Modificări

[[ImageImagine:Pentecost.jpg|right|frame|Icoana Cincizecimii - Pogorârea Duhului Sfânt.]]'''Duhul Sfânt''' este a treia Persoană din [[Sfânta Treime]], alături de [[Dumnezeu Tatăl]] și de [[Iisus Hristos]] (Dumnezeu Fiul). El este ,,''alt Mângâietor" '' (alături de Mângâietorul Iisus), este ,,''Duhul Adevărului"'', este ,,''de viaţăviață-făcătorul"''. Duhul Sfânt s-a pogorât peste [[Iisus]] la [[botezEpifania|botezul]]ul Său, este prezent în cadrul tainei botezului[[botez]]ului, a grăit prin prooroci şi și s-a pogorât peste [[apostol]]i la [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecime]]. Roadele sale pentru toţi toți oamenii sunt viaţaviața, mângâierea, [[adevăr]]ul, râvna duhului, [[libertate]]a şi și, în final , [[viaţa veşnicăviața veșnică]] iar roadele sale particulare sunt: [[iubirea|dragostea de Dumnezeu şi și oameni]], [[credinţacredința]], tăria în [[nădejdea|nădejde]], apoi [[înţelepciuneaînțelepciunea]], priceperea, cunoştinţacunoștința, grăirea în limbi străine, tălmăcirea de limbi străine, vederea cu duhul în alt loc, deosebirea duhurilor, darul vindecării, vestirea cu îndrăzneală a cuvântului lui Dumnezeu, facerea de [[minunea în Biblie|minuni]], [[smerenia]], [[blândeţeablândețea]], bunăvoinţabunăvoința, stăpânirea de sine, tăria morală, [[dreptatea]], [[bucuria]], liniştealiniștea, [[pacea]], [[răbdarea|îndelunga-răbdare]], bunătatea, facerea de bine. Prin roadele Duhului Sfânt noi ne curăţim curățim de [[păcatepăcat]]e, ne înnoim sufleteşte şi sufletește și dobândim [[libertate]]a (în raport cu robia [[păcat]]ului) aşa așa cum spune [[apostolul Pavel]]:Domnul este Duh, şi și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.(2Cor32Cor 3.17) Iar ,,''cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera [[viaţa veşnicăviața veșnică|viaţă veşnicăviață veșnică]]".'' (Gal6Gal 6.8)

==Învăţătura Învățătura ortodoxă==Învăţătura Învățătura ortodoxă mărturiseşte ca mărturisește că [[Dumnezeu]] Cel Unul în Fiinţă Ființă este întreit în Persoane: [[Dumnezeu Tatăl|Tatăl]], [[Iisus Hristos|Fiul]] şi și Duhul Sfânt. Cele Trei Persoane sunt egale şi consubstanţialeși consubstanțiale, deosebindu-Se între Ele numai prin însuşirile însușirile Lor personale. [[Sinodul II Ecumenic]] de la Constantinopol (381) a formulat învăţătura învățătura despre Duhul [[Sfânt]] precum urmează:

:"Şi „Și întru Duhul Sfânt, Domnul de-viaţăviață-făcătorul, Care de la Tatăl purcede, Cel ce împreună cu Tatăl şi și cu Fiul este închinat şi și mărit, Care a grăit prin [[prooroc]]i"<br>i” (articolul 8 din [[Crezul|Simbolul CredinţeiCredinței]]).

În [[rugăciuni]], Duhul Sfânt e numit "''Împărat ceresc" '', pe temeiul însuşirilor însușirilor Lui comune cu celelalte două Persoane ale [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]].

Este numit şi "și ''Mângâietorul"'' (Ioan14Ioan 14.26, 15.26, 16.7,13), deoarece El va lua locul [[Iisus Hristos|Mântuitorului]], Care Se [[Înălțarea Domnului|va înălţa înălța la cer]], spre a rămâne cu [[Apostoliapostol]]i ii în veac.

Mai este numit şi "și ''Duhul adevărului" [[adevăr]]ului'' (Ioan 14.16-17, 15.26 , 16.13), pentru că El va mărturisi despre dumnezeirea Fiului, cum spune troparul Botezului: "Şi ''Și Duhul în chip de porumbel aadeverit întărirea Cuvântului" '' ([[tropar]]ul Bobotezei).

Duhul Sfânt, prin Care s-au făcut descoperiri [[prooroc]]ilor, este şi și puterea sfinţitoaresfințitoare, de-viaţăviață-făcătoare şi și unificatoare în [[Biserică]]. El S-a pogorât sub forma limbilor de foc peste Apostoli apostoli în Ziua [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecimii]], iar Pogorârea Lui a manifestat în chip văzut Biserica, întemeiată de Hristos prin jertfa de pe [[cruce]]. El rămâne permanent prezent şi și activ în [[Biserică şi ]] și prin El sporeşte şi creşte însăşi sporește și crește însăși Biserica. El este "''Duhul lui Hristos" şi '' și prin El Hristos este prezent în Biserică până la sfârşitul sfârșitul veacurilor (Mt 28: 20). Sfântul Duh Îşi își realizează lucrarea Sa mântuitoare şi sfinţitoare și sfințitoare (sau plinitoare) în Biserică prin Darul dumnezeiesc.

-principiu de viaţă:,,Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor"(Fac1.2) după ce au fost făcute cerul şi pământul (Fac1.1), ca să pună viaţă în materie.<ref>Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului , Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, pag 129, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4</ref> Dumnezeu l-a făcut pe om viu suflând duh de viaţă peste el:,,Atunci, luând Domnul Dumnezeu ţărână din pământ, a făcut pe om şi a suflat în faţa lui suflare de viaţă şi s-a făcut omul fiinţă vie."(Fc2.7, Iov33.4) În Sfânta Scriptură se spune că diverse persoane îşi dau duhul (Fac25.8,17, 35.29, etc) când se vorbeşte despre moartea sau sfârşitul vieţii lor pământeşti. La oameni duhul de viaţă este sinonim cu sufletul. Duhul fiecărui om se întoarce la Dumnezeu care l-a dat.(Ecl12.7) pentru judecată. David spune într-unul din psalmi:,,În mâinile Tale îmi voi da duhul meu"(Ps30.5). Evanghelistul Luca relatează astfel moartea lui Iisus:Şi Iisus, strigând cu glas tare, a zis: Părinte, în mâinile Tale încredinţez duhul Meu. Şi acestea zicând, Şi-a dat duhul.(Lc23.46. În Faptele Apostolilor este evocată astfel moartea martirului Ştefan:,,Şi îl băteau cu pietre pe Ştefan, care se ruga şi zicea: Doamne, Iisuse, primeşte duhul meu!" (FA7.59). Apostolul Pavel scrie corintenilor:,,Nu ştiţi, oare, că voi sunteţi templu al lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi?" (1Cor3.16) iar tot în aceeaşi epistolă scrie:,,Sau nu ştiţi că trupul vostru este templu al Lucrările Duhului Sfânt care este în voi, pe care-L aveţi de la Dumnezeu şi că voi nu sunteţi ai voştri?" (1Cor6.19)sunt:

* principiu de viață: ''Duhul lui Dumnezeu se purta pe deasupra apelor'' (Fac 1.2) după ce au fost făcute cerul și pământul (Fac 1.1), ca să pună viață în materie.<ref>Arhiepiscopia Ortodoxă Romană a Vadului Feleacului și Clujului, ''Învățătură de credință ortodoxă'', pag. 129, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4</ref> Dumnezeu l-a făcut pe [[omul|om]] viu suflând duh de viață peste el: ''Atunci, luând Domnul Dumnezeu țărână din pământ, a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie.'' (Fc 2.7, Iov 33.4) În [[Sfânta Scriptură]] se spune că diverse persoane își dau duhul (Fac 25.8,17, 35.29 etc) când se vorbește despre moartea sau sfârșitul vieții lor pământești. La oameni duhul de viață este sinonim cu [[suflet]]ul. Duhul fiecărui om se întoarce la [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] care l-a dat. (Ecl 12.7) pentru [[Judecată|judecată]]. [[David]] spune într-unul din psalmi: ''În mâinile Tale îmi voi da duhul meu.'' (Ps 30.5) Evanghelistul [[Apostolul Luca|Luca]] relatează astfel moartea lui Iisus: Și Iisus, strigând cu glas tare, a zis: ''Părinte, în mâinile Tale încredințez duhul Meu''. Și acestea zicând, Și-a dat duhul. (Lc 23.46) În [[Faptele Apostolilor]] este evocată astfel moartea martirului [[Apostolul Ștefan (Întâiul-mucenic)|Ștefan]]: ''Și îl băteau cu pietre pe Ștefan, care se ruga și zicea: Doamne, Iisuse, primește duhul meu!'' (FA 7.59) [[Apostolul Pavel]] scrie corintenilor: ''Nu știți, oare, că voi sunteți templu al lui Dumnezeu și că Duhul lui Dumnezeu locuiește în voi?'' (1Cor 3.16) iar tot în aceeași epistolă scrie: ''Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt care este în voi, pe care- L aveți de la Dumnezeu și că voi nu sunteți ai voștri?'' (1Cor 6.19)* Duhul lui Dumnezeu (Duhul Sfânt) a grăit prin prooroci şi drepţiși drepți: [[Iosif (Vechiul Testament)|Iosif ]] (Fac41Fac 41.38), Beţaleel Bețaleel (Exod31Exod 31.3), [[Moise ]] (Num11Num 11.17, 25), cei şaptezeci șaptezeci de bătrâni (Num11Num 11.17, 25), Medad (Num11Num 11.26), Eldad (Num11Num 11.26), [[Iosua ]] (Num27Num 27.18, Deut34Deut 34.9), Otniel (Jud3Jud 3.9-10), Samson (Jud14Jud 14.6), [[David ]] (1Regi161Regi 16.13, 2Regi232Regi 23.2), trimişii trimișii lui [[Saul ]] (1Regi191Regi 19.19-20), [[Mica ]] (3Regi223Regi 22.24), [[Ilie Tesviteanul|Ilie]] (4Regi24Regi 2.9,15), [[Elisei ]] (4Regi24Regi 2.9,15), Amasai (1Cron121Cron 12.18), Azaria (2Cron152Cron 15.1),Zaharia, fiul preotului Iehoiada (2Cron242Cron 24.20), [[Isaia ]] (Isaia 48.16, 59.21), [[Proorocul Iezechiel|Iezechiel ]] (Iez3Iez 3.12,14,24, 8.3,11.1,15,24, 37.1), [[Cartea proorocului Daniel|Daniel ]] (Dan4Dan 4,9,5.11,14), Mica (Mica3Mica 3.8), Agav (FA11FA 11.28) ,,''Chiar şi și peste robi şi și peste roabe, voi turna Duhul Meu, în zilele acelea"''(Ioel2Ioe l2.29), spune Dumnezeu prin gura proorocului Ioel, referindu-se la momentul venirii apocalipsei. În anumite momente şi și pentru anumite perioade de timp Duhul Sfânt se pogoară şi și chiar asupra unor oameni păcătoşi păcătoși cum ar fi Balaam (Num24Num 24.2), care era [[vrăjitoria|ghicitor şi ]] și avea să fie condamnat la moarte (Iosua 13.22), potrivit legii ebraice(Exod22Exod 22.18) sau Iefta (Jud11Jud 11.29), sau [[Saul ]] (1Regi101Regi 10.6,10), ca apoi Duhul Sfânt să se retragă- Saul (1Regi161Regi 16.14), procesul putându-se chiar repeta cum a fost cazul lui Saul care iar a început să proorocească (1Regi191Regi 19.23-24) ca apoi iar să fie părăsit de Duhul lui Dumnezeu spre sfârşitul vieţii sfârșitul vieții când chiar [[uciderea|s-a sinucis]].(1Regi311Regi 31.4)  -* Duhul Sfânt ia parte la Întruparea [[Iisus Hristos|Fiului]], Care S-a născut după trup "''de la Duhul Sfânt şi și din [[Maica Domnului|Fecioara Maria]]" .'' (Matei 1: 18, 20) - * Duhul Sfânt coboară peste Iisus în chip de porumbel la [[Epifania|botezarea ]] făcută de [[Ioan Botezătorul ]] în râul Iordan. Atunci un glas din ceruri se aude zicând:,,''Acesta este Fiul Meu cel iubit întru Care am binevoit"''. (Mat3Mat 3.17) - * la [[botez]]:Evanghelistul [[apostolul Ioan|Ioan ]] spune:,,''Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţieție: De nu se va naşte naște cineva din apă şi și din Duh, nu va putea să intre în împărăţia împărăția lui Dumnezeu''. (Ioan3Ioan 3.5) - * Fiul lui Dumnezeu întrupat pregăteşte pregătește coborârea Duhului Sfânt, ca la [[Pogorârea Duhului Sfânt|Cincizecime]] sasă-L trimită în lume, spre a continua şi și actualiza, până la sfârşitul sfârșitul veacurilor, lucrarea mântuitoare a lui Hristos în noi.

- viaţa Fac1* Viața (Fac 1.2,Fc2Fc 2.7, Iov33Iov 33.4,Fac25Fac 25.8,17, 35.29, Ecl12Ecl 12.7, Ps30Ps 30.5, Iac2Iac 2.26) - râvnă* Râvna:Iisus le spune lui Iacob, Petru şi și Ioan care adormiseră:,,Privegheaţi şi ''Privegheați și vă rugaţirugați, ca să nu intraţi intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul este neputincios. '' (Matei 26.:41) - mângâierea * Mângâierea căci Duhul Sfânt este mângâietorMângâietor (Ioan14Ioan 14.16,26, 15.26, 16.7,13), aşa așa cum este şi și Iisus . (Ioan14Ioan 14.16) - * [[adevărAdevăr|Adevărul]]ul(Ioan 14.16-17, 15.26 , 16.13) - * [[libertateLibertate|Libertatea]]:''Domnul este Duh, şi și unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.'' (2Cor3.2Cor 3:17) - înnoire: tit3* Înnoire (Tit 3.5) - curăţire * Curățire a sufletelor: 1Pet1(1Pet 1.22) - * [[viaţa veşnicăViața veșnică]],,cel : ''Cel ce seamănă în Duhul, din Duh va secera viaţă veşnicăviață veșnică."'' (Gal6Gal 6.8)

- înţelepciune* înțelepciune, pricepere, ştiinţă știință (Exod28Exod 28.3, 31.3, 35.31, Neemia 9.20, Iov32Iov 32.8, Prov1Prov 1.23, Isaia 11.2, Efes1Efes 1.17) -* [[înţelepciuneaÎnțelepciunea|înţelepciuneînțelepciune]]: Iosua(Deut34Deut 34.9), apostolii(Mc13Mc 13.11) - * proorocii (ştiinţa știința a ceea ce se va întâmpla)(Num11Num 11.26,29, 1 Regi 1Regi 10.6. , Ioel 2.28, Lc2Lc 2.25- Simeon, FA2FA 2.17, 1 Cor141Cor 14.1-pasaj larg)Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi sfinți ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi purtați fiind de Duhul Sfânt . (1Pet21Pet 2.21) - * putere fizică:Atunci s-a coborât peste el (Samson) Duhul Domnului şi și el a sfâşiat sfâșiat leul ca pe un ied; şi și nu avea nimic în mână. şi Și n-a spus tatălui său şi și mamei sale ce făcuse. (Jud14Jud 14.6). Puterea fizică poate veni însă şi și de la [[diavol|cel rău]], aşa așa cum se vede în cazul unor demonizaţidemonizați.(Mc9Mc 9.17-26) - * vederea în alt loc cu duhul:[[Elisei ]] care vede ceea ce făcuse Ghehazi în alt loc. (4 regi 4Regi 5.26) - bunăvoinţă * bunăvoință (Ps51Ps 51.12) - * stăpânire de sine (Prov17Prov 17.27) - * [[smerenia|smerenie]] (Prov29Prov 29.23, Is57Is 57.15) - * tărie morală (Isaia 11.2, Efes3Efes 3.16) - * [[dreptatea|dreptate]] pentru cei ce judecă (Isaia28Isaia 28.6) - * vorbirea dintr-o dată în limbi străine, cum s-a întâmplat cu apostolii [[apostol]]ii (FA2FA 2.4, FA19FA 19.6) - * vestirea cu îndrăzneală a cuvântului lui Dumnezeu (FA4FA 4.31) - * [[iubirea|iubirea de Dumnezeu]] (Rom5Rom 5.5)* tărie în [[nădejdea|nădejde]] (Rom 15.13)* [[blândețea|blândețe]] (1Cor 4.21, Gal 6.1)* [[înțelepciunea|înțelepciune]], cunoștință, credință, darul vindecării, facerii de [[minunea în Biblie|minuni]], proorociei, deosebirii duhurilor, grăirea în diverse limbi, tălmăcirea diverselor limbi (1Cor 12.8-11), acestea fiind felurite daruri dar același Duh Sfânt (1Cor 12.4, Efes 4.4)* [[credința|credință]] (2Cor 4.13)* [[iubirea|dragostea]], bucuria, [[pacea]], îndelunga [[răbdarea|răbdare]], bunătatea, facerea de bine, [[credința|credincioșia]], [[blândețea]], controlul de sine (Gal 5.22-23)* [[bucuria]] (1Tes 1.6)* putere, [[iubirea|dragoste]] și [[înțelepciunea|înțelepciune]] (2Tim 1.7)* [[blândețea|blândețe]] și liniște (1Pet 3.4)

- tărie ==Iconografie==[[Imagine:Rublev Trinity.jpg|thumb|right|150px| Icoana Sfintei Treimi zugrăvită de [[Andrei Rubliov]] ]]Tradiția iconografică ortodoxă cunoaște mai multe reprezentări ale Duhului Sfânt. Astfel, în icoana [[nădejdeaEpifania|nădejdeBotezului Domnului]] , El este zugrăvit în chip de porumbel, potrivit textului evanghelic (Rom15[[Evanghelia după Ioan|Ioan]] [http://bibliaortodoxa.13ro/carte.php?id=35&cap=1 1, 32]). Mai este reprezentat astfel și în icoanele Sfintei Treimi inspirate din tradiția catolică (dar nu în întregime conforme învățăturii ortodoxe, potrivit căreia Dumnezeu-Tatăl, care ni S-a făcut cunoscut doar prin Fiul întrupat), în care sunt reprezentate toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi în slava Cerului.

- blândeţe (1Cor4.21O altă reprezentare cunoscută a lucrării Duhului Sfânt în lume o găsim în [[Icoana Pogorârii Duhului Sfânt]], Gal6când Acesta este zugrăvit sub chipul unor limbi de foc care stau deasupra Apostolilor adunați.1)

- O prefigurare a Sfintei Treimi apare în icoana „Ospitalității lui Avraam”, când Dumnezeu i Se arată lui Avraam la stejarul Mamvri ca un bătrân însoțit de doi îngeri. Această icoană a fost transformată în icoana Sfintei Treimi de [[înţelepciunea|înţelepciuneAndrei Rubliov]], cunoştinţă, credinţă, darul vindecării, facerii de minuni, proorociei, deosebirii duhurilor, grăirea în diverse limbi, tălmăcirea diverselor limbi (1Cor12.8-11), acestea fiind felurite daruri dar acelaşi Duh Sfânt (1Cor12.4, Efes4.4)

- [[iubirea|dragostea]], bucuria, [[pacea]], îndelunga [[răbdarea|răbdare]], bunătatea, facerea de bine, [[credinţa|credincioşia]], [[blândeţea]], controlul de sine: Gal5.22-23  - [[bucuria]] (1Tes1.6) - putere, [[iubirea|dragoste]] şi [[înţelepciunea|înţelepciune]] (2Tim1.7)  - [[blândeţea|blândeţe]] şi linişte (1Pet3.4) ==A se vedea şiși==

[[VirtuţiVirtuți]]

[[CincizecimeaPogorârea Duhului Sfânt]]

* ''Biblia sau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, BucureştiBucurești, 1997. * Arhiepiscopia Ortodoxă Romană Română a Vadului , Feleacului şi și Clujului- Învăţătură ''Învățătură de credinţă credință ortodoxă, 125-142'', Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2003, pp. 125-142. ISBN 973-8248-43-4. * [[Ene Branişte şi Braniște]] și Ecaterina BranişteBraniște -Dicţionar ''Dicționar enciclopedic de cunoştinţe cunoștințe religioase'', pag 519, la articolul ,,Treime" Editura Diecezană CaransebeşCaransebeș, 2001, p. 519, la articolul „Treime”. ISBN 973-97569-7-2. * [[Dionisie din Furna]], ''Erminia picturii bizantine'', trad. l. română, Editura Sophia, București, 2000.