestei biserici a avut loc la 12 octombrie 1997, cu o solemnitate deosebită, momentul fiind legat și de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Neamț. Slujba de sfințire a fost săvârșită de Sanctitatea Sa [[Bartolomeu I (Archontonis) al Constantinopolului|Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului]], împreună cu vrednicul de pomenire [[Teoctist (Arăpașu)|Patriarh Teoctist al Bisericii Ortodoxe Române]], la aceasta participând mulți alți arhierei, preoți și diaconi din întreaga țară.<ref>[http://ziarullumina.ro/reportaj/casa-noua-pentru-sfantul-roman-din-valea-hozevei Cristian Bostan: ''Casă nouă pentru sfântul român din valea Hozevei'', Ziarul Lumina, 5 august 2011]</ref>. La 8 septembrie 2009, după terminarea lucrărilor de construcție și a finisărilor de la interior, a fost sfințită pictura bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel, în prezența [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan, Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei]] și a altor ierarhi ai [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>[http://ziarullumina.ro/documentar/pictura-bisericii-sfantul-ioan-iacob-hozevitul-va-fi-sfintita-astazi Constantin Ciofu: ''Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” va fi sfințită astăzi'', Ziarul Lumina, 8 septembrie 2009]</ref> ===Bisericile, paraclisele Mănăstirii Neamț===: Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” — înființată în anul 1497: Biserica cu hramul „Sf. Ap. și Evanghelist Ioan” — înființată în anul 1832: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava” — înființată în anul 1846: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” — înființată în anul 1725: Paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” — înființat în anul 1809: Paraclisul cu hramul „Buna Vestire” din turnul clopotniță — înființat în anul 1821: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Paisie de la Neamț” din palatul mitropolitan — înființat în anul 1994: Paraclisul cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Cuvios Benedict de Nursia” din stăreția mănăstirii — înființat în anul 2007 ===Schituri ce aparțin de Mănăstirea Neamț<ref name="viziteazaneamt"/>=== * '''Schitul Vovidenia''' (suprafața totală – 24,25 ha), ridicat între anii 1849–1857, pe vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] fiind IPS [[Sofronie Miclescu]].: Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” — înființată în anul 1857: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” — înființată în anul 1953* '''Schitul Pocrov''' (suprafața totală – 13,25 ha). Aflat într-o poiană cu păduri seculare, la aproximativ 4 km sud-vest de Mănăstirea Neamț, sub poalele Muntelui Chiriacu, schitul Pocrov a fost construit în anul 1714 de către Pahomie și ucenicii săi: Sofronie, Mardarie, Lazăr, Dosoftei și Ioanichie. Schitul este supranumit și „Poiana raiului”, el reprezentând un adevărat loc al liniștii unde au viețuit mulți părinți care au dus o viață duhovnicească foarte aspră.: Biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” — înființată în anul 1714: Paraclisul cu hramul „Sf. Cuvios Atanasie Atonitul” — înființat în anul 2012* '''Schitul Icoana Nouă''' (suprafața totală – 22,40 ha), aflat în locul numit „Valea Icoanei”, pe un teren folosit în trecut pentru pășunatul vitelor. Schitul își are începuturile în anul 1941.: Paraclisul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” — înființat în anul 1972: Biserica cu hramul „Schimbarea la Față” — înființată în anul 2001: Paraclisul cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - înființat în anul 2008* '''Schitul Icoana Veche''' (suprafața totală – 3,32 ha), așezat într-o pădure deasă în partea de norda Mănăstirii Neamț, pe malul râului Nemțișor. Între anii 1821–1822, din cauza Eteriei, în acest loc a fost ascunsă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, cea primită în dar de la împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul în urmă cu 600 de ani.: Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” — înființată în anul 2011* '''Schitul Băiceni''' (suprafața totală – 7,69 ha): Paraclisul cu hramul „ Sf. Ioan Iacob de la Neamț” — înființat în anul 1998: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” și „Sf. Ierarh Nectarie” — înființată în anul 2014* '''Schitul Braniște''' (suprafața totală – 106,98 ha), [[ctitor]]it în anul 1582, pe vremea domniei lui Petru Șchiopul.: Biserica cu hramul „Sf. Ap. Petru și Pavel” și „Sf. Ap. Andrei” — înființată în anul 2000* '''Schitul Cărbuna''' (suprafața totală – 23,38 ha): Biserica cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Trei Ierarhi” — înființată în anul 2001 ==Stareți recenți ai Mănăstirii Neamț==* Protosinghel Justinian Cârstoiu (01.08.1988 – 1990)* Protosinghel Agatanghel Bărbulescu (06.02.1990 – 01.10.1990)* Arhimandrit Dr. Irineu Cheorbeja (1990 – 31.10.1997)* Arhimandrit Benedict Sauciuc (31.10 1997 – prezent)

În imediata vecinătate a Mănăstirii Neamț se află [[Seminar|Seminarul Teologic]] „Veniamin Costachi”. În incinta acestuia a fost de curând ridicată o nouă și frumoasă biserică având [[hram]]ul „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]”. Locul pe care se află astăzi acest impunător sfânt lăcaş a fost sfinţit la 5 august 1994==Episcopi ridicați din lavra nemțeană==* PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal* PS Timotei Prahoveanul, de către [[Daniel (Ciobotea) Episcop-vicar al României|PF Părinte Patriarh Daniel]]Arhiepiscopiei Bucureștilor* PS Emilian Crișanul, pe atunci [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit Episcop-vicar al Moldovei și Bucovinei]]. [[Târnosire]]a sfântului altar Arhiepiscopiei Aradului* PS Veniamin Goreanu, Episcop al acestei biserici a avut loc la 12 octombrie 1997, iar la 8 septembrie 2009, după terminarea lucrărilor Basarabiei de construcție și a finisărilor de la interior, a fost sfințită pictura bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel, în prezența [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan, Arhiepiscopul Iaşilor şi Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei]] și a altor ierarhi ai [[BOR|Bisericii Ortodoxe Române]].Sud<ref>[http://ziarulluminabasilica.ro/documentar/picturanoul-episcop-al-basarabiei-bisericiide-sfantulsud-ioana-iacobfost-hozevitulhirotonit-vade-fiparintele-sfintitapatriarh-astazi Constantin Ciofu: daniel/ Iulian Dumitrașcu, ''Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” va fi sfinţită astăziNoul Episcop al Basarabiei de Sud a fost hirotonit de Părintele Patriarh Daniel''], Ziarul Lumina26 mai 2018, 8 septembrie 2009]''Basilica.ro''</ref>

==ImaginiViețuitori de seamă==<gallery>* Arhimandrit Paisie Teodorescuimage:Neamt_17.jpg|Turnul clopotniță* Arhimandrit Veniamin Goreanuimage:Neamt_20.jpg|Agheazmatarul mănăstiriiimage:Neamt_22.jpg|Biserica „Sf. Ioan Iacob Hozevitul” a Seminarului teologic de la Mănăstirea Neamț* Arhimandrit Dosoftei Șcheul</gallery>* Arhimandrit Andrei Ioniță