5.288 de modificări
Modificări
legături interne
În secolul al XVII-lea, mănăstirea a primit în dar metocul Sf. [[Nicolae al Mirelor|Nicolae]] din Ismaelia (în Egiptul de astăzi?), însă aceasta şi-a pierdut toate averile în timpul stăpânirii otomane, fiind expropriate de către turci. Mănăstirea a jucat un rol semnificativ şi în lupta grecilor pentru dobândirea independenţei faţă de Imperiul Otoman.
Biserica principală a mănăstirii, [[catolicon|catholiconul]] a fost construită între anii 1548-1563, în stil atonit. Pictura murală a fost adăugată în anul 1716, iar în anul 1763, pridvorul bisericii a fost pictat, aici fiind zugrăvite scene din [[ApocalipsaSf. Ioan Teologul|Apocalipsă]]. Biserica adăposteşte o icoană portabilă pictată de zugravul [[Dionisie din Furna|Dionisie]] (?) la începutul secolului al XVIII-lea.
Înăuntrul zidurile mănăstirii se găsesc şapte [[paraclis]]e, iar mănăstirea mai are şi optsprezece chilii, dintre care patru în Careia şi paisprezece în pădurile aflate la sud-vestul mănăstirii. Începând cu anul 1813, monahii de la mănăstirea Caracalu urmează rânduiala [[Viaţă de obşte|vieţii de obşte]].
