Modificări

{{ÎmbunătăţireVechiulTestament}}==Introducere=='''Cartea II a doua a regilor Regilor''' (sau '''Cartea a doua II a lui Samuel''') este una a cincea dintre cărţile cele 12 cărți istorice canonice ale [[Vechiul Testament|Vechiului Testament]]. Cartea evocă domnia lungă a lui [[David]] căruia [[Dumnezeu]] i-a nimicit toți vrăjmașii, (filisteni, amaleciți, sirieni, edomiți, moabiți), urmărește declinul casei lui [[Saul]] și înfrângerea rebeliunii fiului lui David, [[Absalom]]. Ea mai conține evocarea păcatului lui David și tragica poveste a unui viol incestuos.==Formă, dată, autor==Ea forma, alături de [[Cartea întâi I a regilorRegilor]], o singură carte, numai foarte târziu ele apărând ca distincte, odată cu Prima Biblie Rabinică, tipărita tipărită de [[Daniel Bomberg]] la Veneţia Veneția în 1517. Ele continuă istoria <ref name="Anania">Biblia, traducere Anania, vezi bibliografia, introducere la Cărțile Regilor </ref>Cartea II a Regilor a fost scrisă undeva între ruptura regatului Israel în două (regatul lui Iuda și regatul Israel) din cartea [[Judecătorilor]] şi istorisesc pe larg întemeierea dinastiei lui [[David]]anul 933 î.Hr. și robia babilonică din 586 î.Hr. <ref name="Studiul"/>Autorul cărţii cărții este necunoscut.<ref name="Studiul"> Vladimir Prelipcean, Nicolae Neagă, Gheorghe Bârna, Mircea Chialda- Studiul Vechiului Testament, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4,</ref>

:A doua carte a lui [[Samuel]] evocă domnia de 40 de ani a păstorului [[David]], pe care [[Dumnezeu]] l-a însoţit însoțit pretutindeni, căruia i-a nimicit toţi vrăjmaşiitoți vrăjmașii(filisteni, amaleciţiamaleciți, Hadadezer, sirieni, edomiţiedomiți, moabiti), ,,ca să nu mai fie tulburat, ca să nu -l mai apese cei răi ca mai înainte’’ şi și ca pe vremea judecătorilor, făcându-l faimos şi și dându-i odihnă prin izbăvirea de vrăjmaşivrăjmași. Iar în interior, cartea surprinde declinul casei lui [[Saul]] ([[IşIș-Boşet]]Boșet) şi și înfrângerea rebeliunii fiului lui David, [[Absalom]].:Fermecat de frumuseţea frumusețea lui [[Batşeba]]Batșeba, nevasta lui [[Urie]] hetitul, care se îmbăia, David, proaspăt sculat dintr-un somn de după-amiază, se culcă cu aceasta şiși, aflând că aceasta are un copil, încearcă să-şi și acopere păcatul trimiţândutrimițându-l pe Urie acasă. La refuzul repetat al acestuia, ordonă comandantului său de oştioști, [[Ioab]], să-l pună pe Urie în cel mai greu loc al luptei cu amoniţii şi amoniții și apoi să-l părăsească acolo, ca să fie omorât. Deşi Deși Ioab nu aplică ordinul, ba dimpotrivă, îl pune pe Urie într-un loc apărat de viteji, acesta moare. [[Natan (proorocul)|Natan]], proorocul, îl acuză pe David de [[desfrânarea|preacurvie]] şi și de faptul că a ucis pe Urie ,, cu sabia fiilor lui Amon’’ (căci intenţia intenția de a-l ucide echivala tot cu o [[uciderea|ucidere]], în acelaşi același mod în care [[Iisus]] va spune că a te uita la o femeie poftind-o înseamnă că respectivul a şi și preacurvit în inima sa- Mt5.28). Dumnezeu îl pedepseşte pedepsește prin promisiunea nedepărtarii nedepărtării sabiei din casa lui, prin luarea şi și necinstirea nevestelor sale în văzul tuturor( ceea ce va face Absalom) şiși, pentru că a făcut pe vrăjmaşii vrăjmașii Domnului să-L hulească, prin moartea fiului.:Cartea conţine şi conține și tragică poveste a unui viol incestuos. Chinuit şi și îmbolnăvit de iubire, [[Amnon]], fiul lui David, o siluieşte siluiește pe frumoasă sa sora vitregă, [[Tamar]], ajungând s-o urască mai mult decât a iubit-o ; apoi o izgoneşteizgonește. Pentru acesta [[mişelie]]mișelie, [[Absalom]], fratele Tamarei, îl ucide pe Amnon.:Cartea aduce în prim-plan pe foarte bogatul şi înţeleptul [[și înțeleptul Barzilai]], Galaaditul, pe blasfematorul împăratului [[Şimei]], Șimei, pe crudul [[Ioab]] (care-i ucide fără rost pe [[Abner]] şi [[și Amasa]]), pe [[Mical]] care l-a dispreţuit disprețuit în inima ei pe David, soţul soțul ei, pentru că, la aducerea chivotului, jucând, s-a descoperit înaintea slujnicelor supuşilor supușilor lui, ,,cum s-ar descoperi un om... de nimic!``, pe răzvrătitul [[Absalom]], vestit pentru frumuseţea frumusețea sa.

===Dumnezeu izbăveşte izbăvește pe poporul lui Israel de vrăjmaşi vrăjmași prin David===[[Image:David 3.jpg|thumb|200px|right|Încoronarea lui David, psaltirea de la Paris, pagina 6 verso]]A doua carte a lui Samuel evocă domnia lui [[David]]. ,,Scaunul de domnie al lui David va fi ridicat peste Israel şi și peste Iuda, de la Dan până la Beer-Seba’’ (3.10). Bătrânii lui Israel îl ung pe David [[împărat]] peste [[Israel]], la vârsta de 30 de ani; el a domnit 40 de ani; la Hebron a domnit şapte șapte ani şi şase și șase luni şi și la Ierusalim a domnit 33 de ani peste tot Israelul şi și Iuda (5.2-5). Prin mâna lui David Dumnezeu izbăveşte izbăvește pe poporul lui Israel din mâna filistenilor şi și din mâna tuturor vrăjmaşilor vrăjmașilor lui’’ (3.18, 7.9). Dumnezeu i-a făcut numele mare ca numele celor mari de pe pământ (7.9, 5.10). Dumnezeu a dat un loc poporului Lui, Israel, şi și l-a sădit ca să locuiască în el şi și să nu mai fie tulburat, ca să nu-l mai apese cei răi ca mai înainte şi și ca pe vremea când pusese judecători peste popor. Şi Și i-a dat odihnă izbăvindu-l de toţi vrăjmaşii toți vrăjmașii săi (7.9-11).Domnul ocrotea pe David oriunde se ducea (8.2,14,7.9â9). David îi învinge pe filisteni (5.17-25, 8.1), moabiti,(8.2), Hadadezer, împăratul din Toba (8.3), sirieni (8.5-6, 10.6, 10.13-19), edomiţi edomiți (8,14), amoniţii amoniții (10,12.26-31), oamenii din Tob (10.6). Obosit, David este la un pas de moarte şi și bătrânii lui Israel îi cer să nu mai iasă cu ei în luptă, ca să nu stingă ,,lumina lui Israel’’ (21.15-17), după ce mai fusese rugat o dată să nu mai iasă la luptă.(18.3-4) ===Păcatul lui David- preacurvie și ucidere===Pe vremea când porneau împărații la război, [[David]] a trimes pe Ioab, cu slujitorii lui și tot Israelul, să pustiască țara lui Amon și să împresoare Raba. Dar David a rămas la [[Ierusalim]], de parcă el n-ar fi fost împărat. Și, într-o după-amiază spre seară, pe când se plimba pe acoperișul casei sale, David, proaspăt sculat din somn, zărește o femeie care se scălda și care era foarte frumoasă la chip. David întreabă cine este și i se spune că este Batșeba, fata lui Eliam și nevasta lui Urie, Hetitul. El trimite niște oameni s-o aducă, ea vine și se culcă cu ea. După ce se curăță de [[desfrânarea|necurăția]] ei, ea pleacă acasă. Batșeba rămâne însărcinată și îi trimite vorbă lui David despre acest lucru. Atunci David îl cheamă pe Urie, pe care îl întreabă de starea lui Ioab, despre starea poporului, despre mersul războiului și îi spune să se pogoare acasă și să-și spele picioarele, cu intenția vădită de a-și acoperi astfel păcatul. Urie iese din casa împărătească urmat de un dar din partea împăratului, dar se culcă la poarta casei împărătești, cu toți slujitorii stăpânului lui, refuzând să se pogoare acasă. Aflând acest lucru, David îl cheamă din nou la el și îl întreabă de ce nu s-a pogorât acasă. Urie îi răspunde că nu poate face asta atâta vreme cât ,,chivotul și Israel și Iuda locuiesc în corturi iar căpetenia Ioab și slujitorii săi au tabăra pe câmp’’. David îi spune atunci să mai rămână și în acea zi cu el și îi dă să mănânce și mai ales să bea, ca să-l îmbete. Deși [[lăcomia|beat]], Urie iese și se culcă tot cu slujitorii stăpânului său, refuzând să se pogoare acasă.Atunci David îi scrie o scrisoare lui Ioab în care îi ordonă să-l pună pe Urie în cel mai greu loc al luptei iar apoi să se tragă înapoi de acolo, pentru a fi lovit și a muri, scrisoare pe care o trimite prin însuși Urie. Deși Ioab nu dă curs poruncilor lui David, ci, dimpotrivă, îl pune într-un loc sigur, apărat de viteji, acesta moare în toiul luptei. Batșeba află de moartea soțului său pe care îl plânge, iar după trecerea zilelor de jale, David trimite s-o ia pe Batșeba și aceasta devine nevasta lui.(cap 11) ===Mustrarea lui Dumnezeu și pedepsele pentru păcatul lui David===[[Image:David 4.jpg|thumb|300px|right| Reproșul lui Natan către David, căința acestuia-Psaltirea de la Paris, pagina 136 verso]] 

===Păcatul lui David- preacurvie şi ucidere===Pe vremea când porneau împăraţii la război, [[David]] a trimes pe [[Ioab]], cu slujitorii lui şi tot Israelul, să pustiască ţara lui Amon şi să împresoare Raba. Dar David a rămas la [[Ierusalim]], de parcă el n-ar fi fost [[împărat]]. Şi, într-o după-amiază spre seară, pe când se plimba pe acoperişul casei sale, David, proaspăt sculat din somn, zăreşte o femeie care se scălda şi care era foarte frumoasă la chip. David întreabă cine este şi i se spune că este [[Batşeba]], fata lui Eliam şi nevasta lui [[Urie]], Hetitul. El trimite nişte oameni s-o aducă, ea vine şi se culcă cu ea. După ce se curăţă de [[necurăţia]] ei, ea pleacă acasă. Batşeba rămâne însărcinată şi îi trimite vorbă lui David despre acest lucru. Atunci David îl cheamă pe Urie, pe care îl întreabă de starea lui Ioab, despre starea poporului, despre mersul războiului şi îi spune să se pogoare acasă şi să-şi spele picioarele, cu intenţia vădită de a-şi acoperi astfel păcatul. Urie iese din casa împărătească urmat de un dar din partea împăratului, dar se culcă la poarta casei împărăteşti, cu toţi slujitorii stăpânului lui, refuzând să se pogoare acasă. Aflând acest lucru, David îl cheamă din nou la el şi îl întreabă de ce nu s-a pogorât acasă. Urie îi răspunde că nu poate face asta atâta vreme cât ,,chivotul şi Israel şi Iuda locuiesc în corturi iar căpetenia Ioab şi slujitorii săi au tabăra pe camp’’. David îi spune atunci să mai rămână şi în acea zi cu el şi îi dă să mănânce şi mai ales să bea, ca să-l îmbete. Deşi [[beat]], Urie iese şi se culcă tot cu slujitorii stăpânului său, refuzând să se pogoare acasă.Atunci David îi scrie o scrisoare lui Ioab în care îi ordonă să-l pună pe Urie în cel mai greu loc al luptei iar apoi să se tragă înapoi de acolo, pentru a fi lovit şi a muri, scrisoare pe care o trimite prin însuşi Urie. Deşi Ioab nu dă curs poruncilor lui David, ci, dimpotrivă, îl pune într-un loc sigur, apărat de viteji, acesta moare în toiul luptei. Batşeba află de moartea soţului său pe care îl plânge, iar după trecerea zilelor de jale, David trimite s-o ia pe Batşeba şi aceasta devine nevasta lui.(cap11) ===Mustrarea lui Dumnezeu şi pedepsele pentru păcatul lui David===Fapta lui [[David]] nu place lui Dumnezeu care îl mustră pe David prin [[Natan (proorocul)|Natan]], care-i spune o poveste cu tâlc. Un bogat ce avea foarte multe oi şi și foarte mulţi mulți boi nu se îndura să sacrifice unul din multe sale animale, ci sacrifică singura mieluşa mielușa a unui [[sărăcia|sărac]], pe care acesta o cumpărase, o hrănise, o crescuse împreună cu copiii lui, mâncând şi și bând alături de el, pentru a o găti unui călător. David se revoltă zicând că e vrednic de moarte un asemenea om şi și că e dator să restituie 4 oi în schimbul celei tăiate. Natan îi spune că el este omul acela şi și Dumnezeu îi spune – prin gura lui Natan - că El l-a uns împărat al lui Israel şi și L-a scăpat de mâna lui [[Saul]], că El l-a făcut stăpân peste casa stăpânului său şi și a pus la sânul său nevestele stăpânului său şi și El i-a dat casa lui [[Israel]] şi [[și Iuda]]. Iar el ,,a dispreţuit disprețuit cuvântul Domnului făcând ce este rău înaintea Lui’’ şi și s-a culcat cu nevasta lui Urie şi și pe acesta ,,l-a ucis cu sabia fiilor lui Amon ‘’(căci intenţia intenția de a-l ucide, chiar dacă acesta a murit în toiul luptei, echivala tot cu o ucidere, una de natură spirituală, în același mod în care Iisus va spune că a te uita la o femeie poftind-o înseamnă că respectivul a și preacurvit în inima sa<ref>Mt5.28</ref>). Natan îi aduce la cunoştinţă cunoștință pedeapsa lui Dumnezeu: sabia nu se va mai depărta din casa sa, care se va ridica chiar din casa sa(revolta lui Absalom - 2Sam15.1-13 este doar începutul luptelor din familia sa), iar, pentru că a lucrat pe ascuns, nevestele sale vor fi date altuia, care se va culca cu ele în faţa fața soarelui şi și a întregului Israel (lucru împlinit de fiul său, Absalom - 16.20-23). David îşi recunoaşte își recunoaște păcatul, Natan îi spune că Dumnezeu îi iartă [[păcatul]] şi și că nu va muri, dar pentru că a făcut pe vrăjmaşii vrăjmașii Domnului să-L hulească, fiul care i s-a născut va muri (12.1-14). Proorocia se împlineşte împlinește în pofida rugăciunilor făcute de David şi și a postului ţinut ținut de acesta (2Sam12.16-23)

Când David vrea să-I facă [[Domnului]] o casă, i se răspunde că i se va ridica un urmaş urmaș după el, ieşit ieșit din trupul lui, căruia îi va fi întărită împărăţiaîmpărăția. şi și acesta va zidi [[numelui lui Dumnezeu]] o casă, Dumnezeu îi va fi tată şi și el va fi fiu. Iar dacă va face răul, va fi pedepsit cu o nuia omenească şi și cu lovituri omeneştiomenești, dar [[harul]] Domnului nu se va depărta de la el, cum a fost îndepărtat de la Saul. [[Dumnezeu]] va întări pe vecie scaunul lui de domnie.(cap7)După pedepsirea cu moartea a copilului, David a mângâiat pe nevastă-sa [[Batşeba]] şi Batșeba și a intrat la ea şi şi și și s-a culcat cu ea. Ea a născut un fiu, pe care l-a numit [[Solomon]] ([[pacea|pace]]) şi și care a fost iubit de Domnul. David l-a încredinţat încredințat în mâinile lui Natan şi și Natan i-a pus numele [[Iedidia]] (Iubitul Domnului) pentru Domnul.(12.24-25) ===O mişeliemișelie: Amnon o siluieşte siluiește pe sora sa, Tamar===[[Amnon]], fiul lui David, o iubea într-atât de mult pe sora sa, frumoasă fecioară [[Tamar]], încât, chinuit, cade bolnav. La sugestia vicleanului Ionadab (fiul lui ŞimeaȘimea, fratele lui David), Amnon reuşeştereușește, prefăcându-se bolnav şi și solicitând ajutorul soră-sii, să ajungă în preajma Tamarei. Amnon o siluieştesiluiește, deşi deși ea îl roagă să meargă la [[împărat]] pentru încuviinţare încuviințare cu cererea lui, şi și el ajunge s-o urască mai mult decât o iubise. După ce a făcut această [[mişelie]]mișelie, Amnon o izgoneşteizgonește, în pofida rugăminţilor rugăminților fetei de a nu mări astfel răul făcut. Tamar îşi își presară cenuşă cenușă în cap, îşi sfâşie își sfâșie haina pestriţăpestriță(pe care o purtau fetele împăratului cât erau fecioare) şi și pleacă ţipândțipând. Fratele său, [[Absalom]], o ia la el acasă pe nemângâiata Tamar, şi și începe să-l urască pe Amnon, pe care îl şi și ucide mai târziu, după care fuge la Talmai, împăratul Ghesurului (cap13).  

'''Barzilai, Galaaditul''', care era foarte bătrân, având aproape 80 de ani, şi și care, fiind foarte [[iubirea de arginți|bogat]], se îngrijise de [[împărat]] în timpul şederii șederii la Mahanaim, s-a pogorât din Roghelim şi și a trecut Iordanul împreună cu împăratul David. Acesta îi propune să vină cu el la Ierusalim. Acesta îi dă un răspuns emoţionant emoționant :34Dar Barzilai a răspuns împăratului: ,,Câţi Câți ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim? :35Eu sînt astăzi în vîrstă de optzeci de ani. Pot eu să mai cunosc ce este bun şi și ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănîncă şi și bea? Pot eu să mai aud glasul cîntăreţilor şi cîntăreţelorcîntăreților și cîntărețelor? Şi Și pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul? :36Robul tău va merge puţin puțin dincolo de Iordan cu împăratul. Dealtfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere? :37Să se întoarcă robul tău, şi și să mor în cetatea mea, lîngă mormîntul tatălui meu şi și mamei mele! Totuşi [[Totuși Barzilai]] îl trimite pe Chimham în locul lui la curtea împăratului.(19.31-40):[[Şimei]]Șimei, fiul lui Ghera, aparţinând aparținând familiei şi și casei lui Saul, îl blesteamă aruncând cu pietre după David şi și după toţi toți slujitorii împăratului. El îl acuză pe David că este un om al sângelui şi și un om rău, adăugând că Dumnezeu face să cadă asupra lui pedeapsa pentru tot sângele casei lui Saul, al cărui scaun de domnie l-ar fi luat, prin darea împărăţiei împărăției în mâna lui Absalom. AbişaiAbișai, slujitorul lui David îi cere permisiunea împăratului să aplice legea şi și să-l omoare pe ŞimeiȘimei. David refuză, spunând că până şi și fiul său, Absalom, s-a răzvrătit împotriva lui şi și vrea să-i ia viaţa şi viața și amână pedepsirea lui Simei.(16.5-14). Când însă David urma să se întoarcă în Israel ca împărat, Şimei Șimei iese înaintea lui şi și îl roagă să nu ţină țină seama şi și să uite nelegiuirea lui, care în mod obişnuit obișnuit se pedepsea cu moartea. David spune: Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu ştiu știu eu că împărăţesc împărățesc azi peste Israel?`` (2Sam 19.16-23). David îi va lăsa lui Solomon sarcina de a aplica legea şi și de a-l ucide pe Simei.(1Imparati 2.36-46):Văzându-l pe David cum, încins cu efodul de in subţiresubțire, juca din răsputeri, la aducerea chivotului la Ierusalim, [[Mical]], una din soţiile soțiile sale, l-a dispreţuit disprețuit în inima ei şi ieşinduși ieșindu-i înainte, i-a spus ironic: ,, ,,Cu cîtă cinste s'a purtat azi împăratul lui Israel descoperindu-se înaintea slujnicelor supuşilor supușilor lui, cum s'ar descoperi un om... de nimic!``David îi răspunde că în faţa fața Domnului s-a descoperit , adăugând că s-ar înjosi chiar şi și mai mult în faţa fața Lui şi și că va fi în cinste la slujnicele de care vorbeşte vorbește ea. Şi [[Și Mical]], fata lui Saul, n-a avut copii până în ziua morţii morții ei(6.12-23). Mical, soţia soția lui David, pe care o obţinuse obținuse de la Saul după o victorie asupra filistenilor (1Sam18.25-28), este cerută de David înapoi. Între timp, ea se căsătorise cu Paltiel, fiul lui Lais, care renunţă renunță cu greu la ea, acesta mergând plângând după ea până la Bahurim şi și plecând doar la ordinul lui Abner.(3.13-16):'''Ioab''' Din pricina faptului că [[IşIș-Boşet]]Boșet, împăratul Israelului, fiul lui Saul, îi reproşează reproșează lui [[Abner]], conducătorul oştiriioștirii, că a intrat la ţiitoarea țiitoarea lui Saul, RiţpaRițpa, acesta îşi își oferă sprijinul lui David. Împăratul Iudei acceptă sprijinul (cu condiţia condiția aducerii nevestei sale, Mical), dar Ioab se arată nemulţumit şi nemulțumit și îi spune că acesta a venit să-l înşeleînșele, să-i pândească paşii şi pașii și să ştie știe ce face. [[Ioab]] şi [[Abişai]] și Abișai îl ucid in timp de pace pe Abner (3.26-27) pentru că, în timpul războiului, acesta ucisese pe fratele său, [[Asael]] (2.19-23). David se declară nevinovat în faţa fața Domnului de sângele lui Abner şi și se roagă la Dumnezeu ca ,,Sîngele acesta să cadă asupra lui Ioab şi și asupra întregei case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva, atins de o scurgere de sămînţă sămînță sau de lepră, sau care să se razime în cîrjă, sau să cadă ucis de sabie, sau să ducă lipsă de pîne!``(3.29). El mărturiseşte mărturisește în faţa fața slujitorilor săi că el este slab în raport cu fiii Ţeruiei Țeruiei (Abişai şi Abișai și Ioab) care sunt prea puternici pentru el. David se roagă ca ,,Domnul să răsplătească după răutatea lui celui ce a făcut răul!`` (3.39), ceea ce va face Solomon (1Regi 2.5,6, 28-35). Ioab îl ucide şi și pe [[Absalom]], fiul răzvrătit al lui David, în pofida poruncii împăratului de a-l trata cu [[blândeţeblândețea|blândețe]] pe tânărul Absalom. (18.5-17). Când David îl jeleşte jelește pe Absalom acoperindu-şi faţași fața, Ioab îl mustră şi și îl ameninţă amenință pe David cu aceste cuvinte: :,,Tu acoperi azi de ruşine faţa rușine fața tuturor slujitorilor tăi, cari au scăpat azi viaţa viața ta, a fiilor tăi şi și a fetelor tale, a nevestelor tale şi și a ţiitoarelor țiitoarelor tale. :6Tu iubeşti iubești pe cei ce te urăsc, şi urăşti și urăști pe ceice te iubesc, căci arăţi arăți azi că pentru tine nu sînt nici căpetenii nici slujitori; şi și văd acum că, dacă ar trăi Absalom şi și noi toţi toți am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ţiți-ar fi plăcut. :7Scoală-te dar, ieşi şi vorbeşte ieși și vorbește după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul că, dacă nu ieşi ieși să te arăţiarăți, nu va rămînea un om cu tine în noaptea aceasta; şi și aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decît toate nenorocirile cari ţi ți s'au întîmplat din tinereţă tinereță pînă acum.`` Ioab îl ucide şi și pe Amasa, căruia David îi propusese preluarea conducerii oştirii oștirii (19.13, 8-13), care fusese şeful oştirii șeful oștirii lui Absalom (17.25):'''Absalom''' [[Absalom]], fiul lui David şi și al Maachei(3.3), a căpătat [[uciderea|ură ]] pe [[Amnon]], fratele său vitreg (fiul lui David şi și al lui Ahinoam) care o necinstise (violase) şi și o izgonise apoi pe frumoasa lui soră, [[Tamar]] (13.20,21) şi și îl ucide pe acesta (13. 28-29-39) iar apoi fuge la Talmai, împăratul Ghesurului, fiind conştient conștient că fapta sa poate fi pedepsită cu moartea (14.32).Ioab îl convinge pe David să-l cheme înapoi pe tânărul Absalom (14.1-20); totuşi totuși acestuia nu i se permite la început să vadă faţa fața împăratului dar David acceptă după un timp, dându-i o sărutare ca semn de iertare (14.33) TotuşiTotuși, Absalom despre care ştim știm că ,,nu era om în tot Israelul aşa așa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţei privința frumuseței lui; din talpa piciorului pînă în creştetul creștetul capului, n'avea niciun cusur’’ şi și că avea un păr care, tăiat la un an, cântarea ,,două sute de sicli, după greutatea împăratului’’, se răzvrăteşte răzvrătește împotriva împăratului. Astfel, el câştiga câștiga inima oamenilor lui Israel în felul următor: stătea la poarta casei împărăteşti şi împărătești și când cineva se prezenta la curte pentru judecată cu vreo neînţelegereneînțelegere, acesta îi spunea că ,,pricina lui este bună şi și dreaptă, dar că ,,nimeni din partea împăratului nu îl va asculta’’, adăugând că dacă el ar fi [[dreptatea|judecător]] în ţarățară, ar face [[dreptatea|dreptate]], iar ,, când se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi își întindea mâna, îl apuca, şi și -l săruta’’ (15.5). După ce îl izgoneşte izgonește pe David, Absalom ascultă de sfatul lui Ahitofel care îl sfătuieşte sfătuiește să intre(să se culce cu) la ţiitoarele țiitoarele pe care le-a lăsat tatăl său pentru paza casei, astfel, tot Israelul va şti ști că s-a făcut urît tatălui său, şi și mînile tuturor... celor ce sînt cu tine se vor întări.`` (16.20-23), împlinind astfel pedeapsa anunţată anunțată de Domnul lui David că nevestele sale vor fi luate de altul care le va necinsti în văzul tuturor (16.20-23). David îl învinge mai târziu pe Absalom care, rămas cu capul prins în crengile unui stejar, este ucis de Ioab (18.14-15). ===David se arată bun față de casa lui Saul===David îi pedepsește cu moartea pe Baaana și Recab care-l uciseseră pe Iș-Boșet, fiul lui Saul, sperând că vor intra astfel în grațiile lui David.(4.1-12). El vrea să-i facă bine casei lui Saul din pricina lui Ionatan (9.1,7), [[prietenia|prietenul]] său, ucis în lupta de filisteni, și să se poarte ,,cu o bunătate ca bunătatea lui Dumnezeu’’. Astfel el îl găsește pe Mefiboșet, fiul lui Ionatan, care era olog de picioare și îi spune că îi dă înapoi toate pământurile lui Saul, Țiba, slujitorul lui Saul, urmând a munci, împreună cu casa lui, pentru Mefiboșet. În plus, acesta urma să mănânce la masa împăratului.(9.7-13) ===Înalții slujbași=== Ioab- mai mare peste oștire

===David se arată bun faţă de casa lui Saul===David îi pedepseşte cu moartea pe Baaana şi Recab careIosafat-l uciseseră pe [[Iş-Boşet]], fiul lui Saul, sperând că vor intra astfel în graţiile lui David.(4.1-12). El vrea să-i facă bine casei lui Saul din pricina lui [[Ionatan]] (9.1,7), [[prietenul]] său, ucis în lupta de filisteni, şi să se poarte ,,cu o bunătate ca bunătatea lui Dumnezeu’’. Astfel el îl găseşte pe Mefiboşet, fiul lui Ionatan, care era olog de picioare şi îi spune că îi dă înapoi toate pământurile lui Saul, Ţiba, slujitorul lui Saul, urmând a munci, împreună cu casa lui, pentru Mefiboşet. În plus, acesta urma să mănânce la masa împăratului.(9.7-13)mai mare peste scriitori

===Înalţii slujbaşi===:[[Ioab]]- mai mare peste oştire:[[Iosafat]]- mai mare peste scriitori:[[Ţadoc]] şi Țadoc și Ahimelec-preoţi:Seraia- logofăt:[[Benaia]]- căpetenia cheretiţilor şi a peletiţilor:Fiii lui David- mari dregători===Dumnezeu pedepseşte cu ciumă pe Israel pentru numărătoarea lui David===[[David]] este stârnit de Dumnezeu pentru că Dumnezeu se aprinsese împotriva lui Israel, pe care vroia să-l pedepsească. Astfel David este lăsat să greşească: el iniţiază o numărătoare a poporului- în urma căreia ies 800 000+ 500 000 bărbaţi din Israel, respectiv Iuda, în stare să scoată sabia. David a simţit cum îi bătea inima după ce făcuse numărătoarea poporului, îşi dă seama de marele [[păcat]] făcut, de faptul că a lucrat ca un [[nebun]] şi imploră [[iertarea]] Domnului. [[Gaad]], văzătorul Domnului îl lasă pe David să aleagă una dintre următoarele trei [[nenorociri]] 1) şapte ani de foamete 2)să fugă 3 luni înaintea vrăjmaşilor săi 3) să bântuie ciuma trei zile în ţară. David alege îndurările Domnului decât să cadă în mâinile oamenilor şi alege a treia variantă. 70 000 de oameni mor iar, pe când [[îngerul]] se pregătea să nimicească [[Israelul]], Domnul s-a îndurat şi a poruncit îngerului să-şi tragă mâna. David insistă ca el trebuie să fie pedepsit pentru că el a greşit. Gad îi porunceşte să zidească un [[altar]] Domnului pe moşia lui Aravna, Iebusitul (în locul unde era îngerul când lui Dumnezeu I s-a făcut [[milă]] de Ierusalim) iar acesta se conformează, cumpărând moşia acestuia şi ridică un altar Domnului unde îi aduce arderi de tot şi jertfe de mulţumire (2Sam24).preoți

#Vladimir Prelipcean, Nicolae Neaga, Gheorghe Barna, Mircea Chialda- , ''Studiul Vechiului Testament'', pp. 159-166 Editura RenaştereaRenașterea, Cluj-Napoca, 2006, ISBN 973-8248-74-4 #Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi și adnotată de Valeriu Anania, introducere "Introducere" la Cărţile Cărțile regilor, pp. 307-308, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2 [[Categorie: Vechiul Testament]]