121 de modificări
Modificări
Manastirea Comana
{{Ciornă}}
{{Mănăstire |nume=Mănăstirea Comana |Imagine= [[Imagine:Comana_monastery_church_1.jpg|250 px|Mănăstirea Comana]]|jurisdicţie= Mitropolia Munteniei şi Dobrogei |tip=[[călugăr]]i |înfiinţată=1461 |ctitor=Domnii Ţării Româneşti:<br>Vlad Ţepeş<br>[[Radu Șerban]]<br>[[Șerban Cantacuzino]]|stareţ=[[Arhimandrit]] Mihail Muscariu |mărime aprox= |localizare=comuna Comana, judeţul Giurgiu, aprox. 30 km sud de Bucureşti |limba liturgică=română |cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]] |schituri= Mironeşti şi „Barbu Bellu” Goștinari |hramuri= [[Nicolae al Mirelor|Sfântul Ierarh Nicolae]] |site=www.manastireacomana.ro |}}
'''Mănăstirea Comana''' este o [[mănăstire]] de [[călugăr]]i situată în comuna Comana (județul Giurgiu), în Episcopia Giurgiului din Mitropolia Munteniei şi Dobrogei.<br>[[Ctitor]]ită de Domnul Țării Românești Vlad Țepeș, în anul 1461, ca o mănăstire-cetate, a rezistat până la sfârșitul secolului al XVI-lea, când a fost reclădită de Domnul Ţării Româneşti Radu Şerban. Mai târziu, marele boier Şerban Cantacuzino a restaurat-o în stil brâncovenesc şi i-a adăugat noi contrucţii. Înzestrată cu moşii de voievozii români, Mănăstirea Comana era foarte bogată în secolul al XVII-lea, fiind considerată şi unul dintre principalele centre religioase ale ţării. Deşi a fost atacată de invadatori, incendiată şi afectată de cutremure, nu a fost niciodată părăsită, în biserică fiind săvârşită, fără întrerupere, Sfânta Liturghie. După ce a fost închinată Sfântului Mormânt din Ierusalim şi-a pierdut averile şi a ajuns într-o stare avansată de degradare. Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti a devenit biserică parohială, fiind redeschisă ca mănăstire de călugări în 1992.Este Mănăstirea Comana este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''GR-II-a-A-14967''.<ref>[http://www.cultura.ro/page/17 Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România], accesat 14 martie 2014</ref>
==Istoric==
==Note==