Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
m
redim. imagine
[[Imagine:Gheorghe_de_la_Cernica.jpg|thumb|250px220px|right|'''Sf. Gheorghe de la Cernica''']]
Sfântul Cuvios '''Gheorghe de la Cernica''' (1730-[[3 decembrie]] 1806) a fost un [[monah]] român originar din Transilvania, [[stareţ]] al mai multor [[mănăstire|mănăstiri]] din Moldova şi, mai târziu, din Ţara Românească ([[Mănăstirea Cernica|Cernica]] şi Căldăruşani). Biserica Ortodoxă îl [[prăznuire|prăznuieşte]] pe [[3 decembrie]].
O vreme, cuviosul a rămas singurul preot al mănăstirii, astfel că [[Sfânta Liturghie]] se slujea doar duminica şi la sărbători, în restul zilelor săvârşindu-se doar cele şapte Laude. Când obştea monahală a crescut, trecând de o sută de călugări, au mai fost [[hirotonie|hirotoniţi]] trei [[preot|preoţi]] şi trei [[diacon]]i şi a început să se slujească Sfânta Liturghie zilnic, după rânduiala de la Sfântul Munte.
Auzind de vrednicia stareţului, domnitorul Nicolae Mavrogheni (1789-1791) l-a cercetat el însuşi pe cuviosul stareţ, înzastrând înzestrând mănăstirea cu daruri şi arătându-i o deosebită preţuire, la fel procedând şi urmaşii săi pe tron.
I s-a încredinţat în anul 1788 şi cârmuirea [[mănăstirea Curtea de Argeş|mănăstirii de la Curtea de Argeş]], apoi, din 1794, şi cea a mănăstirii Căldăruşani, pe care le-a repus în rânduială. În apropiere de Căldăruşani, la Cocioc, cuviosul a zidit o biserică şi nişte chilii şi a pus să se planteze pomi, lăsând locul ca pe un loc de retragere şi linişte pentru monahii mai nevoitori. S-a îngrijit de mănăstirile Cernica şi Căldăruşani până la moartea sa în anul 1806.
