Modificări

Salt la: navigare, căutare

Căderea Constantinopolului

720 de octeți șterși, 20 decembrie 2006 21:00
Pregătirile
==Pregătirile==
Mehmed, al cărui străbunic Baiazid construise o fortăreaţă pe malul asiatic al Bosforului, numită ''Anadolu Hisarı'', a construit încă o cetate nu departe de zidurile Constantinopolului, pe malul european, care a crescut influenţa turcă asupra strâmtorii. Un aspect foarte important al fortăreţei a fost faptul că împiedica ajutorul coloniilor genoveze de pe coasta Mării Negre, să ajungă la oraş. Această fortăreaţă se numea ''Rumeli Hisarı''; ''Rumelia (Rumeli)'' şi ''Anatolia (Anadolu)'' fiind numele porţiunilor europene şi asiatice ale Imperiului Otoman, respectiv. Noua fortăreaţă este cunoscută şi sub denumirea ''Boğazkesen'', ceea ce în limba turcă are o dublă semnificaţie: "blocarea strâmtorii" şi "tăierea gâtului", subliniindu-i poziţia strategică. Numele grecesc, Laimokopia, are acelaşi sens dublu.Meanwhile, Constantine XI tried to buy him off with gifts. The closing of the small mosques within Constantinople by Constantine XI and the pressures on Greek Muslims to [[convert]] back to Christianity formed the pretext for Mehmet to declare war. 
Împăratul Constantin a cerut ajutorul ţărilor din vestul Europei, dar apelurile sale nu au primit atenţia cuvenită.[[Papa Nicolae V]] nu a dorit sa il ajute. După [[Marea Schismă]] dintre [[Biserica Ortodoxă]] şi [[Biserica Romano-Catolică]] din 1054, vestul Romano-Catolic a încercat să reintegreze estul; s-a încercat o uniune la al doilea Consiliu din Lyon în 1274, după care unii împăraţi Paleologi au fost acceptaţi în Biserica Latină. Împăratul Ioan al VIII-lea Palaeologul a încercat să negocieze o uniune cu Papa Eugen al IV-lea, iar Consiliul din Basel din 1439 a avut ca rezultat proclamaţia unei "Bule Papale de Uniune" la Florenţa.
 
the West now used this as a negotiating tactic, promising to send help if the Byzantines brought their church back into [[full communion|communion]] with Rome. Attempts had been made to do this after the [[Council of Florence]] and the Council of Basel, but the Orthodox population refused to support it. Pope Nicholas and many other western leaders made the decision not to support the Empire, although some troops did arrive from the city states of northern Italy.
Armata bizantină număra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari străini. Cetatea avea de asemenea circa 22,5 km (14 mile) de ziduri, probabil cele mai puternice ziduri fortificate aflate în existenţă pe atunci. Otomanii, la rândul lor, aveau o armată uriaşă. S-a estimat că număra aproximativ 100.000 de oameni, inclusiv 20.000 de ieniceri. Mehmed a construit şi o flotă pentru a asedia oraşul de pe mare, compusă în majoritate din mercenari greci.
Otomanii au angajat un inginer maghiar pe nume Urban, care era specialist în construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate în tehnica de luptă. Urban a construit un tun enorm, botezat "tunul Basilic", măsurând peste 8 metri lungime şi circa 75 cm diametru, care era capabil să lanseze un proiectil de 544 kg la o distanţă de aproape doi kilometri. Deşi bizantinii aveau şi ei tunuri, acestea erau mult mai mici iar reculul lor avea tendinţa să slăbească zidurile proprii. Tunul lui Urban avea totuşi câteva probleme: nu avea precizie, încărcarea dura trei ore şi ghiulelele erau puţine; s-a prăbuşit sub reculul său după numai şase săptămâni.
==Asediul şi Atacul decisiv==
74 de modificări

Meniu de navigare