5.288 de modificări
Modificări
mici corecturi
== Autorul Evangheliei ==
[[Image:Biblia. Papirusul 45..jpg|thumb|400px|right| Papirusul 45. Luca 11:50–12:12 şi 13:6-24, primele feţe ale paginilor 13, 14, parte a Papirusului Chester Beatty, sec al III-lea]]
'''Persoana istorică''' – personaj biblic din Noul Testament, unul din cei patru evanghelişti, despre care sunt puţine informaţii. În Noul Testament numele lui este întâlnit de două ori: în Coloseni 4,14, înscris pe lista colaboratorilor lui [[Apostolul Pavel|Pavel]] şi pus în evidenţă cu apelativul „''medicul drag''” şi în Filimon versetul 24, în context identic: pe lista colaboratorilor.
Este alături de Pavel în cea de-a doua captivitate la Roma (cca. 66-67), când toţi ceilalţi l-au părăsit pe apostol (cf. 2Tim 4,9-11).
Este considerată legendară informaţia conform căreia [[Apostolul Petru|Petru]] şi [[Apostolul Pavel|Pavel]] i-ar fi consacrat episcopi pe [[Apostolul Marcu|Marcu]] şi pe [[Apostolul Luca|Luca]].
A trăit probabil 84 de ani. Nesigure însă sunt locul şi felul morţii. Ca loc e numită Boeţia (cf. [[Nichifor Calixt]], în ''Historia ecclesiasticaecclesiastică'', 2,43; iar anticele Prologuri ale lui [[Acaciu]] şi [[Patras]] vorbesc de martiriu.
Este [[Prăznuire|prăznuit]] la [[18 octombrie]].
- unii acceptă informaţia ca fiind, istoric, credibilă, iar folosirea persoanei întâia plural în aşa-zisele «secţiuni-noi» (cartea Faptele apostolilor de la cap. 16 până la sfârşit) semnalul prezenţei autorului alături de Pavel, cel puţin, în anumite momente ale călătoriilor misionare; <br>
- alţii, evaluează negativ datele tradiţiei, considrânduconsiderându-le „infestate” de tendinţa apologetică din sec. al II-lea, tendinţă preocupată să numească personaje minore – ca Luca, de ex. – alături de figuri principale – ca Pavel. În plus, pun accentul pe faptul că Luca nu cunoaşte Scrisorile lui Pavel şi pare să nu fie bine informat asupra evenimentelor importante ale vieţii lui Pavel (de ex. viziunea total diferită a celor doi asupra [[Sinodul apostolic de la Ierusalim|Sinodului apostolic de la Ierusalim]]: Fap Fapte 15 // Galatieni 2,1-10). <br>
- acord unanim este în privinţa faptului că Luca a fost un personaj cult, familiarizat cu cele două culturi: elenă şi iudaică, că a fost de origine păgână şi că a trăit în aria paulină, în legătură cu Bisericile care l-au avut pe Pavel ca fondator şi pentru care era o figură de importanţă fundamentală, dată fiind marea importanţă pe care i-o acordă Faptele Apostolilor. <br><br>
==Autenticitate==
===Argumente externe===
Pentru a dovedi unele informaţii, [[Clement Alexandrinul]] spune că:,,acestea sunt scrise în evanghelia lui Luca”(Stromata 1.21). [[Fragmentul Muratori]] atribuie evanghelia lui [[apostolul Luca|Luca]], medicul şi colaboratorul [[apostolul Pavel|apostolului Pavel]]. La fel o fac Sfinţii Părinţi: [[Atanasie cel Mare]], [[Chiril al Ierusalimului]] şi [[Grigore de Nazianz]]. Este citată de Părinţii Apostolici: [[Clement Romanul]], [[Ignaţiu]], [[Policarp al Smirnei]], Epistola lui Barnaba şi [[Iustin Martirul]].
===Argumente interne===
Din prologul evangheliei (1.1-4) se spune că autorul ei nu este un martor direct, un apostol, ci un ucenic al apostolilor, al martorilor oculari (1.2). Limba în care este scrisă trimite la un om cult. Expunerea cronologică a faptelor, contextul lor cu celelalte evenimente din istoria profană, dovedeşte o cultură extinsă. De asemenea denumirea multor boli vindecate de Mântuitorul sunt menţionate cu termenul lor specific, ceea ce denotă că este vorba de un specialist în ştiinţa medicală. În sfârşit faptul că în evanghelia a treia există multe fraze şi cuvinte asemănătoare cu cele folosite de Pavel (instituirea Sfintei Euharistii 22.19 şi următoarele cu 1Cor11.24 şi următoarele) arată strânse legături şi influenţe pauline. Toate acestea arată că evanghelia a treia îl are ca autor pe medicul şi omul de cultură Luca, ucenicul apostolului Pavel.
==Limba==
Limba evangheliei este greacă, dialectul comun, la fel ca toate celelalte evanghelii. O limbă curată, elegantă, înlăturând ebraismele grele.
==Locul==
Locul unde a fost scrisă evanghelia a fost Roma. Aceasta se poate deduce din faptul că ea este dedicată lui Teofil ,,prea-puternicul”din Roma. Este scrisă înaintea [[Faptele Apostolilor|Faptelor apostolilor]] căci acolo Luca face referire la ,,cea dintâi carte a mea” (FA1.1). Şi cum Faptele apostolilor a fost scrisă în anul 63 conform părerii exegeţilor datorită faptului că evenimentele descrise acolo se încheie în anul 63, evanghelia trebuie să fi fost scrisă puţin înainte, tot în anul 63.
==Sursele==
El foloseşte, deopotrivă şi cu egală îndreptăţire, izvoarele scrise şi orale. Printre cele dintâi se află [[Evanghelia după Marcu]] şi, aproape sigur, [[Evanghelia după Matei|cea după Matei]], fie în versiunea aramaică, fie în cea greacă. Printre cei ce i-au furnizat relatări orale pot fi identificate mai multe persoane, precum ucenici ai lui [[Ioan Botezătorul]], [[Apostolul Ioan]] sau ucenicii direcţi ai acestuia, sfintele femei care-L însoţiseră pe Domnul din Galileea la Ierusalim, Maria Magdalena, Ioana, Suzana, cele două surori ale lui Lazăr şi, mai presus de toate, [[Fecioara Maria|Maica Domnului]] însăşi, din graiul căreia va fi aflat o seamă de lucruri pe care în mod obişnuit le păstra în inima ei (Lc 2, 19).(Valeriu Anania)
==Destinatari==
Destinatarul este ,,prea-alesul Teofil” (1.3) care, primind învăţătura [[Evanghelie]]i prin viu grai (1.4), acum primeşte o întărire scrisă a acelora. El aminteşte calitatea sa de ucenic al celor care au fost martori oculari la cele întâmplate(1.2). Dar scopul evangheliei este mai larg, ea adresându-se tuturor creştinilor proveniţi dintre păgâni. Astfel genealogia [[Iisus Hristos|Mântuitorului]] este arătată până la [[Adam]], nu doar până la [[Avraam]], cum făcuse [[apostolul Matei|Matei]]. (3.23-28).
== Structura narativă şi teologică ==
Rescriind istoria mântuirii, Luca le asigură: Dumnezeu cel credincios (fidel) a realizat în Iisus Hristos făgăduinţele mântuirii şi în folosul acestei comunităţi; pentru toţi oamenii.
==Bibliografie==
#I. Constantinescu- Studiul Noului Testament, pag 99-130, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, Bucureşti, 2002, ISBN 973-9332-75-7,
#Noul Testament comentat, pag90-91, versiune revizuită, redactată şi comentată de Bartolomeu Valeriu Anania, ediţia doua revizuită şi îmbunătăţită,Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1995, ISBN 973-9130-08-9
#Biblia sau Sfânta Scriptură a Vechiului şi Noului Testament, ISBN 0 564 01708 6
#Biblia sau Sfânta Scriptură, tipărită sub îndrumarea şi purtarea de grijă a Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe, cu aprobarea Sfântului Sinod, Editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă, 1997, Bucureşti, ISBN 973-9130-88-7
#Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2
== Legături externe ==
==Surse==
