Modificări

'''Iosia''' (640-609) a fost fiul lui [[Amon]] şi și al lui Iedida, a domnit peste Iuda 31 de ani (de la vârsta de 8 ani) în secolul al 7-lea î.Hr. Iosia ,,s„s-a întors la Domnul din toată inima, din tot sufletul şi și din toată puterea lui, întocmai după toată [[legea lui Moise]], aşa așa cum nu mai făcuse niciun împărat până la el şi și cum nu avea să mai facă vreunul după el”(4Regi234 Regi 23.25)<ref>Similar, Iezechia reprezintă excelenţa excelența absolută în ceea ce priveşte privește încrederea sau nădejdea în Domnul- 4Regi18(4 Regi 18.5), iar Solomon excelenţa excelența absolută în ceea ce priveşte înţelepciunea şi privește înțelepciunea și priceperea-3Regi3. (3 Regi 3.12 )</ref> A nimicit [[închinarea la dumnezei străini|idolatria]] şi și [[vrăjitoria]] şi și a restabilit [[credinţacredința]] adevărată în [[Dumnezeu]] chiar pe baza Cărţii Cărții Legii pe care au găsit-o oamenii lui în Casa Domnului. Domnia sa este evocată în [[Cartea a IV-a a Regilor|Cartea a patra a regilor]] cap.22-23.30 şi și [[Cartea a II-a a Cronicilor]], cap . 34-35.

==Restabilirea credinţeicredinței==

În al 8-lea an al domniei sale, pe când era încă tânăr (avea atunci 16 ani), a început să caute pe Dumnezeul tatălui său, [[David]](2 Cron 34.3). A distrus toţi toți [[închinarea la dumnezei străini|idolii]] la care se închina poporul şi și a junghiat pe preoţii înălţimilor preoții înălțimilor (4Regi234 Regi 23.20), potrivit legii lui [[Moise]] (Exod22Exod 22.20). A stârpit pe toţi toți cei care chemau duhurile şi și pe cei ce spuneau viitorul(Exod 23.24), potrivit prevederilor legii lui Moise(Exod22Exod 22.18, Lev20Lev 20.27)

==Găsirea cărţii cărții Legii==

În al 18-lea an al domniei, marele preot Hilchia îl anunţa anunța pe logofătul împăratului, Şafan Șafan că a găsit cartea Legii în Casa Domnului şi și i-o înmânează. Aceasta o citeşte şi citește și înaintea împăratului, care îşi sfâşie își sfâșie hainele şi și se [[smerenia|smereştesmerește]]. El trimite soli către proorociţa proorocița Hulda (nevasta lui ŞalumȘalum) care prevesteşte prevestește nenorociri amarnice dar care, din pricina smereniei împăratului, căruia i s-a mişcat mișcat inima şi și a plâns şi și s-a smerit, sunt amânate până după moartea sa(22.3-20); 2Cron342 Cron 34.14 Iosia a citit apoi cuvintele cărţii cărții în casa Domnului înaintea poporului şi și s-a angajat să le respecte iar poporul a intrat şi și el în legământ.2Cron (2 Cron 34.29-33 )

A murit la Meghido, ucis de faraonul Neco, care se suise împotriva asirienilor şi și căruia i-a ieşit ieșit în faţă.față (23.29). Deşi Deși Neco trimite soli care-i transmit că nu are nimic cu el, ci că a pornit un război împotriva asirienilor, şiși-l avertizează că Dumnezeu i-a spus să se grăbească şi și îl roagă să nu se împotrivească lui Dumnezeu, acesta nu-l ascultă, îşi își schimbă hainele, hotărât să lupte împotriva lui. Iosia este rănit rău de arcaşi şi arcași și moare(2 Cron35Cron 35.20-24).

Ieremia a făcut un cântec de jale pentru Iosia şi toţi cântăreţii şi cântăreţele și toți cântăreții și cântărețele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale până în ziua când a fost scrisă [[Cartea a II-a a Cronicilor]] şi și au ajuns o datină în Israel, cântările fiind scrise în ,,Cântecele „Cântecele de jale”(2 Cron 25-27).

În 1979 arheologul israelian Gabriel Barkay a făcut o descoperire foarte importantă în afara zidurilor Ierusalimului, în valea Ben-Hinom. El a găsit două suluri micuţe micuțe de argint care conţineau inscripţii conțineau inscripții în interior şi și aveau gravate rugăciuni de protecţie protecție în interiorul foiţei foiței de argint. Ambele rugăciuni se încheie cu cuvintele marelui preot din Numeri 6.24-26. În continuare este dată o nouă traducere din prima amuletă, traducere realizată de Barkay şi și de echipa sa de cercetători:,,căci YHWH este...(şiși) stânca noastră. Fie ca YHWH să te binecuvânte(ze) şi și (fie ca El) să te păzească. (Fie ca)YHWH să facă (faţa fața Lui) să strălucească...". Aceste amulete erau purtate în timpul vieţii vieții de oamenii locului, indicând că ei căutau binecuvântarea şi protecţia și protecția Domnului şi și nu a zeităţilor zeităților păgâne. Amuletele au fost datate ca fiind din secolul al VII-lea, deci posibil să fi fost în perioada domniei lui Iosia.<ref>J.K. Hoffmeier-Arheologia Bibliei, pag 112, Editura Casa Cărţii Cărții Oradea, 2009, ISBN 978-973-8998-43-8</ref> 

#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi și Noului Testament cu trimiteri, traducere Dumitru Cornilescu, ISBN 0 564 01708 6#Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2#Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi și adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2