Modificări

'''BogăţiaBogăția''' este starea materială favorabilă care depăşeşte necesităţile obişnuitedepășește necesitățile obișnuite, constând în abundenţa abundența de bani, bunuri materiale, obiecte preţioaseprețioase. Ea aduce după sine [[invidia|pizma]] şi și [[blestem]]ele celorlalţi celorlalți iar în propria familie [[cearta|ceartă]], tulburare sau chiar [[uciderea|ură]], în general ea ascunzând multe surprize. [[Bogăția]] este o binecuvântare dată omului de [[Sfânta Treime|Dumnezeu]] precum ne spune în multe rânduri [[Sfânta Scriptură]] <ref>(Fac26Fac 26.12-Isaac, Fac39Fac 39.5-Iosif, Iov1Iov 1.10- Iov, 2Cron322Cron 32.27-29- Iezechia)</ref>În cazul multora ea duce la rătăcirea de la [[credinţacredința|credinţăcredință]], cei stăpâniți de ea ajungând străpunşi străpunși de o mulţime mulțime de chinuri; iar bogații ajung greu în [[împărăția Împărăția lui Dumnezeu|Împărăția cerurilor]], așa cum spune [[IisusHristos]]<ref>Mc10.25, Lc10Lc 10.25</ref> Sfânta Scriptură se referă și la bogați drepți precum [[Avraam]], [[Lot]], [[Isaac]], [[Iacov]], [[Iosif]], [[Iov]], [[Iosif din Arimateea]], [[Nicodim]], femeia cu scurgere de sânge de 12 ani, femeia bogată din Şunem şi alţiiȘunem și alții. Bogaţii Bogații trebuie să le urmeze modelul, având datoria să nu se [[mândria|semeţeascăsemețească]], să nu-şi și lipească inima de averi şi și să nu-şi și pună [[nădejdea]] în bogăţia bogăția cea nestatornică, ci în [[Dumnezeu]]l Dumnezeul cel viu, să fie darnici şi și cu inima largă, îmbogăţinduîmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnicăviața veșnică]] în [[rai]]. 

Averea este pentru cel bogat o cetate întărită <ref>Prov10.15,18.11 </ref>, un zid înalt.<ref>Prov 18.11</ref>. Bogatul se crede [[înţelepciuneaÎnțelepciunea|înţeleptînțelept]]<ref>Prov 28.11</ref>, vorbeşte vorbește cu asprime<ref>Prov 18.23</ref>, este stăpânul [[sărăcia|săracilor]]<ref>Prov 22.7</ref>, are mulţi mulți [[prietenia|prieteni]]<ref>Prov 14.20</ref>, nu ascultă mustrarea<ref>Prov 13.7-8</ref>. Bogăţia Bogăția îl poate determina să se lepede de Dumnezeu<ref>Prov 30.8-9</ref>, <ref>Mt19Mt 19.30</ref> Ea aduce de multe ori [[uciderea|ură]]<ref>Prov 15.17</ref>, tulburare<ref>Prov 15.17</ref> sau [[cearta|ceartă]]<ref>Prov 17.1</ref> în casă. Averea câştigată câștigată pe [[nedreptatea|nedrept]], pe căi sucite, este deşartă şi deșartă și duce la moarte<ref>Prov 16.8, 21.6,28.6,22.16 </ref> Un sărac cinstit este mai bun decât un bogat [[păcat|păcătos]] <ref>Prov16Prov 16.8,19.22, 21.6, 28.6, Ier 5.27,17.11</ref> Bogatul este stăpânul celor săraci şi și creditorul este stăpânul datornicului<ref>Prov 22.7</ref>.Credinciosul este tulburat şi și [[tristeţeatristețea|mâhnit]] când îi vede pe cei răi şi bogaţi și bogați ca sunt fericiţifericiți, netulburaţinetulburați, [[mândria|mândri]], asupritori şi și semănători ai îndoielii în puterea lui Dumnezeu dar intrarea în [[biserică]] îi dezvăluie lămurit prăpădul ce îi aşteaptă așteaptă <ref>Ps73Ps 73</ref>.Omul rău îşi întrebuinţează câştigul îți întrebuințează câștigul pentru [[păcat]]<ref>Prov10Prov 10.16,17.16,11.26</ref>. Cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu rămâne nepedepsit<ref>Prov28Prov 28.20</ref>. Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără efort este cheltuită mai uşor ușor decât cea strânsă în timp<ref>Prov13Prov 13.11,20.21</ref>. Bogăţiile Bogățiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit<ref>Prov13Prov 13.22,28.8</ref>. Asupritorii săracilor vor trebui să-şi și dea tainul celor mai bogaţibogați<ref>Prov22Prov 22.16</ref> Unii bogaţi şibogați și-au strâns comori în zilele din urmă, au oprit plata lucrătorilor, au trăit în huzurşi și au ucis pe cel neprihănit.<ref>Iac5Iac 5.1-6</ref>

Iisus îi căinează pe bogaţibogați, căci îşi își iau de pe-aici mângâierea<ref> Mat6Mat 6.2</ref>

BogăţiaBogăția, care este efemeră, ca vulturul care-şi și ia zborul spre ceruri<ref>Prov23Prov 23.4-5; 27.23-27</ref>, este mult inferioară [[înţelepciuneaînțelepciunea|înţelepciuniiînțelepciunii]]<ref>Prov 3.14</ref>, numelui bun<ref>Prov 22.1 </ref> şi și faptului de a fi [[iubirea|iubit]].<ref>Prov 22.1</ref> Căci cel care se încrede în ea va cădea<ref>Prov 11.28</ref>; bogăţia bogăția nu-i va sluji la nimic în ziua mâniei<ref>Prov 11.4</ref> [[Iov]] nu se încrede în bogăţiibogății<ref>Iov 24</ref>.Bogăţia câştigată Bogăția câștigată fără trudă scade<ref>Prov 13.11</ref>, o moştenire moștenire repede câştigată câștigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşitsfârșit<ref>Prov 20.21</ref>(31), cel ce vrea să se îmbogăţească îmbogățească repede nu va rămâne nepedepsit<ref> Prov 28.20</ref>, averea păcătosului ajunge la cel neprihănit<ref>Prov 13.22, 28.8</ref>, peste zgârcit va veni lipsa.<ref>Prov 28.22</ref>Bogăţia Bogăția este un dar de la [[Dumnezeu]]. [[Isaac]], [[Iov]], [[Solomon]], [[Iezechia]] sunt binecuvântaţi binecuvântați de Dumnezeu şi și ajung foarte bogaţibogați<ref>Fac26Fac 26.12-14, 1Imparati 3.1-14, ?Regi 3.13,10.23; 2 Cronici1Cronici 1.11, 9.22, 1 Reg 2.7,8, 2 Cron 32.23-29, Ps112Ps 112.1-3, Is.61.6</ref> [[apostolul Apostolul Zaheu|Zaheu]], mai marele vameşilorvameșilor, se învredniceşte învrednicește de mântuire, căci [[pocăinţăpocăință|pocăinţapocăința]] să poartă roadă<ref>Lc19Lc 19.1-10</ref> Uneori oamenii bogaţi bogați sunt apropiaţi apropiați de [[credinţacredința|credinţăcredință]]<ref>Mt27Mt 27.57</ref> , lucru rar, căci mai uşor ușor trece o cămilă prin urechile acului decât intră un bogat în [[împărăţia Împărăția lui Dumnezeu|împărăția cerurilor]], astfel încât ,,mulţi „mulți dintre cei dintâi vor fi cei din urmă”.<ref>Prov10Prov 10.15,18.11</ref>(37a)37) 37a) Mt19Mt 19.16-30

În pilda bogatului nemilostiv, bogatul ajunge în Locuinţa morţilorLocuința morților, loc de chin şi și [[suferinţasuferința|suferinţăsuferință]]. (Lc16.19-31) O roabă cu duh [[vrăjitoria|pitonicesc]] care aducea mari câştiguri câștiguri stăpânilor ei se luase după [[apostolul Apostolul Pavel|Pavel]] strigând că oamenii aceia (Pavel şi și [[apostolul Apostolul Sila|Sila]]) sunt robii Dumnezeului Celui Prea Înalt şi și că vestesc calea [[mântuireSoteriologie|mântuirii]]. După mai multe zile, Pavel, necăjit, se întoarce şi porunceşte și poruncește duhului acesteia, în Numele lui [[Iisus Hristos]], să iasă din ea şi și roaba este părăsită de duh spre disperarea stăpânilor ei. Aceştia Aceștia îi iau pe Pavel şi și Sila, îi târăsc înaintea fruntaşilor şi fruntașilor și îi dau pe mâna dregătorilor, acuzându-i de tulburarea cetăţii şi cetății și de vestirea unor obiceiuri noi. Apostolii Pavel şi și Sila sunt biciuiţi şi întemniţaţibiciuiți și întemnițați. (Fapte16Fapte 16,16-24) Domnitorii filistenilor, aflați în urmărirea lui [[Samson]] (judecător în [[Israel]] timp de 20 de ani) îi promit [[Dalila|Dalilei]] o mie o sută sicli de argint dacă va afla de la el sursa puterii sale obișnuite. După ce o minte de trei ori și filistenii eșuează în a-l prinde, fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte, și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis că toată puterea lui îi stă în păr. Filistenii l-au prins, i-au scos ochii; l-au pogorât la Gaza, și l-au legat cu niște lanțuri de aramă și îl țineau în temniță. Dar părul capului lui a început iarăși să crească, după ce fusese ras. Domnitorii filistenilor s-au strâns [[închinarea la dumnezei străini|să aducă o mare jertfă dumnezeului lor]] și ca să se [[bucuria|veselească]], mulțumind dumnezeului lor că l-au prins pe Samson și poporul făcea la fel. Și au scos pe Samson din temniță și l-au obligat să joace. Pretextând că vrea să se rezeme pe stâlpii casei, Samson i-a cerut tânărului care-l ținea să-l lase de mână și, [[Rugăciunea|rugându-se]] Domnului să-i permită să se răzbune pe filisteni pentru pierderea ochilor, a dărâmat stâlpii pe care se rezema casa, ucigând astfel cei aproape trei mii de oameni care erau în casă și pe acoperișul ei. (Jud, cap16). Unii bogați nu se dau în lături de la [[uciderea]] [[sărăcia|săracilor]] în goana lor pentru avere. (Iac 5:1-6)

[[Avraam]], fiind binecuvântat de Dumnezeu, ajunsese ,,''foarte bogat în vite, în argint şi aur”(Fac13.2)și aur''. [[Lot]] avea şi el averi foarte mari (Fac13.5-6). [[Isaac]], fiul lui Avraam, binecuvântat şi el, a ajuns foarte bogat. (Fac26.12-Fac 13). [[Iacov]], fiul lui Isaac, s-a îmbogăţit, având multe turme, robi şi roabe, cămile şi măgari (Fac30.43). [[Iov]] avea ,,şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgăriţe şi un foarte mare număr de slujitori. Şi omul acesta era cel mai cu vază dintre toţi locuitorii Răsăritului”(Iov1.3). Credinţa lui Iov a rămas neclintită chiar şi după ce a pierdut toate bogăţiile şi pe cei şapte fii şi cele trei fete pe care le avea spunând:"Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!" (Iov1.21) [[Solomon]] este cel care, cerând de la Dumnezeu înţelepciune pentru a-şi conduce poporul, primeşte o „o minte înţeleaptă şi pricepută” cum n-a avut nimeni înainte de el, şi cum nu va avea nimeni după el (3Regi 3.10-12) , cunoştinţe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei şi botanicii (3Regi4.29) şi care, pe deasupra, mai primeşte bogăţii şi slavă, aşa încât în timpul vieţii lui nu va mai fi niciun împărat ca el. (3Regi3.13). [[Dumnezeu]] apreciază că acesta n-a cerut pentru el nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor.(3Regi3.11) [[Iezechia]] ,,a avut bogăţie şi mărire foarte mare; şi şi-a făcut vistierii de păstrat argint, aur, pietre scumpe, aromate, scuturi şi tot felul de vase preţioase. /. A făcut de asemenea şi hambare pentru roade: grâu, vin şi untdelemn; aşezări şi iesle pentru tot felul de vite şi staule pentru turme./ Şi-a zidit şi cetăţi şi a avut o mulţime de vite mari şi de vite mărunte, pentru că Dumnezeu îi dăduse lui foarte multă avere.”(2Cron32.27-29). [[apostolul Zaheu|Zaheu]], mai marele vameşilor, [[pocăinţă|se pocăieşte]] , [[mila|dăruind jumătate din averea sa]] săracilor şi întorcând împătrit celor pe care îi [[nedreptatea|nedreptăţise]], aducând astfel [[mântuirea|mântuire]] lui şi întregii sale case (Lc19.1-10)[[Iosif din Arimateea]] era un om bogat, ucenic al lui [[Iisus]] (Mt 27.57), dar pe ascuns, de frica iudeilor(Ioan.19.38), sfetnic de vază al Soborului, care şi el aştepta [[împărăţia lui Dumnezeu]](Mc15.43). El s-a dus la Pilat şi a cerut trupul lui Iisus şi l-a primit în dar (Mc15.45). Iosif a luat trupul şi, împreună cu [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe(Ioan.19.39) l-a înfăşurat într-o pânză curată de în, cumpărată de el, l-a uns cu miresme, după obiceiul evreilor, şi l -a pus într-un mormânt nou al lui însuşi, pe care -l săpase în stâncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormântului, şi a plecat.(Mt 27.57-60, Mc15.42-47, Ioan.19.38-42)[[Dreptul Nicodim|Nicodim]] era un om bogat din moment ce a adus amestecătura de aproape o sută de litri de smirnă şi de aloe (Ioan 19.39). El era [[farisei|fariseu]], fruntaş al iudeilor, ,,învăţător al lui Israel”(Ioan3.10)este acela care este iniţiat de [[Iisus]] în taina [[botez]]ului (Ioan3.1-21) El este acela care se opune judecaţii răutăcioase şi premature făcută de farisei chiar înainte de judecata propriu-zisă (Ioan7.45-49), punând întrebarea retorică:,,Legea noastră osândeşte ea pe un om înainte ca să-l asculte şi să ştie ce face?`` (Ioan7.512)

Femeia care [[Lot]] avea o scurgere de sânge de 12 ani şi-şi cheltuise toată averea pentru vindecare se vindecă atingându-se de poala lui Iisus, care îi spune că credinţa sa a mântuit-oși el averi foarte mari. (Lc8Fac 13.445-6)

O femeie bogată i-a făcut lui [[EliseiIsaac]], pe care-l recunoştea ca pe un om sfântfiul lui Avraam, binecuvântat și el, o cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va doria ajuns foarte bogat. (Fac 26. În semn de recunoştinţă, Elisei, la sfatul lui Ghehazi12-13) [[Iacov]], slujitorul fiul luiIsaac, cares-i spusese că ea nu are copil iar bărbatul ei e a îmbogățit, având multe turme, robi și roabe, cămile și măgari. (Fac 30.43) [[vârstele omului|bătrânIov]]avea ''șapte mii de oi, îi spune că peste trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi, cinci sute de măgărițe și un an va ţine în braţe un fiu şi prorocia se împlineşte foarte mare număr de slujitori. Și omul acesta era cel mai cu vază dintre toți locuitorii Răsăritului'' (4Regi4Iov 1.8-173)==Inconvenientele bogăţiei==Bogăţia este adesea o pricină de [[invidia|pizmă]] şi . Credința lui Iov a rămas neclintită chiar și după ce a pierdut toate bogățiile și pe cei șapte fii și cele trei fete pe care le avea spunând: ''Gol am ieșit din pântecele mamei mele și gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!'' (Iov 1.21)[[blestemSolomon]]e (6). Fiind binecuvântat este cel care, cerând de [[la Dumnezeu]]înțelepciune pentru a-și conduce poporul, [[Isaac]] primește ''o minte înțeleaptă și pricepută'' cum n-a ajuns foarte bogatavut nimeni înainte de el, motiv pentru și cum nu va avea nimeni după el (3Regi 3.10-12), cunoștințe multe ca nisipul mării în domeniile zoologiei și botanicii (3Regi 4.29) și care a început să fie [[invidia|pizmuit]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, Avraam iar Abimelec ipe deasupra, mai primește bogății și slavă, așa încât în timpul vieții lui nu va mai fi niciun împărat ca el. (3Regi 3.13) Dumnezeu apreciază că acesta n-a cerut să plecepentru el nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor. (3Regi 3.11) [[Înţelepciunea|Înţeleptul]] [[SolomonIezechia]] ne interzice să blestemăm pe împărat sau pe cei bogaţi (puternici)(Eccl10''a avut bogăție și mărire foarte mare; și și-a făcut vistierii de păstrat argint, aur, pietre scumpe, aromate, scuturi și tot felul de vase prețioase.20)A făcut de asemenea și hambare pentru roade: grâu, vin și untdelemn; așezări și iesle pentru tot felul de vite și staule pentru turme. Cel lacom stârneşte Și-a zidit și cetăți și a avut o mulțime de vite mari și de vite mărunte, pentru că Dumnezeu îi dăduse lui foarte multă avere.'' (2Cron 32.27-29) [[ceartaApostolul Zaheu|certuriZaheu]], mai marele vameșilor, [[pocăință|se pocăiește]](Prov 28.25), îşi tulbură casa (Prov15.27) iar bogăţia aduce după sine ceartă (Mai bine o bucată de pâine uscată[[mila|dăruind jumătate din averea sa]] săracilor și întorcând împătrit celor pe care îi [[nedreptatea|nedreptățise]], cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -Provaducând astfel [[Soteriologie|mântuire]] lui și întregii sale case.17(Lc 19.1-10), tulburare (Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! -Prov15.16) sau chiar  [[uciderea|urăIosif din Arimateea]] era un om bogat, ucenic al lui [[Iisus]] (Mai bine un prânz Mt 27.57), dar pe ascuns, de verdeţurifrica iudeilor(Ioan 19.38), şi dragostesfetnic de vază al Soborului, decît un bou îngrăşat, şi ură-Prov15.17) Averea mare se strânge uneori pe căi care și el aștepta [[nedreptatea|suciteîmpărăția lui Dumnezeu]], (Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea Mc 15.43). El s-a dus la Pilat și a cerut trupul lui, decât bogatul care umblă pe căi suciteIisus și l-Prova primit în dar.28(Mc 15.645) cu strâmbătate (Mai bine puţinIosif a luat trupul și, împreună cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate[[Dreptul Nicodim|Nicodim]] care adusese o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe (Ioan 19. Prov16.8, Ier 17.1139)l-a înfășurat într-o pânză curată de în, nelegiuiri cumpărată de el, vicleşug şi [[nepăsarea|indiferenţă]] (Ier 5.27) sau [[minciuna|minciună]] (Comorile cîştigate l-a uns cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune miresme, după obiceiul evreilor, și l-a pus într-un mormânt nou al lui însuși, pe care fuge, şi ele duc la moarte- Prov 21l săpase în stâncă.6). În plusApoi a prăvălit o piatră mare la ușa mormântului, cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru [[păcat]]și a plecat.(Prov10Mt 27.16) În timp ce 57-60,Mc 15.42-47,Ioan 19.38-42) [[Dreptul Nicodim|Nicodim]] era un om credincios este năpădit bogat din moment ce a adus amestecătura de binecuvântări, cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsitaproape o sută de litri de smirnă și de aloe. (Prov28Ioan 19.2039)==Surprizele bogăţiei==Bogăţia va ajunge la cineva despre El era [[farisei|fariseu]], fruntaș al iudeilor, ''învățător al lui Israel''(Ioan 3.10) este acela care nu se ştie dacă va fi este inițiat de [[înţelepciunea|înţeleptIisus Hristos]] sau în taina [[nesăbuinţa|nesăbuitbotez]]<ref>Ecl 2ului. (Ioan 3.181-21) El este acela care se opune judecații răutăcioase și premature făcută de farisei chiar înainte de judecata propriu-19, Ps 39zisă (Ioan 7.545-649), 49punând întrebarea retorică: ''Legea noastră osândește ea pe un om înainte ca să-l asculte și să știe ce face?'' (Ioan 7.11, 17.14</ref>, dar 51)  Femeia care nu savea o scurgere de sânge de 12 ani și-a ostenit deloc și cheltuise toată averea pentru ea.<ref>Ecl 2.20vindecare se vindecă atingându-2</ref> Soarta bogatului singur este dramaticăse de poala lui Iisus, care îi spune că credința sa a mântuit-o. (Lc 8.<ref>Ecl 4.744) O femeie bogată i-12</ref> Uneori avuţiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor. <ref>Ecl5.12a făcut lui [[Elisei]], pe care-13</ref> Alteori l recunoștea ca pe un om sfânt, o întâmplare nenorocită poate zădărnici o trudă cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va dori. În semn derecunoștință, Elisei, la sfatul lui Ghehazi, slujitorul lui, care-o viaţă.<ref>Ecl5.12-20</ref> Alteori i spusese că ea nu are copil iar bărbatul ei e [[Dumnezeuvârstele omului|bătrân]] , îi dă omului tot ce-i doreşte sufletul spune că peste un an va ține în brațe un fiu și prorocia se împlinește. (avere, slavă4Regi 4.8-17) dar nu-l lasă să se bucure  ==Inconvenientele bogăției==Bogăția este adesea o pricină de ele căci sufletul său nu se satură de bunătăţile agonisite, poftele sale rămânând neîmplinite. <ref>Ecl [[invidia|pizmă]] și [[blestem]]e (6).1-12</ref> Când se înmulţesc bunătăţile se înmulţesc şi căpuşele.<ref>Ecl5.11</ref>==Sfaturi Fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru bogaţi==Bogaţii au datoria care a început să nu se fie [[mândriainvidia|semeţeascăpizmuit]]de filisteni, şi care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, Avraam iar Abimelec i-a cerut să nu-şi pună plece. [[nădejdeaÎnțelepciunea|Înțeleptul]] în bogăţia cea nestatornică, ci în [[DumnezeuSolomon]]l cel viu, ne interzice să facă fapte bune, să fie blestemăm pe împărat sau pe cei bogați (puternici)(Eccl10.20). Cel lacom stârnește [[milacearta|darnicicerturi]] şi cu inima largă(Prov 28.25), îmbogăţindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viaţa veşnică]] își tulbură casa (1Tim 6Prov 15.17-1927). Căci omul are uneori înclinaţia iar bogăția aduce după sine ceartă (Mai bine o bucată de a se încrede în bogăţiile lui cele mari şi a se bizui pe răutatea luipâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - Prov 17. 1), tulburare (Ps52.7)Mai bine puțin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăție, cu tulburare! - Prov 15.16) sau chiar [[Înţelepciuneauciderea|Înţeleptulură]] (Mai bine un prânz de verdețuri, și dragoste, decât un bou îngrășat, și ură - Prov 15.17) Averea mare se strânge uneori pe căi [[Solomon[nedreptatea|sucite]] ne spune să nu ne chinuim să ne îmbogăţim şi să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăţia este efemeră, îşi face aripi şi(Mai mult prețuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri. (decât bogatul care umblă pe căi sucite - Prov28.23.4-56).Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuţiile lorcu strâmbătate (Mai bine puțin, se fălesc cu bogăţia lor cea maredreptate, dar nu pot să se răscumpere unul pe altuldecât mari venituri, nici să dea lui Dumnezeu preţul răscumpărării (Ps 49cu strâmbătate.6-7)Prov 16. În altă parte psalmistul le spune bogaţilor să nu se încreadă în asuprire8, nici să-şi pună Ier 17.11), nelegiuiri , vicleșug și [[nădejdeanepăsarea|indiferență]] zadarnică în (Ier 5.27) sau [[furtminciuna|răpireminciună]], adăugând că atunci când cresc bogăţiile omul nu trebuie să(Comorile câștigate cu o limbă mincinoasă sunt o deșertăciune care fuge, și ele duc la moarte -şi lipească inima de eleProv 21. (Ps.62.106).Proorocul În plus, cel rău își întrebuințează venitul pentru [[Ieremiapăcat]] ne spune că nu e bine ca înţeleptul . (Prov 10.16) În timp ce ''un om credincios este năpădit de binecuvântări'', cel ce vrea să se laude cu înţelepciunea lui, nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăţia luiîmbogățească repede nu rămâne nepedepsit. (Prov 28. Cel care se laudă să se laude că are pricepere şi că îl cunoaşte pe 20) ==Surprizele bogăției==Bogăția va ajunge la cineva despre care nu se știe dacă va fi [[Dumnezeu]], că ştie că El este cel care face [[milaînțelepciunea|milăînțelept]], judecată şi sau [[dreptateanesăbuința|dreptatenesăbuit]] pe pământ căci în acestea găseşte plăcere Dumnezeu<ref>Ecl 2. (Ier 918-19, Ps 39.23)5-6, 49. [[Apostolul Iacov]] le recomandă bogaţilor să se laude cu [[smerenia]] lor căci ei se vor veşteji în umbletele lor precum floarea ierbii: iarba se usucă de la soare, floarea ei cade jos şi astfel frumuseţea înfăţişării ei piere (Iac 1.911, 17.14</ref>, dar care nu s-a ostenit deloc pentru ea.<ref>Ecl 2.20-11)2</ref> Soarta bogatului singur este dramatică.<ref>Ecl 4. Bogaţii să ia exemplu de la [[Iov]] care nu şi7-12</ref> Uneori avuțiile sunt păstrate spre nefericirea stăpânilor lor. <ref>Ecl5.12-a pus încrederea în aur şi nu s13</ref> Alteori o întâmplare nenorocită poate zădărnici o trudă de-a [[mândria|îngâmfat]] de mărimea averilor sale (Iov 31o viață.<ref>Ecl5.2412-25)==În ziua Judecăţii==În ziua [[Judecată|Judecăţii]]20</ref> Alteori Dumnezeu îi dă omului tot ce-i dorește sufletul (avere, bogăţia este inutilăslavă) dar nu-l lasă să se bucure de ele căci sufletul său nu se satură de bunătățile agonisite, iar bogăţia nedreaptă stă împotriva noastrăpoftele sale rămânând neîmplinite. <ref>Prov 10Ecl 6.2, 11.4, 11.28, Ier 17.111-12</ref>. Cei nelegiuiţi se încred în avuţiile lorCând se înmulțesc bunătățile se înmulțesc și căpușele.<ref>Ec l5.11</ref> ==Sfaturi pentru bogați==Bogații au datoria să nu se [[mândria|semețească]], și să nu-și pună [[nădejdea]] în bogăția cea nestatornică, ci în Dumnezeul cel viu, să facă fapte bune, să fie [[mila|darnici]] și cu inima largă, îmbogățindu-se în fapte bune, ca bună temelie pentru [[viața veșnică]]. (1Tim 6.17-19) Căci omul are uneori înclinația de a se încrede în bogățiile lui cele mari și a se bizui pe răutatea lui. (Ps 52.7).[[Înțelepciunea|Înțeleptul]] [[Solomon]] ne spune să nu ne chinuim să ne îmbogățim și să nu se punem priceperea în aceasta căci bogăția este efemeră, își face aripi și, ca vulturul, își ia zborul spre ceruri. (Prov 23.4-5)Psalmistul arată că potrivnicii lui se încred în avuțiile lor, se fălesc cu bogăția lor cea mare, dar nu pot să se răscumpere unul pe altul, nici să dea lui Dumnezeu prețul răscumpărării. (Ps 49.6-7)În altă parte psalmistul le spune bogaților să nu se încreadă în asuprire, nici să-și pună [[nădejdea]] zadarnică în [[furt|răpire]], adăugând că atunci când cresc bogățiile omul nu trebuie să-și lipească inima de ele. (Ps 62.10)Proorocul [[Ieremia]] ne spune că nu e bine ca înțeleptul să se laude cu înțelepciunea lui, nici cel tare cu tăria lui, nici cel bogat cu bogăția lui. Cel care se laudă să se laude că are pricepere și că îl cunoaște pe Dumnezeu, că știe că El este cel care face [[mila|milă]], judecată și [[dreptatea|dreptate]] pe pământ căci în acestea găsește plăcere Dumnezeu. (Ier 9.23)[[Apostolul Iacov]] le recomandă bogaților să se laude cu [[smerenia]] lor căci ei se vor veșteji în umbletele lor precum floarea ierbii: iarba se usucă de la soare, floarea ei cade jos și astfel frumusețea înfățișării ei piere (Iac 1.9-11). Bogații să ia exemplu de la [[Iov]] care nu și-a pus încrederea în aur și nu s-a [[mândria|îngâmfat]] de mărimea averilor sale. (Iov 31.24-25) ==În ziua Judecății==În ziua [[Judecată|Judecății]], bogăția este inutilă, iar bogăția nedreaptă stă împotriva noastră.<ref>Prov 10.2, 11.4, 11.28, Ier 17.11</ref> Cei nelegiuiți se încred în avuțiile lor, și se [[mândria|fălesc]] cu bogăția lor cea mare, dar nu pot să-și răscumpere [[suflet]]ul, ci mor deopotrivă cu ceilalți, iar bogățiile lor nu îi urmează în mormânt.<ref>Ps 49.16, şi se [[mândria|fălesc]] cu bogăţia lor cea mare17, dar nu pot să-şi răscumpere [[suflet]]ulProv 11.28 17, ci mor deopotrivă cu ceilalţi, iar bogăţiile lor nu îi urmează în mormântApoc 3.15-18</ref>Ps 49.16,17, Prov.11.28 17, Apoc.3Bogățiile pământești nu sunt veșnice.15-18</ref> Bogăţiile pământeşti nu sunt veşnice<ref>Prov.27.23-27, Is10.1-3, Is.55.1-7, Is.5.17</ref>

*Biblia sau Sfânta Scriptură, Editura Institutului Biblic şi și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, BucureştiBucurești, 2001, ISBN 973-9332-86-2

*Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei- Concordanţă Concordanță biblică tematică, ediţie ediție revăzută şi și completată de Vasile Dogaru şi și Neculai Dorneanu după lucrarea ,,''Călăuza predicatorului '' de Constantin Chiricescu şi și Constantin Nazarie, Editura Mitropoliei şi Moldovei și Bucovinei, IaşiIași, 2000, ISBN 973-9272-58-4

*''[http://teologie.md/index.files/doc/Catehism.pdf Învăţătura Învățătura de credinţă credință ortodoxă]'', IBMBOR, BucureştiBucurești, 1996.

==A se vedea şiși==

[[Iubirea de arginţiarginți]]