5.289 de modificări
Modificări
→Bogatul: mici corecturi
Bogăţia, care este efemeră, ca vulturul care-şi ia zborul spre ceruri<ref>Prov23.4-5; 27.23-27</ref>, este mult inferioară [[înţelepciunea|înţelepciunii]]<ref>Prov 3.14</ref>, numelui bun<ref>Prov 22.1 </ref> şi faptului de a fi [[iubirea|iubit]]<ref>Prov 22.1</ref> Căci cel care se încrede în ea va cădea<ref>Prov 11.28</ref>; bogăţia nu-i va sluji la nimic în ziua mâniei<ref>Prov 11.4</ref> [[Iov]] nu se încrede în bogăţii<ref>Iov 24</ref>.
Bogăţia câştigată fără trudă scade<ref>Prov 13.11</ref>, o moştenire repede câştigată de la început nu va fi binecuvântată la sfârşit<ref>Prov 20.21</ref>(31), cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu va rămâne nepedepsit<ref> Prov 28.20</ref>, averea păcătosului ajunge la cel neprihănit<ref>Prov 13.22, 28.8</ref>, peste zgârcit va veni lipsa<ref>Prov 28.22</ref>Bogăţia este un dar de la [[Dumnezeu]]. [[Isaac]], [[Iov]], [[Solomon]], [[Iezechia]] sunt binecuvântaţi de Dumnezeu şi ajung foarte bogaţi<ref>Fac26.12-14, 1Imparati 3.1-14, ?Regi 3.13,10.23; 2 Cronici1.11, 9.22, 1 Reg 2.7,8, 2 Cron 32.23-29, Ps112.1-3, Is.61.6</ref> [[apostolul Zaheu|Zaheu]], mai marele vameşilor, se învredniceşte de mântuire, căci [[pocăinţă|pocăinţa]] să poartă roadă<ref>Lc19.1-10</ref> Uneori oamenii bogaţi sunt apropiaţi de [[credinţa|credinţă]]<ref>Mt27.57</ref> , lucru rar, căci mai uşor trece o cămilă prin urechile acului decât intră un bogat în [[împărăţia cerurilor]], astfel încât ,,mulţi dintre cei dintâi vor fi cei din urmă”.<ref>Prov10.15,18.11</ref>(37a)37) 37a) Mt19.16-30
===Persoane bogate păcătoase===
O femeie bogată i-a făcut lui [[Elisei]], pe care-l recunoştea ca pe un om sfânt, o cameră sus la ea pentru a rămâne acolo când va dori. În semn de recunoştinţă, Elisei, la sfatul lui Ghehazi, slujitorul lui, care-i spusese că ea nu are copil iar bărbatul ei e [[vârstele omului|bătrân]], îi spune că peste un an va ţine în braţe un fiu şi prorocia se împlineşte (4Regi4.8-17)
==Inconvenientele bogăţiei==
Bogăţia este adesea o pricină de [[invidia|pizmă]] şi [[blestem]]e (6). Fiind binecuvântat de [[Dumnezeu]], [[Isaac]] a ajuns foarte bogat, motiv pentru care a început să fie [[invidia|pizmuit]] de filisteni, care au astupat fântânile pe care săpaseră robii tatălui său, Avraam iar Abimelec i-a cerut să plece. [[Înţelepciunea|Înţeleptul]] [[Solomon]] ne interzice să blestemăm pe împărat sau pe cei bogaţi (puternici)(Eccl10.20). Cel lacom stârneşte [[cearta|certuri]](Prov 28.25), îşi tulbură casa (Prov15.27) iar bogăţia aduce după sine ceartă (Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -Prov.17.1), tulburare (Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! -Prov15.16) sau chiar [[uciderea|ură]] (Mai bine un prânz de verdeţuri, şi dragoste, decît un bou îngrăşat, şi ură-Prov15.17) Averea mare se strânge uneori pe căi [[nedreptatea|sucite]], (Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite-Prov.28.6) cu strâmbătate (Mai bine puţin, cu dreptate, decât mari venituri, cu strâmbătate. Prov16.8, Ier 17.11), nelegiuiri , vicleşug şi [[nepăsarea|indiferenţă]] (Ier 5.27) sau [[minciuna|minciună]] (Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte- Prov 21.6). În plus, cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru [[păcat]].(Prov10.16) În timp ce ,,un om credincios este năpădit de binecuvântări, cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. (Prov28.20)
