2.078 de modificări
Modificări
m
{{În curs}}
Marele cutremur puternic din 1802 La 1 decembrie 1855 un incendiu a dărâmat turlele bisericii, mistuit în întregime chilile și anexele. Din nefericire a surată zidurile ars atunci și a fisurat turnul impresionanta bibliotecă întemeiată de la intrare. S-au făcut reparații abia între anii 1828-1836[[arhimandrit]]ul Ghenadie Pârvulescu, când se refac turlele, însă din lemn, punându-se care conținea manuscrise vechi și o inscripție. În 1838, un alt cutremur puternic a devastat mănăstirea, care a fost refăcută parțial, chiar în același an, de arhimandritul Teodor Cernicanulcărți valoase.
La 1 decembrie 1855 un incendiu Alte lucrări de restaurare s-au mai efectuat în 1930, când s-a mistuit refăcut fațada, și în 1939, când s-au dărâmat turlele de lemn și pridvorul adăugat în întregime chilile secolul al XIX-lea redându-i-se bisericii aspectul inițial. Cea mai mare campanie de restaurare și anexelerecondiționare a ansamblului arhitectonic a fost făcută între anii 1955-1960, când s-au reconstruit turlele de piatră. Din nefericire ars atunci Cu această ocazie biserica a fost închisă pentru slujbe și impresionanta bibliotecă întemeiată , împreună cu tot complexul, a fost transformată în muzeu de istorie și artă medievală. La 23 aprilie 1961 a izbucnit un incendiu de [[arhimandrit]]ul Ghenadie Pârvulescuproporții, necesitând o altă lucrare de restaurare terminată în 1963, care conținea manuscrise vechi și cărți valoasea redat aspectul mănăstirii așa cum era în secolul al XVII-lea.
Adăugare legătură
{{Mănăstire
|nume=Mănăstirea Brebu
|Imagine=[[ImagineFișier:Brebu_2014_Biserica_01.jpg|300 thumb|290 px|center|Biserica Mănăstirii Brebu]]
|jurisdicţie= [[Arhiepiscopia Bucureștilor]]
|tip=[[călugăr]]i
|mărime aprox=
|localizare= {{flag|Romania}} Brebu Mânăstirei,<br>județul Prahova
|limba liturgică=[[limba română|română]]
|cântarea=[[cântarea bizantină|bizantină]]
|schituri=
|hramuri=[[Arhanghelul Mihail|Sf. Arhangheli Mihail]] și [[Arhanghelul Gavriil|Gavriil]]
|site=
|}}'''Mănăstirea Brebu''' a fost o [[mănăstire]] ortodoxă, una dintre cele mai importante realizări arhitectonice creștine ale domniei lui [[Matei Basarab]] și ale artei românești din secolul al XVII-lea.
Acest sfânt lăcaș este amplasat în vatra satului Brebu Mânăstirei din județul Prahova, în apropierea râului Doftana. Zona este încântătoare, iar situarea într-o depresiune a Sub-Carpaților, la poalele munților Baiului și Grohotișului conferă o climă dulce și un aer curat cu calități terapeutice.
[[Constantin Brâncoveanu]], găsind sfântul lăcaș într-o stare jalnică, prin două acte datate 24 februarie 1689 și 2 iulie 1690 reconfirmă vechile privilegii ale mănăstirii și scutește de dări un număr de 52 de localnici pentru a ajuta la terminarea lucrărilor de finisare și executarea picturii murale (păstrată în prezent numai fragmentar, la unele din arcadele ferestrelor). Prin aceste acte, precum și prin altele ulterioare, voievodul a dat în seama unei părți a locuitorilor grija privind întreținerea clădirilor mănăstirii în schimbul unor scutiri de dări. De atunci, satul Brebu s-a scindat în două localități distincte: Brebu Mânăstirei și Brebu Megieșesc, până în prezent.
[[Fișier:Brebu_2014_Turnul-clopotnita.jpg|thumb|left|270 px|Turnul-clopotniță]]
Marele cutremur puternic din 1802 a dărâmat turlele bisericii, a surată zidurile și a fisurat turnul de la intrare. S-au făcut reparații abia între anii 1828-1836, când se refac turlele, însă din lemn, punându-se și o inscripție. În 1838, un alt cutremur puternic a devastat mănăstirea, care a fost refăcută parțial, chiar în același an, de arhimandritul Teodor Cernicanul.
În anul 1843 au fost efectuate lucrări de reconstrucție și restaurare, de către domnitorul Gheorghe Bibescu.
==Arhitectură==
[[Fișier:Brebu_2014_Casa_Domneasca_01.jpg|thumb|right|280 px|Casa Domnească (muzeu de istorie și artă medievală)]]
Complexul arhitectural de la Brebu, conceput ca mănăstire, dar și curte domnească, este păstrat în forma inițială, fiind unul dintre puținele monumente medievale românești bine conservate. Complexul este compus din:
'''Biserica mănăstirii''' - ca arhitectură este asemănătoare cu cea de la [[Mănăstirea Dealu]], de dimensiuni mari (30 x 10 m), construită pe un plan triconc cu o [[turlă]] pe [[naos]] și alte două mai mici pe [[pronaos]]. Zidurile, foarte groase, sunt din cărămidă arsă și piatră. Decorațiunea exterioară este specifică bisericilor din Țara Românească, simplă, singurele elemente decorative fiind două registre de firide și un brâu de piatră în partea superioară și ancadramentele ușilor și ferestrelor, acestea fiind realizate de meșterul Lupu (probabil un meșter adus din Moldova) și reproducând modele ale goticului târziu moldovenesc. Decorațiunea înterioară este mai târzie, din 1843. Pictura tâmplei și a altarului este opera lui Sava Henția, fiind realizată între anii 1901-1902.<ref name=obsph>[https://www.observatorulph.ro/exclusiv/2606958-ansamblul-arhitectural-de-la-brebu-una-dintre-comorile-pline-de-minuni-ale-prahovei-bijuteria-arhitectonica-este-cel-mai-important-monument-de-secol-xvii-la-judetului Luiza Toboc, ''Ansamblul arhitectural de la Brebu, una dintre comorile pline de minuni ale Prahovei. Bijuteria arhitectonică este cel mai important monument de secol XVII al județului.''], Observatorul Prahovean, accesat la 23 mai 2021</ref>
'''Casele domnești''' sunt, ca arhitectură, specifice epocii. Construcția este asemănătoare cu cea păstrată la [[Mănăstirea Plumbuita]], de dimensiuni relativ mari (11,80 x 30,20 m), formată din 9 camere și o sufragerie, toate comunicând între ele. Terasa, de mari dimensiuni, este prevăzută cu o logie și un foișor. Subsolul este format din două pivnițe boltite, accesul în ele făcându-se printr-un gârlici peste care a fost construit un foișor.<ref name=obsph/>
'''Turnul''' de acces în incinta complexului este de dimensiuni mari, una dintre cele mai frumoase și mai bine păstrate construcții de acest tip din România. Este așezat pe latura sudică a incintei, având un parter și trei etaje și domină prin înălțimea sa (aproximativ 20 m) împrejurimile (de altfel unul din scopurile construcției a fost și acela de foișor de observație). Primele două etaje sunt prevăzute cu metereze pentru arme de foc iar al treilea, folosit drept clopotniță, are spațiu deschis în toate părțile. Parte din pereții interiori ai turnului au fost repictați de Sava Henția.
==În prezent==
[[Fișier:Brebu_2014_Biserica_02.jpg|thumb|right|280 px|Mănăstirea Brebu (în 2014)]]
După desființarea mănăstirii în 1960, complexul de la Brebu a devenit muzeu de istorie și artă medievală.
În prezent biserica mănăstirii, cu [[hram]]ul „[[Arhanghelul Mihail|Sf. Arhangheli Mihail]] și [[Arhanghelul Gavriil|Gavriil]]” (cod LMI PH-II-m-A-16375.01), servește ca lăcaș de cult pentru parohia satului Brebu Mânăstirei.
Casa Domnească (cod LMI PH-II-m-A-16375.02) adăpostește exponatele muzeului de istorie și artă medievală.<ref>[http://www.histmuseumph.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=67:muzeul-qcasa-domneascaq-brebu&catid=37:sectii-muzeale&Itemid=54 Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova: ''Muzeul „Casa Domnească Brebu”''], accesat 31 octombrie 2015.</ref> Muzeul are o interesantă expoziție permanentă de istorie și artă feudală, aici fiind prezentate exponate ce atestă dezvoltarea agriculturii, meșteșugurilor și comerțului în Țara Românească din secolele XVII-XVIII. Tot aici sunt expuse și câteva cărți rare românești, tipărituri laice și ecleziastice, precum [[Pravila de la Govora]] din anul 1640, [[Biblia de la București (1688)|Biblia de la București]] din 1688 (prima biblie tipărită în limba română, cu caractere chirilice, monument de limbă literară românească), cărți tipărite de [[Dosoftei al Moldovei|mitropolitul Dosoftei]] și de Sf. [[Antim Ivireanul]]. Colecția din Casa Domnească de la Brebu mai cuprinde obiecte prețioase din secolele XVII -XVIII: icoane vechi, veșminte, costume boierești din catifea, cusute cu fir de aur și argint, podoabe și bijuterii de epocă.<ref name=obsph/>
==Note==
