Modificări

[[ImageImagine:Innocent of Alaska.jpg|right|frame|Sfântul Inochentie de Alaska, pictat ţinând ținând cartea sa [http://www.orthodoxinfo.com/general/kingdomofheaven.aspx "Indicarea drumului spre Împărăţia Împărăția Cerească"], pe care el a scris-o în [http://www.asna.ca/alaska/aleut/indication-of-the-pathway.pdf Aleutine], dar care, la fel de mult, a devenit un text popular în [http://www.fatheralexander.org/booklets/russian/king_r.htm Rusia].]]Părintele nostru în rând cu sfinţii sfinții '''Inochentie de Alaska''', [[Întocmai cu Apostolii]] şi și [[Luminător]]ul Americii de Nord (1797-1879), a fost un [[preot]] ortodox rus, [[episcop]], [[arhiepiscop]] şi și [[Mitropolit]] de Moscova şi și al Întregii Rusii. El este cunoscut pentru munca sa misionară, educativă şi și de conducere din Alaska şi și din Rusia Orientului Îndepărtat din secolul XIX. El este cunoscut pentru zelul depus dar şi și pentru abilităţile abilitățile sale excepţionale excepționale de profesor, lingvist şi și administrator. Iniţial Inițial a fost misionar iar apoi episcop şi și arhiepiscop în Alaska şi și în Orientul Îndepărtat Rus. El a învăţat învățat câteva limbi ale nativilor şi și a fost autorul a multe din primele lucrări de erudiţie erudiție referitoare la nativii din Alaska şi și la limbile lor, dar şi și a unor dicţionare şi dicționare și lucrări religioase în aceste limbaje. De asemenea, el a tradus părţi părți din [[Sfânta Scriptură]] în câteva din limbile nativilor din Alaska.

==ViaţaViața==Sfântul Inochentie, născut '''Ivan (Ioan) Evseievici Popov-Veniaminov''' s-a născut în [[26 august]] 1797, în familia unui slujitor al bisericii din oraşul orașul Anginskoie, districtul Verkholensk, provincia Irkuțk, din Rusia. Tatăl său a murit când el avea şase șase ani.

În 1807, Ivan a fost admis la Seminarul Teologic din Irkuțk. În 1817 s-a căsătorit, iar în [[18 mai]] 1817 a fost hirotonit [[diacon]] al Bisericii Buneivestiri din Irkuțk. Şi-a terminat studiile în 1818. A fost numit profesor la o şcoală școală de parohie iar în [[18 mai]] 1821 a fost hirotonit [[preot]] în Biserica Buneivestiri.

La începutul anului 1823, Episcopul Mihail de Irkuțk a primit instrucţiuni instrucțiuni să trimită un preot în insula Unalaska din Insulele Aleutine ale Alaskăi. Părintele Ivan Veniaminov s-a oferit voluntar să meargă, iar în [[7 mai]] 1823, a plecat din Irkuțk, însoţit însoțit de mama sa în vârstă, de soţia soția sa şi și de copilul lor mic Inochentie şi și de fratele său Ştefan. După o călătorie dificilă de un an de zile, ei au ajuns în Unalaska în [[29 iulie]] 1824.

După ce Ivan şi și familia sa au construit şi și s-au mutat într-o colibă de lut, el a început construcţia construcția unei biserici pe insulă şi și a început să studieze limbile şi și dialectele locale. El a instruit câţiva câțiva parohieni în tehnicile de construcţie construcție și împreună cu ei a început construcţia construcția unei biserici, care a fost terminată în iulie anul viitor.

Parohia Părintelui Ivan cuprindea insula Unalaska şi și insulele învecinate Fox şi și Pribilof, ai căror locuitori fuseseră convertiţi convertiți la creştinism creștinism înainte de sosirea sa, dar care păstraseră multe din obiceiurile şi credinţele și credințele lor păgâne. Părintele Ioan a călătorit adesea între insule într-o canoe, luptându-se cu furtunosul Golf al Alaskăi.

Călătoriile lui în insule l-au familiarizat foarte bine pe Părintele Ivan Veniaminov cu dialectele locale. În scurt timp el a ajuns să stăpânească şase șase dialecte. El a născocit un alfabet cu litere chirilice pentru dialectul cel mai răspândit, numit dialectul unagan al aleuţiloraleuților, iar în 1828 a tradus ''[http://www.asna.ca/alaska/aleut/gospel-saint-matthew.pdf Sfânta Evanghelie după Matei]'' şi și alte materiale bisericeşti bisericești în acest dialect; acestea au fost publicate ulterior în 1840 cu binecuvântarea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1829, el a călătorit spre coasta Mării Bering a Alaskăi şi și a propovăduit oamenilor de acolo.

În 1834, Părintele Ivan a fost transferat pe Insula Sitka, în oraşul orașul Novoarhanghelsk, numit ulterior Sitka. S-a devotat poporului tlingit şi și le-a studiat limba şi și obiceiurile. Studiile sale acolo au fost publicate în lucrarea academică ''[http://www.asna.ca/alaska/research/zamechaniya.pdf Observaţii Observații referitoare a limbile kolushchan şi și kodiak]'' şi și ''Alte dialecte din teritoriile ruso-americane, cu un glosar rus-kolușcian''.

În 1838, Părintele Ivan a călătorit la Sankt Petersburg şi și Moscova, Rusia şi și la Kiev, Ucraina, pentru a raporta despre activităţile activitățile sale şi și pentru a solicita dezvoltarea activităţilor activităților bisericii din America rusească. În timpul acestei călătorii, el a primit vestea decesului soţiei soției sale. El a cerut permisiunea să se întoarcă la Sitka. În schimb, i s-a sugerat să îmbrace rasa călugărească. Părintele Ivan a refuzat prima dată această propunere, dar în [[29 noiembrie]] 1840, a îmbrăcat rasa monahală. El şiși-a ales numele de ''Inochentie'' în onoarea Episcopului Inochentie de Irkuțk.

În [[15 decembrie]] 1840, [[Arhimandrit]]ul Inochentie Veniaminov a fost hirotonit Episcop de Kamciatka şi și Insulele Kurile din Rusia şi și Insulele Aleutine în America rusă. Îşi Își avea reşedinţa reședința la Novoarhanghelsk, unde a ajuns în septembrie 1841. Şi-a petrecut următorii nouă ani în administrarea eparhiei dar şi și în lungi călătorii misionare în zonele îndepărtate. În [[21 aprilie]] 1850, Episcopul Inochentie a fost ridicat la rangul de arhiepiscop. În 1852, zona Yakut a fost alipită eparhiei Kamciatka, iar în septembrie 1853, Arhiepiscopul Inochentie şiși-a stabilit sediul permanent în oraşul orașul Yakuțk. Inochentie făcea călătorii frecvente de-a lungul eparhiei sale lărgite. El şiși-a dedicat multă energie traducerii Scripturilor şi cărţilor și cărților de slujbă în limba yakută (sakha).

În [[19 noiembrie]] 1867, el a fost numit Mitropolit de Moscova, înlocuindu-l pe prietenul şi și mentorul său Filaret, care adormise în Domnul. În această funcţiefuncție, el a supervizat revizuirea multor texte bisericeşti bisericești care conţineau conțineau erori, a strâns fonduri pentru îmbunătăţirea condiţiilor îmbunătățirea condițiilor de trai ale preoţilor şi preoților și a înfiinţat înființat o casă pentru preoţii preoții pensionari.

În [[6 octombrie]] 1977, [[Biserica Ortodoxă Rusă]], la solicitarea oficială a [[Biserica Ortodoxă din America|Bisericii Ortodoxe din America]], l-a canonizat oficial pe Inochentie. Prăznuirea sa se face de două ori pe an -- în [[6 octombrie]] şi și în [[31 martie]].

În 1994, în timpul săpăturilor de pe lângă Biserica Sfântul Duh de la [[Mănăstirea Sfânta Treime-Sfântul Serghie]], [[moaştemoaște]]le Sfântului Inochentie au fost descoperite, fiind acum [[cinstire|cinstite]] de credincioşi credincioși atât din Rusia cât şi și din America.

:Ai acceptat pericolele şi și necazurile:Mulţi Mulți oameni aducând la cunoaşterea cunoașterea adevărului.

:Şi acum, cu ajutorul rugăciunilor tale, du-ne în Împărăţia Împărăția Cerurilor.

:Ai evanghelizat poporul nordic al Americii şi și Asiei,

:Luminător al Alaskăi şi și al întregii Americi, care ai umblat în căile Domnul,:Roagă-te Lui pentru mântuirea sufletelor noastre în Cereasca Sa ÎmpărăţieÎmpărăție!

:O sărbătoare adevărată a chibzuinţei şi chibzuinței și harului lui Dumnezeu:Este viața ta, sfinte Părinte Inochentie, Apostolul ţării țării noastre.:În vitregii şi și pericole te-ai trudit de dragul Evangheliei:Şi Dumnezeu te-a izbăvit şi ţinut și ținut fără nici o rană.

:Că domnul cu adevărat conduce viaţa viața omului pe calea folositoare.

:Viaţa Viața ta, sfinte Părinte Inochentie, Apostolul ţării țării noastre,:Propovăduieşte împărţirea Propovăduiește împărțirea harului lui Dumnezeu!:Pentru lucrul în pericole şi și necazuri, pentru Evanghelia lui Hristos:Ai fost ţinut ținut fără nici o rană şi și ai fost plin de smerenie.:Roagă-te ca să Ne călăuzească paşii pașii pe calea cea folositoare.

titlu=Episcop de Kamciatka, Insulele Kurile şi și Insulele Aleutine|