Modificări

'''Epicleza''' (gr. ἐπίκλησις — ''epiklesis'', ”invocare”) este invocarea / chemarea [[Duhul Sfânt|Duhului Sfânt]] ''"peste noi şi și peste aceste daruri"'' (de pâine şi și vin), ca să devină ''"adevărat Trupul şi și Sângele Domnului şi și Mântuitorului nostru [[Iisus Hristos]]"''. Unii teologi fac distincţie distincție între invocarea peste popor - pe care o numesc "epicleză de părtăşiepărtășie" - şi și invocarea peste Darurile de pâine şi și vin - pe care o numesc "epicleză consecratorie" (de sfinţiresfințire/consacrare). Epicleza este cea mai importantă parte a [[Anaforaua|Rugăciunii euharistice]].

Biserica Ortodoxă consideră ca Duhul Sfânt este mereu şi și pretutindeni prezent (rugăciunile dimineţiidimineții: ''Care pretutindenea eşti şi ești și pe toate le împlineştiîmplinești''), iar invocarea Sfântului Duh în timpul Sfintei Liturghii este o solemnă afirmare a faptului că toate faptele bune sunt realizate de către Duhul lui Dumnezeu.

În timpul ''epiclezei'', credinciosul îşi alipeşte își alipește duhul, inima de cuvintele şi și faptele preotului în timp ce aceasta se roagă Domnului pentru sfinţirea sfințirea darurilor, pâine şi și vin, aduse întru pomenirea lui Hristos, daruri ce se vor preschimba întru [[Sfânta ÎmpărtăşanieÎmpărtășanie|Trupul şi și Sângele lui Hristos]].

'' Încă aducem Ţie Ție această slujbã slujbă cuvântătoare <ref> Conform Sfântului Nicolae Cabasila, în Tâlcuirea Dumnezeieștii Liturghii (Editura Arhiepiscopiei Bucureștilor, 1989, p.75), formula corectă este "această slujbă cuvântătoare". Motivația pentru care slujba este cuvântătoare este pentru că preotul "nu face nici o lucrare fizică, ci desăvârșește aducerea darurilor slujindu-se numai de cuvinte sfințitoare." Conlucrarea preotului nu este faptică, ci prin cuvintele rugăciunii, deci "nu aduce darurile în chip activ, ci săvârșește o slujbă cuvântătoare." (idem) </ref> şi și fără de sânge, şi și Te chemăm, Te rugăm şi și cu umilinţă umilință la Tine cădem: Trimite Duhul Tău cel Sfânt peste noi şi și peste aceste Daruri, ce sunt puse înainte.''

''Şi Și fă, adică, pâinea aceasta, Cinstit Trupul Hristosului Tău (Amin)''

''Pentru ca să fie celor ce se vor împărtăşiîmpărtăși, spre trezirea sufletului, spre iertarea păcatelor, spre împărtăşirea împărtășirea cu Sfântul Tău Duh, spre plinirea împărăţiei împărăției cerurilor, spre îndrãznirea îndrăznirea cea către Tine, iar nu spre judecată sau spre osândă. ''

Întreaga lucrare dumnezeiască, creatoare şi și mântuitoare a lumii, se înfăptuieşte înfăptuiește prin puterea Duhului Sfânt. El este Cel Care S-a pogorât asupra lui Iisus, transformându-l în Hristos. El este Cel prin care Hristos S-a întrupat din [[Maica Domnului|Sfânta Fecioară Maria]]. El este Cel Care L-a condus pe Hristos către Cruce şi și Cel Care L-a ridicat din moarte ca pe un învingător al ei.

'''Epicleza''' a constituit motivul unor importante controverse între Biserica Ortodoxă şi și celelalte biserici care doreau să cunoască ''cum are loc transformarea'' şi și ''în ce moment se petrece această schimbare''.

Biserica Ortodoxă şiși-a menţinut menținut cu statornicie învăţătura învățătura prin care afirmă că momentul epiclezei este o realitate mistică şi și că nu este la îndemâna cunoaşterii cunoașterii umane să o poată înţelege înțelege numai prin raţiunerațiune. Această cunoaşterecunoaștere, înţelegereînțelegere, survine numai prin rugăciune. Nu e vorba despre un ''moment de sfinţiresfințire'', ci întreaga rugăciune euharistică formeazã formează un tot unitar şi și indivizibil, astfel încât cele trei secţiuni secțiuni principale ale rugăciunii euharistice, [[Anaforaua]], [[Anamneza]] şi și Epicleza, reprezintă părţi părți integrante ale unui unic act de sfinţiresfințire.

AşadarAșadar, un astfel de moment precis al ''sfinţirii sfințirii darurilor'' nu poate interveni înainte de "Amin"-ul poporului, prin care se anunţă sfârşitul anunță sfârșitul epiclezei.

O altă dispută este cu privire la necesitatea acestei rugăciuni. Însă cel puţin puțin în liturgica tradiţională tradițională slavă, rugăciunea celui de-al treilea ceas a fost adăugată epiclezei, rugăciune prin care cerem Domnului să trimită Duhul Său cel Sfânt asupra Bisericii, la fel cum a făcut în cel de-al treilea ceas, sfinţilor sfinților Săi [[Apostoli]] şi și [[ucenic]]i, la [[Cincizecime]].