Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
→Dispute moderne: Sf. Ioan Gură de Aur și antisemitismul: a se vedea pagina de discuție
|Imagine=[[Fișier:John Chrysostom.jpg|left|thumb|250px|Icoană grecească modernă a Sf. Ioan Gură de Aur]]
|nastere=347
|adormire=14 septembrie 407
|localizare= [[Antiohia]] și [[Constantinopol]]
|recunoastere=pan-ortodoxă
|site=http://www.ioanguradeaur.ro/
|}}[[Imagine:John Chrysostom Russian.jpg|right|frame|Icoană rusească a Sf. Ioan Gură de Aur]]
Cel întru Sfinți Părintele nostru '''[[Ioan ]] Gură de Aur''' (grec. ''Ιωάννης ο Χρυσόστομος'', n. 347 - d. 407), [[Arhiepiscop]] al [[Constantinopol]]ului, a fost un cunoscut [[episcop]], [[teolog]] și predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiul Roman]] din acea vreme. Avea o mare aplecare spre [[asceză]]. După trecerea sa la Domnul, a fost numit '''Chrysostom''' (grec.: ''Χρυσόστομος'', română: ''Gură de Aur''). [[Biserica Ortodoxă]] îl [[proslăvire|cinstește]] ca [[sfânt]] (cu [[Praznic|pomenirea]] la [[13 noiembrie]]) și l-a rânduit între [[Sfinții Trei Ierarhi]] (pomeniți la [[30 ianuarie]]), alături de Sfântul [[Vasile cel Mare]] și Sfântul [[Grigorie Teologul]]. Este recunoscut și de [[Biserica Romano-Catolică]], care îl cinstește ca Sfânt și Doctor al Bisericii, precum și de [[Biserica Anglicană]], ambele făcându-i pomenirea la [[13 septembrie]]. O parte din sfintele sale [[Moaște]] au fost furate de cruciați în 1204 (amintirea acestui eveniment se face la [[27 ianuarie]]) și duse la Roma, fiind restituite [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii Constantinopolului]] pe [[27 noiembrie]] 2004 de către Papa Ioan Paul al II-lea.
Uneori este numit și „Ioan al Antiohiei”, dar acest nume se referă în realitate la un episcop al Antiohiei din anii 429-441 d.Hr., care a condus un grup de episcopi răsăriteni moderați în timpul controversei [[nestorianism|nestoriene]].
== Viața ==
Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în [[Antiohia ]] din părinți nobili: tatăl său, Secundus, era un ofițer de rang înalt în armata imperială. Tatăl său a murit la scurt timp după nașterea sa, astfel încât el a fost crescut de mama sa, Antuza, care era creștină. A fost [[Botez|botezat]] în 370 și [[hirotesie|hirotesit]] [[citeț]]. Și-a început educația pe lângă educatorul păgân Libanius, apoi a studiat [[teologie|teologia]] cu [[Diodor de Tars|Diodor din Tars]] (unul din conducătorii a ceea ce mai târziu s-a numit [[Școala din Antiohia]]), timp în care practica o aspră [[asceză]]. Nemulțumit de acestea, devine [[pustnic]] (cca. 375 d. Hr.) și rămâne retras până când sănătatea sa precară îl silește să se întoarcă în Antiohia.
Atunci a fost [[Hirotonie|hirotonit]] [[diacon]] în 381 de către Sfântul [[Meletie al Antiohiei]], iar mai apoi [[preot]] în 386 de către [[episcop]]ul [[Flavian I al Antiohiei]]<ref>[[Paladie al Elenopolisului|Palladie]], ''Despre viața Sf. Ioan Hrisostom'', V. Potrivit scriitorului [[Socrate Scolasticul]] (''Istoria bisericească'', VI, 3), Sf. Ioan ar fi fost hirotonit preot de [[Evagrie al Antiohiei]]</ref>. Se pare că aceasta a fost perioada cea mai fericită din viața sa. De-a lungul a doisprezece ani, a devenit foarte cunoscut datorită elocvenței cu care vorbea în public. În acest sens, trebuie amintite explicațiile sale referitoare la diferite pasaje și învățături morale din [[Sfânta Scriptură]]. Cele mai valoroase lucrări ale sale sunt ''Omiliile'' la diferite cărți ale [[Sfânta Scriptură|Bibliei]]. Sfântul Ioan insista foarte mult asupra [[mila|milosteniei]]. De asemeni, el se îngrijea foarte mult de nevoile duhovnicești și materiale ale săracilor. A predicat mult împotriva abuzurilor de bogăție și de dreptul de proprietate. În multe privințe, faptul că avea atât de mulți ascultători nu era de mirare. Întrucât avea o înțelegere directă a Scripturilor (foarte deosebită de tendința alexandrină de interpretare alegorică), aceasta însemna că majoritatea temelor abordate în cuvântările lui erau prin excelență sociale, explicând cum ar trebui să trăiască creștinii.
În anul 397, Sf. Ioan a fost chemat (oarecum împotriva voinței sale) să devină [[episcop]] de [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Constantinopol]]. El a fost mâhnit de faptul că protocolul curții imperiale îi conferea privilegii mai mari decât ale celor mai mari dregători laici. Pe când era episcop, a refuzat net să găzduiască orice fel de petreceri luxoase. Aceasta i-a adus popularitatea în rândul poporului, dar nu și pe cea a bogaților și [[cler]]ului. Curând după venirea sa în oraș, el spunea: "poporul îl laudă pe înaintaș ca să îl poată critica pe urmaș". Reforma clerului pe care acesta o întreprinde i-a adus nemulțumiri în rândul acestuia. El le-a cerut predicatorilor itineranți să se întoarcă, fără nici o plată, la bisericile unde fuseseră rânduiți să slujească.
Perioada petrecută acolo a fost mult mai tulbure decât cea din Antiohia. [[Teofil al Alexandriei|Teofil]], Papă al [[Biserica Ortodoxă a Alexandriei|Alexandriei]] dorea să aducă și Constantinopolul sub influența sa și s-a opus numirii lui Ioan în scaunul constantinopolitan. Fiind un opozant al învățăturilor lui [[Origen]], el l-a acuzat pe Sf. Ioan că ar fi susținut prea mult învățăturile lui Origen. Teofil mustrase patru [[monah]]i egipteni (cunoscuți drept "Frații cei înalți") pentru că susțineau învățăturile lui Origen. Aceștia fug din Alexandria și sunt primiți de Ioan. Acesta își mai face un dușman în persoana Aeliei Eudoxia (soția împăratului Răsăritului, [[Arcadie]]) care considera (probabil nu fără motiv) că vehementa critică a Sf. Ioan la adresa extravaganței veșmintelor feminine se referea la ea.
[[Image:oqropiri.jpg|right|thumb|Sicriul Sf. Ioan Gură de Aur din Komani, Georgia]]
Sf. Ioan era neînfricat în arătarea greșelilor celor mari. Teofil, Eudoxia și ceilalți dușmani ai săi s-au aliat împotriva lui. Aceștia au convocat un [[sinod]] în anul 403 pentru a-l condamna pe Sf. Ioan, sub acuzația de origenism. Ca urmare a acestui sinod, este depus și exilat. Împăratul Arcadie îl recheamă însă aproape imediat, din cauza nemulțumirii poporului. Mai avusese loc și un "cutremur" „cutremur” în iatacul imperial (se crede că a fost vorba fie un cutremur de pământ, fie de faptul că împărăteasa pierduse o sarcină sau dăduse naștere unui prunc mort), ceea ce fusese interpretat ca un semn al mâniei lui [[Dumnezeu]]. Pacea a fost de scurtă durată. O statuie de argint a împărătesei Eudoxia a fost ridicată în apropierea [[catedrală|catedralei]] [[Sfânta Sofia (Constantinopol)|Aghia Sophia]]. Ioan critică atunci ceremoniile de consacrare a acesteia. Vorbește împotriva împărătesei pe un ton dur: "Iarăși Irodiada se îndrăcește, iarăși de tulbură, iarăși joacă și saltă, iarăși caută capul lui Ioan" (aluzie la ceea ce se întâmplase cu Sfântul [[Ioan Botezătorul]]). Este din nou exilat, de data aceasta în Caucaz, în Georgia.
Papa Romei, [[Inochentie I al Romei|Inochentie I]] a protestat împotriva surghiunirii Sf. Ioan, dar fără folos. Ioan a scris o serie de scrisori care încă aveau o mare influență în Constantinopol, astfel încât a fost exilat și mai departe, la Pityus (pe malul răsăritean al Mării Negre). Nu a ajuns însă la destinație, deoarece a trecut la Domnul în timpul călătoriei, la [[14 septembrie]] 407. Ultimele sale cuvinte au fost: "Slavă „Slavă lui Dumnezeu pentru toate!"”
== Sfinte Moaște ==
== Cuvinte de învățătură ==
[[Fișier:Johnchrysostom.jpg|thumb|250px|left|Sf. Ioan Gură de Aur - mozaic bizantin din Catedrala [[Sfânta Sofia (Constantinopol)]]]]
:"În ceea ce privește evlavia, sărăcia ne este mai de folos decât bogăția și munca mai bine decât trândăvia, mai ales pentru că bogăția devine o piedică, chiar și pentru cei care nu i se dedică întru totul. Dar atunci când trebuie să lăsăm deoparte furia, să ne îmblânzim pizma, să ne îmblânzim mânia, să aducem Domnului rugăciunile noastre și să ne arătăm, după cum se cuvine, raționali, blânzi, binevoitori și iubitori, cum ne-ar putea sărăcia împiedica de la acestea? Căci ajungem la acestea nu cheltuind bani, ci făcând alegeri potrivite. Milostenia mai presus de toate se face cu bani, dar chiar și ea strălucește mai mult atunci când milostenia o facem din sărăcia noastră. Văduva care a adus cei doi bănuți era mai săracă decât oricine, dar ea a dat mai mult decât toți".
Pe baza unor fragmente din aceste omilii în care, retoric, Sf. Ioan se exprima în termeni duri la adresa iudaismului, unii autori moderni au interpretat scrierile Sfântului (ca si pe ale altor [[Părinții Bisericii|Părinți ai Bisericii]]) ca fiind antisemite. Aceasta cu atât mai mult cu cât, dincolo de intenția originară a Sf. Ioan, amintită mai sus, scrierile sale au fost uneori folosite și de diferite grupuri care încercau să promoveze antisemitismul sau opoziția la creștinism. Este cazul naziștilor din timpul celui de-al doilea Război Mondial care au folosit scrierile Sf. Ioan în încercarea de a-i convinge pe creștinii din Germania și Austria că evreii meritau să fie exterminați. Deși în ''Adversus Iudaeos'' se regăsesc tonalități foarte dure la adresa evreilor și a practicilor lor religioase, trebuie totuși precizat că aceasta nu are nimic în comun cu antisemitismul, concept modern care traduce o formă de rasism. După cum se poate deduce și din cele de mai sus, Sf. Ioan nu susținea folosirea violenței împotriva evreilor. Polemica Sfântului Ioan Hrisostom este exclusiv cu religia iudaică, a cărei perpetuare după venirea [[Iisus Hristos|Mântuitorului]] o considera neavenită și cu acei creștini care urmau această cale greșită.
În limba română:
*[http://www.ioanguradeaur.com ro Site dedicat Sf. Ioan Gură de Aur]. Aici se găsește o Viață a Sfântului, după Viețile Sfinților, Acatistul Sf. Ioan Gură de Aur, o mare parte din scrierile Sfântului Ioan și un catalog al edițiilor de limbă română ale acestora.
*[http://www.calendar-ortodox.ro/luna/noiembrie/noiembrie13.htm Calendar ortodox - 13 noiembrie], [http://www.calendar-ortodox.ro/luna/ianuarie/ianuarie27.htm calendar ortodox - 27 ianuarie], Sinaxar
*[http://www.dervent.ro/liturghia.php Siteul Mănăstirii Dervent] - Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, cu o explicație de Pr. Florin Botezan.
[[Categorie:Teologi]]
[[Categorie:Patriarhi ai Constantinopolului]]
[[Categorie:Sfinți bizantini]]
[[Categorie:Liturgică]]
[[Categorie:Articole de calitate]]
[[el:Ιωάννης ο Χρυσόστομος]]
[[en:John Chrysostom]]
[[fr:Jean Chrysostome]]
[[mk:Свети Јован Златоуст]]
[[pt:João, o Crisóstomo]]
[[ru:Иоанн Златоуст]]
