Modificări

[[ImageImagine:Theophany.jpg|right|frame|Botezul Domnului]]'''Epifania''' sau '''Teofania''' (din grecescul ''theophania'', însemnând "apariţia apariția / arătarea lui Dumnezeu") este unul dintre [[Praznice ÎmpărăteştiÎmpărătești|Praznicele ÎmpărăteştiÎmpărătești]] ale [[Biserica Ortodoxă|Bisericii Ortodoxe]], sărbătorit pe [[6 ianuarie]]. Este praznicul care dezvăluie [[Sfânta Treime]] lumii, prin Botezul [[Iisus Hristos|Domnului]] ([[Evanghelia după Matei|Matei]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=3#13-17 3,13-17]; [[Evanghelia după Marcu|Marcu]] [http://bibliaortodoxa.ro/noul-testament/53/Marcu#9-11 1, 9-11]; [[Evanghelia după Luca|Luca]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=48&cap=3 3,21-22]). Este cunoscut în popor și cu numele de '''Bobotează'''.

La În această sărbătoare zi se prăznuiește [[Botezul|botezarea]] Domnului [[Iisus Hristos]] de către Sfântul [[Ioan BotezatorulBotezătorul]] în râul Iordan și începutul propovăduirii timpurii a lui Hristos. Praznicul Epifaniei marchează sfârșitul sărbătoririi Crăciunului[[Crăciun]]ului, care începe de la [[25 decembrie]] și se încheie pe [[6 ianuarie]]. În cadrul slujbei acestei sărbători, în această zi se face slujba de sfințire a [[Aghiasmă|Aghiasmei Mari]], care este folosită de [[preot|preoți]] pentru a binecuvânta casele credincioșilor.

Această sărbătoare mai este uneori numită și Epifania. Unii consideră că acest nume ar fi preluat din vocabularul catolic, făcând referire mai degrabă la sărbătoarea catolică din aceeași zi care comemorează venirea magilor la Pruncul Iisus. Totuși, termenul de "Epifanie" „Epifanie” apare și în cadrul slojbelor slujbelor ortodoxe.

Inițial exista un singur praznic creștin la care se sărbătorea ''arătarea lui Dumnezeu lumii, în forma umană a lui Iisus din Nazaret''. Acesta includea sărbătoarea [[Crăciun|Nașterii Domnului]], Închinarea Magilor și toate evenimentele din copilăria lui Hristos, cum ar fi [[Tăierea împrejur a Domnului]] și [[Întâmpinarea Domnului]], împreună cu botezul Lui în Iordan de către Ioan. Fără îndoială că această sărbătoare, la fel ca și [[Sfintele PaştiPaști|PaştilePaștile]] și [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimea]], a fost înțeleasă ca o împlinire a unei sărbători evreiești precedente, în acest caz Sărbătoarea Luminilor.

Slujba Botezului Domnului este organizată în același fel cu aceea a Nașterii. Istoric vorbind, slujba Crăciunului a fost stabilită mai tarziutârziu.

Se citesc [[Ceasurile]] și se face [[Sfânta Liturghie]] a Sfantului Sfântului [[Vasile cel Mare]]; în ajunul sărbătorii se face slujba [[Vecernie]]i. Privegherea este alcătuită din [[Miezonoptica|Miezonoptică]] și [[Utrenie]].

Liturghia începe cu psalmi de slavă și laudă, în locul celor trei [[Antifon|Antifoane]] obișnuite. Versetul botezului de la [[Epistola către Galateni|Galateni]] [http://bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=29&cap=3#27 3,27] înlocuiește din nou [[Trisaghion]]ul. :''Câți în Hristos v-ați botezat,'':''în Hristos v-ați și-mbrăcat '' :''Aliluia!''

Conform unei vechi tradiții, în ziua Bobotezei, după Sfânta Liturghie, episcopul sau preotul (în sate) face slujba de sfințire a apei pe malul celui mai mare râu sau fluviu din acel loc. După sfințirea apei, episcopul sau preotul aruncă în apa râului o [[cruce ]] mare (in în secolele trecute aceasta era uneori dintr-un metal prețios). Un număr de bărbații bărbați mai destoinici pornesc apoi să recupereze crucea, căutând-o în apele înghețate. Primul care o găsește primește binecuvântarea preotului sau a episcopului. În vechime, cel care găsea primul crucea și o aducea la mal primea și daruri de la domnitorul țării și era ținut la mare cinste de către ceilalți. Tradiția s-a păstrat până în ziua de astăzi.  [DE COMPLETAT și cu referințe, eventual și cu unele obiceiuri populare]

:și Duhul în chip de porumb porumbel a adeverit

:și lumea ai luminat, slavă TieȚie!

:şi și lumina Ta, Doamne, s-a însemnat peste noi,:care cu cunoştinţă cunoștință Te lăudăm.:Venit-ai şi și Te-ai arătat,

[[Categorie:Articole de calitate]][[Categorie:Praznice împărăteştiîmpărătești]]