Modificări

'''Ecfonisul''' (gr. Εκφωνησις - „exclamare”) sau '''vozglasul''' este încheierea, rostită cu voce tare, a unei rugăciuni sau a unei [[Ectenie|ectenii]] spuse de către [[preot ]] (uneori în taină), în timpul Sfintei Liturghiislujbelor. Este întotdeauna urmat de „[[Amin]]” al credincioșilor. ==Exemple de ecfonise==*ecfonisul de la sfârșitul rugăciunii [[Tatăl nostru - Rugăciunea domnească|Tatăl nostru]]: „Că a ta este Împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.”*ecfonisul după [[Ectenia Mare]] (la [[Sfânta Liturghie]], [[vecernie]], [[utrenie]] etc.): „Că Ție se cuvine toată slava, cinstea și închinăciunea. Tatălui și Fiului și Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.” {{Imnografie/lat}} [[Categorie:Liturgică]] [[en:Exclamation]]