Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Istoric
Actuala mănăstire a fost înălțată între anii 1499-1501<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de Munte, 1908, p. 65</ref> de către [[Radu cel Mare]], domn al Țării Românești între 1495-1508, construcția ansamblului fiind terminată în timpul domniei lui Vlad cel Tânăr (zis și Vlăduț Voievod) între 1510-1512.<ref name=istoric>[http://www.manastireadealu.ro/istoricul.html ''Istoricul Mănăstirii Dealu''], accesat la 15 ianuarie 2018</ref>
La Mănăstirea Dealu, [[ieromonah]]ul sârb Macarie a instalat prima tiparniță din țările române, tipărind aici în 1508 prima carte, un [[Liturghier]] în [[Slavona veche|slavonește]] (cunoscut în istoria literaturii române ca ''Liturghierul lui Macarie''). Apariția acestei cărți a fost urmată de [[Octoih]]ul din 1510 și de Tetraevangheliarul din 1512.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria bisericii românești și a vieții religioase a românilor'', ediția a II-a revăzută și adăugită, vol. I, București, Editura Ministerului de Culte, 1929, pp. 129-131.</ref>
În anul 1601, după ce la 9 august (19 august pe stil nou) [[Mihai Viteazul]] fusese ucis mișelește în tabăra sa de pe câmpia de lângă Turda de către un detașament de mercenari valoni trimis de generalul Giorgio Basta, unul dintre căpitanii voievodului, Turturea paharnicul, a reușit să ia capul retezat al lui Mihai și să-l aducă în Țara Românească, unde a fost înmormântat cu cinste de marele clucer Radu Buzescu în interiorul bisericii Mănăstirii Dealu.<ref>Constantin Rezachevici, ''Cronologia critică a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 - 1881'', Editura Enciclopedică, București, 2011, p. 356. ISBN 973-45-0387-1</ref>
