Modificări

{{În cursArticol de calitate}}{{Infocaseta Biserică| Nume =Catedrala Patriarhală din București| Imagine =[[Imagine:Catedrala_patriarhala_2009.jpg|right|thumb|300px300 px|Catedrala patriarhală Patriarhală în 2009]]| Localizare =București| Jurisdicţie =[[Arhiepiscopia Bucureștilor]]| Hram =[[Constantin cel Mare|Sfinții Împărați Constantin și]] [[Elena]]| Târnosire =1658| Ctitor =[[Constantin Şerban]]| Stil arhitectonic = bizantin| Arhitect = | Pictor =Dimitrie Belizarie| Suprafaţă= | Înălţime = | Site web =[http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Ansamblul Patriarhal]|}}'''Catedrala patriarhală Patriarhală din BucureştiBucurești''', situată pe Dealul Patriarhiei, a fost ctitorită de voievodul Ţării Româneşti Țării Românești [[Constantin Şerban]] şi și de soţia soția acestuia, BălaşaDoamna Bălașa, între anii 1654-1658. Biserica, purtând [[hram]]ul [[Constantin cel Mare|Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şiși]] [[Elena]], a fost [[Târnosire|sfințită]] în anul 1658 (sub urmaşul urmașul lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea).

Ctitoria voievodului Ţării RomâneştiȚării Românești, [[Constantin ŞerbanȘerban]], biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Sfinții Împărați Constantin şi și Elena a fost sfinţită sfințită în 1658 de [[Macarie al III-lea (Zaim) al Antiohiei|Patriarhul Macarie al Antiohiei şi și al Întregului Orient]], împreuna cu Mitropolitul Ştefan al UngroVlahiei şi Ungro-Vlahiei și cu episcopii de Râmnic şi și de Buzău, în prezenţa urmaşului prezența urmașului lui Constantin Şerban, Mihnea al III-lea (1658-1659).<ref name="Iorga">Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia "Neamul Românesc", Vălenii de Munte, 1908</ref>

Sfântul locaş locaș a fost pictat pentru prima dată în 1665, în timpul domniei voievodului Radu Leon (1664-1669). Din acest motiv, la [[Sfânta Liturghie]], în catedrala patriarhală din BucureştiBucurești, sunt pomeniţi pomeniți drept [[ctitor]]i:

Nu s-au păstrat date concrete despre meșterul care a coordonat construirea edificiului, singurele nume păstrate fiind cele ale dregătorilor care au supravegheat ridicarea bisericii: logăfătul logofătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu.

La scurt timp după [[târnosire]]În jurnalul său de călătorie (1657), Paul de Alep, biserica Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost transformată în sediu secretarul particular al scaunului eparhial Patriarhului Macarie al [[mitropolitBiserica Ortodoxă a Antiohiei|MitropolieiAntiohiei]] UngroVlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon scria<ref name="Iorga"/>::„''Am mers la o margine a orașului, pe un deal înalt, care îmbrățișează cu privirea orașul dimprejur, unde domnul de acum s-a sârguit să clădească o biserică măreață și prea strălucită. Apoi am făcut în ea o slujbă de sfințirea apei și Prea Sfinția Sa (de faptPatriarhul Macarie) a stropit-o, potrivit pravilei, Mitropolitul Ştefan îşi stabilise deja aici reşedinţa căci până acum nu fusese încă de terminată și prin anul 1661)urmare nu era târnosită. Este închinată Sfântului Constantin, care este și numele ctitorului, și Sfintei Elena''”.

La scurt timp după [[târnosire]], biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena a fost transformată în sediu al scaunului eparhial al [[mitropolit|Mitropoliei]] UngroVlahiei, prin hrisovul domnesc din 8 iunie 1668 al lui Radu Leon<ref>Academia Română, doc.LVIII/66; Arhivele Statului București, Condica nr.2 a Mitropoliei, ms.128, p.11.</ref> (de fapt, Mitropolitul Ștefan își stabilise deja aici reședința încă de prin anul 1661).<ref>Alexandru D.Xenopol, ''Istoria românilor din Dacia Traiană'', Ed.........Cartea Românească, București, 1925</ref>

Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] a ridicat în 1698 o [[clopotniță]] monumentală, situată în partea de răsărit a bisericii. În 1925, după înfiinţarea înființarea Patriarhiei Ortodoxe Române(prin legea promulgată la [[25 februarie]] 1925), acest lăcaş lăcaș de cult a fost ridicată la rangul de catedrală patriarhală.

Ca aspect general, biserica seamănă cu cea a [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș|Mănăstirii Curtea de ArgeşArgeș]], ctitoria lui [[Neagoe Basarab]], mai puţin puțin turlele, care nu au porțiuni de zidărie răsucite ca cele de la Curtea de ArgeşArgeș. Are un plan triconc, inspirat din planimetria bisericii [[Mănăstirea VodiţaVodița|mănăstirii VodiţaVodița]], plan reluat ulterior şi și în alte construcţii bisericeşti construcții bisericești din Ţara Românească (de exemplu [[Mănăstirea Curtea de ArgeşArgeș]], biserica fostei mănăstiri Cotroceni, [[Mănăstirea Tismana]] etc.). Biserica a fost restaurată de mai multe ori, în 1792-1799 (sub mitropoliții Filaret al II-lea și Dositei Filitti), 1834-1839 (sub mitropolitul Grigorie al IV-lea „''Dascălul''”), 1850, 1886 și 1932-1935 (sub [[Miron Cristea|patriarhul Miron Cristea]]), motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează în totalitate forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Ultimele lucrări de restaurare și extindere au fost efectuate în 1960-1962 (inițiate de [[Iustinian Marina|patriarhul Iustinian Marina]], proiectant fiind arh. Paul E. Miclescu), în anii 1989 și 2000-2001 (cu binecuvântarea [[Teoctist (Arăpașu) al României|patriarhului Teoctist]]) și în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]]. În prezent, biserica este compusă din [[altar]] și [[naos]], înscriind în plan o forma treflată, dintr-un [[pronaos]] supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră de secțiune octogonală prevăzute, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită și poleite, iar în elevație prezintă patru turle prismatice.

Biserica La exterior, fațadele bisericii sunt delimitate de jur împrejur în două registre printr-un brâu de piatră dispus cvasimedian. În pridvor, deasupra ușii de la intrare, se află icoana praznicară cu Sfinții Împărați Constantin și Elena, pictată în 1665. Pictura murală actuală, de factură neobizantină, a fost restaurată realizată de mai multe oriDimitrie Belizarie, în 1792între anii 1932-1799 (sub mitropoliţii Filaret al II1935, înlocuind-lea şi Dositei Filitti), o pe cea de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul din perioada 1834-1839 (sub mitropolitul Grigorie al IV-lea „''Dascălul''”)suprapusă, 1850la rândul ei, 1886 şi 1932-1935 (sub [[Miron Cristea|patriarhul Miron Cristea]]peste un strat pictural mai vechi), motiv pentru care în prezent construcția nu mai păstrează în totalitate forma originală, de-a lungul timpului aducându-i-se diverse completări și ajustări. Ultimele lucrări de restaurare şi extindere Icoanele împărătești ale tâmplei au fost efectuate lucrate în 1960email de Otilia Oteteleșanu între 1961-1962 (iniţiate de [[Iustinian Marina|patriarhul Iustinian Marina]], proiectant fiind arh. Paul E. Miclescu)1964, în anii 1989 şi 2000-2001 (cu binecuvântarea atelierele [[Teoctist (Arăpaşu) al României|patriarhului Teoctist]]) şi în 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|DanielPatriarhiei]].

În prezent, biserica este compusă din Biserica adăpostește moaștele Sf. [[altar]] şi [[naosDimitrie cel Nou din Basarabi|Dimitrie Basarabov]](Dimitrie cel Nou), înscriind în plan așezate într-o forma treflatăraclă de argint, dintr-un aduse din Bulgaria la data de [[pronaos13 iulie]] supralărgit, sprijinit pe coloane din piatră de secţiune octogonală prevăzute, la partea superioară, cu remarcabile capiteluri sculptate în manieră compozită şi poleite, iar în elevaţie prezintă patru turle prismatice1774.

La exterior==Catedrala patriarhală în prezent==În anul 2008, sub îndrumarea Preafericitului Părinte Patriarh [[Daniel (Ciobotea) al României|Daniel]] s-au realizat noi și ample lucrări de consolidare și restaurare la Catedrala patriarhală. Între aceste lucrări se înscrie, faţadele în primul rând, consolidarea [[Navă|navei]] și turlelor bisericii sunt delimitate , prin montarea unor tiranți din beton armat. De asemenea, s-a refăcut complet tencuiala exterioară, folosindu-se mortar special adus din Italia, s-a refăcut soclul și trotuarul catedralei, s-au montat ferestre noi și s-a învelit din nou biserica și turlele cu tablă de jur împrejur plumb. Tot în două registre printrtimpul lucrărilor din anul 2008 s-un brâu au montat, în registrul de piatră dispus cvasimedian. În sus al [[pridvor]]ului, deasupra uşii 26 de la intrareicoane în mozaic. A fost restaurată pictura, se află icoana praznicară cu Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, pictată în 1665catapeteasma și mobilierul ornamental. Pictura murală actualăCandelele, candelabrul mare de factură neobizantinăargint și vitraliile au fost recondiționate, a iar instalațiile au fost realizată înlocuite complet, fiind refăcute și echipamentele audio-video de Dimitrie Belizarietransmisie pentru Radio TRINITAS și TRINITAS TV. De asemenea, [[clopotniță|clopotnița]] a primit patru [[clopot]]e noi, turnate la fabrica Grassmayr din Austria, între anii 1932fiind montat și un sistem de acționare electromecanic controlat prin computer.<ref>[http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Patriarhia B.O.R. -1935Ansamblul patriarhal]</ref>[[Imagine:Clopotnita_Patriarhie.jpg|right|thumb|280px|<center>Clopotnița</center>]][[Moaște]]le Sfântului [[Dimitrie cel Nou din Basarabi|Dimitrie cel Nou]], înlocuindașezate într-o pe cea frumoasă raclă de factură neoclasică a lui Nicolae Polcovnicul argint, au fost aduse în catedrală din perioada 1834-1839 (suprapusăsatul Basarabi, de pe malul drept al Dunării, la rândul ei13 iulie 1774, peste un strat pictural mai vechide către mitropolitul [[Grigorie de la Colțea|Grigorie al II-lea]] (1760-1787). Icoanele împărăteşti ale tâmplei au fost lucrate în email Sfântul Dimitrie cel Nou este patronul spiritual al orașului București, iar ziua sa de Otilia Oteteleşanu între 1961-1964prăznuire, în atelierele [[Patriarh|Patriarhiei27 octombrie]], este, în fiecare an, prilej de mare pelerinaj al credincioșilor din întreaga țară.

Biserica adăpostește moaștele Sf. În dreapta [[pronaos]]ului se află mormintele [[Dimitrie cel Nou din BasarabiListă a Patriarhilor României|Dimitrie Basarabovpatriarhilor Bisericii Ortodoxe Române]]: [[Miron Cristea]] (Dimitrie cel Nou+1939), așezate într[[Nicodim Munteanu]] (+1948), [[Iustin Moisescu]] (+1986) și [[Teoctist (Arăpașu) al României|Teoctist Arăpașu]] (+2007). Mormântul celui de-o raclă de argintal treilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, [[Iustinian Marina]] (+1977), se află în alt loc (biserica ''Sfânta Treime'' a Mănăstirii Radu Vodă, aduse care este și capelă a Seminarului Teologic Liceal Ortodox ''Mitropolitul Nifon'' din Bulgaria la data de 13 iulie 1774București).

==Note bibliografice==La răsărit de altarul catedralei se află clopotnița ridicată de Sf. Voievod [[Constantin Brâncoveanu]] în 1698 și restaurată în 1956-1958, precum și coloana cu inscripții realizată în memoria mitropoliților Teodosie (+1708) și Ştefan al II-lea (+1738), ale căror morminte s-au aflat, inițial, în acest loc. În prezent, catedrala este integrată în ''Ansamblul patriarhal'', care cuprinde ''Catedrala patriarhală'', ''Palatul Patriarhiei'' (fostul palat al Camerei Deputaților) și ''Reședința patriarhală''.<ref>[http://www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal.html Ansamblul patriarhal]</ref>

==SurseNote bibliografice==* [http:<references//ro.wikipedia.org/wiki/Catedrala_Patriarhal%C4%83_din_Bucure%C8%99ti ro.Wikipedia: Catedrala patriarhală din București]>* [http<div style="clear:both;"><//www.patriarhia.ro/ro/manastiri_si_biserici/ansamblul_patriarhal_1.html Ansamblul patriarhal - Catedrala patriarhală]div>

* [http://www.apmnir.ro/map.php Harta Monumentelor Istorice din București]* [http://www.basilica.ro/stiri/isf_imparai_constantin_i_elenai_ocrotitorii_catedralei_patriarhale_5187.html Sf. Împărați Constantin și Elena - ocrotitorii Catedralei Patriarhale], Agenția de știri ''Basilica'', accesat 2 august 2013* [http://ziarullumina.ro/documentar/catedrala-simbol-bisericii-ortodoxe-romane Catedrala-simbol a Bisericii Ortodoxe Române], 26 octombrie 2008, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/documentar/maica-tuturor-bisericilor-din-valahia-la-350-de-ani „Maica tuturor bisericilor din Valahia“, la 350 de ani], 21 mai 2008, Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://www.crestinortodox.ro/religie/catedrala-patriarhala-fost-resfintita-69726.html Catedrala Patriarhală a fost resfințită], 31 octombrie 2008, ''CrestinOrtodox.ro''* [http://ziarullumina.ro/memoria-bisericii/catedralele-ortodoxiei-romanesti-bucuresti Catedralele Ortodoxiei românești - București], 24 octombrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/reportaj/paraclisul-resedintei-patriarhale-sarbatoare Paraclisul Reședinței patriarhale în sărbătoare], 17 decembrie 2011, Diac. Ciprian Bâra, ''Ziarul Lumina''* [http://ziarullumina.ro/reportaj/obiecte-de-cult-si-vesminte-noi-la-catedrala-patriarhala Obiecte de cult și veșminte noi la Catedrala patriarhală], 9 aprilie 2009, Diac. George Aniculoaie, ''Ziarul Lumina''

[[Categorie:Biserici ortodoxe din RomâniaBucurești|BucureştiCatedrala]]