Modificări

'''Curăţia''' (gr. "σωφρόσυνη/sōphrosunē", sl. ''țelomudriie''), puritatea sau întregimea minții reprezintă în sens larg libertatea omului față de [[păcat]]ele care îl spurcă pe om (Matei 15.10-20) Curăția este sufletească și trupească și se referă atât la fapte, cât şi la vorbe şi la gânduri.  ==Ce este curăţia?Un cuvânt, mai multe înțelesuri==Reprezintă Cuvântul grecesc "σωφρόσυνη/sōphrosunē", care desemnează virtutea creştină opusă patimii curăției este tradus de obicei, cu un sens oarecum reducționist, prin "castitate" sau "feciorie", ca virtuți opuse [[desfrânarea|curviei ]]. Cuvântul grecesc și corespondentul său [[slavona veche|slavon]], "țelomudriie" este însă mult mai cuprinzător. Tradus uneori prin "întregimea minții", "minte deplină, adunată" sau desfrânării"întreaga-înțelepciune"<ref>"Întreaga-înțelepciune" este soluția de traducere propusă de Ierom. [[Rafail Noica]] după [[Alexander Schmemann]], e.g. în A. Schmemann, [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian] (Rugăciunea Sf. [[Efrem Sirul]] din [[Postul Mare]]).</ref> ===Virtutea opusă trândăviei=Despre curăţie==Semnifică o curăţie Potrivit lui A. Schmemann, mai degrabă decât opusul desfrânării, ''curăția-sophrosyne'' este opusul trândăviei duhovnicești, al acediei, al delăsării. Căci "trândăvia este mai întâi de toate risipire, frângerea viziunii și energiei noastre, incapacitatea de a trupuluivedea întregul. Opusul ei este tocmai întregimea".<ref> A. Schmemann, minţii şi inimiiloc.cit. Mântuitorul Hristos ne învaţă că toate </ref> Iar această întregime a minții, această capacitate de a vedea lucrurile în adevărata lor perspectivă, de a avea stăpânire asupra simțurilor sufletești și trupești care spurcă pe om ies din inimăeste curăția-sophrosyne, curăția ca înțelepciune duhovnicească este un dar dumnezeiesc. ===Virtutea opusă curviei=== În sens restrâns, curăţia trupului, ca virtute opusă păcatului [[desfrânarea|desfrânării]] cuprinde și ea o dublă dimensiune sufletească și trupească.  Curăția trupească se referă la: 1.păstrarea fecioriei de către cei necăsătoriți;Aşadar lupta 2.respectarea fidelităţii conjugale în cazul celor [[căsătorie|căsătoriţi]] (Fac2.18-24, Prov5.18-19, 1Cor7.5, Evrei 13.4), adică respectarea jurămintelor de curăţire fidelitate reciprocă făcute în faţa lui Dumnezeu la căsătorie (Prov31.2); 3. păstrarea fecioriei sau castităţii în cazul persoanelor care au ales [[monahism|viaţa monahală]]. Curăția ca virtute opusă curviei este însă și o curăţire ce porneşte virtute sufletească. Simpla păstrare a fecioriei sau castității trupești nu este de ajuns, dacă nu este însoțită și de paza minții, ochilor și gândurilor de ispita trupească.<ref> În Viața Sf. [[Eftimie cel Mare]] există o astfel de mărturie despre un monah celebru, recunoscut ca sfânt de locuitorii din inima fiecăruia fiindcă acolo jur, pe care Sf. Eftimie îl vizitează înainte de moartea acestuia. Deși monahul își păstrase curăția trupească, Sf. Eftimie îi vede sufletul chinuit amarnic de un diavol care este pământul unde trebuie gata să cultivăm seminţele învăţăturilor şi poruncilor îl tragă cu sine în iad, pentru că primise în mintea sa gânduri și pofte desfrânate ([[Chiril din Schitopolis|Chiril de Schitopolis]], ''Viețile Pustnicilor Palestinei'', traducere de Ierom. Agapie (Corbu), ed. Sf. Nectarie, Arad, 2013). </ref>Dacă desfrânarea este o "înstrăinare a trupului de viața și de sub stăpânirea spiritului" <ref>A. Schmemann, loc. cit.</ref>, ea se manifestă și la nivelul minții, al gândurilor și al cuvintelor. Paza deplină a simțurilor și a minții de atacurile poftei desfrânării echivalează cu o restaurare a controlului duhului asupra trupului și o reașezare a omului în starea lui firească de făptură după chipul și asemănarea lui Dumnezeu- așadar cu o redobândire a "întregii înțelepciuni".  ==Lupta pentru curăţie=Mijloacele de păstrare a curăţiei===Trupul este însufleţit Mijloacele de păstrare a curăţiei în general sunt [[privegherea de duhtoată noaptea|privegherea]], [[rugăciune]]a (Mt26.38-41), citirea [[Sfânta Scriptură|Sfintei Scripuri]] (Ps119.47, 48, Ps119. Trupul e muritor şi duhul nemuritor97, Ps119.113, Ps119.119, Ps119. Lupta pentru curăţie e o luptă împotriva păcatelor şi nu este o luptă împotriva celorlalţi oameni127, Ps119. 140), participarea la [[Sfânta Liturghie]], împărtăşirea cu [[Sfintele Taine ne ajută să ne curăţim de păcatele pe care le avem|tainele]] Bisericii. Acestora li se adaugă paza minții, paza gândurilor, dar trebuie să ne apropiem îndepărtarea de Adevăr şi orice prilej și pricină de Viaţă care este risipire a minții spre grijile lumii și spre poftele trupești. ==Note==<references/>Hristos.==Legături externeBibiografie==*''Bibliasau Sfânta Scriptură'', Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, ISBN 973-9130-88-7, Bucureşti, 1997.*[[Alexander Schmemann]], [http://www.sv-luka.org/misionar/lentenpr_n2.htm The Lenten Prayer of St Ephrem the Syrian]*[[Chiril din Schitopolis|Chiril de Schitopolis]], ''Viețile Pustnicilor Palestinei'', traducere de Ierom. Agapie (Corbu), ed. Sf. Nectarie, Arad, 2013. [[Categorie:Spiritualitate]]