Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Istoric
Biserica cea mare a Mănăstirii Dragomirna, a cărei construcție începuse în anul 1602, a fost terminată în 1609, [[târnosire]]a sa săvârșindu-se la [[1 septembrie]] în același an, cu [[hram]]ul [[Pogorârea Sfântului Duh]].<ref>Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 126.</ref> La această nouă biserică a Mănăstirii Dragomirna lipsește pisania; un motiv posibil fiind acela că pisania de la biserica veche a fost considerată suficientă.
În anul 1627 voievodul Miron Barnovschi a ridicat în jurul mănăstirii ziduri de apărare masive și înalte, aceasta căpătând aspectul unei fortărețe, având în cele patru colțuri turnuri de apărare, iar la mijlocul laturii sudice un turn-[[clopotniță]] înalt. Miron Barnovschi poate fi considerat astfel ca un al doilea ctitor al acestei mănăstiri.<ref>Nicolae Iorga, Istoria Bisericii Românești, 1908, p. 139.</ref> Cronicarul Miron Costin, scriind în letopisețul său despre ctitoriile lui Miron Barnovschi, spune:<ref>Miron Costin - ''"Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace"'', cap. 12 ("Capulŭ alŭ doisprădzécè"), Zac. 7</ref>
:''După slujba ce au făcut Barnovschi-vodă împărăției la Dașău, domnea cu mare fericire țărîi, stîndu tot după grijile țărîi și după lucruri dumnedzăierești. Și au fîrșitu mănăstirea mare în dricul orașului Ieșilor întîi, ce să dzice Sfînta Mariia și apoi mănăstirea anume Hangul, în munți, den pajiște și Dragomirna au fîrșit iară el, urdzită de Crimca mitropolitul, aproape de orașul Sucevei, așijderea și Bîrnova, lîngă Iași, care apoi au fîrșit-oă Dabija-vodă''.
== Arhitectură ==
