Birocrați, renameuser, Administratori
14.991 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
[[Fișier:Catedrala Ramnicu Valcea.jpg|thumb|280px|Catedrala arhiepiscopală din Râmnicu Vâlcea]]
'''Arhiepiscopia Râmnicului''' este o [[eparhie]] a [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]], făcând parte din [[Mitropolia Olteniei]]. Are [[Scaun|scaunul eparhial]] la Râmnicu Vâlcea, [[jurisdicție]] peste județul Vâlcea, și este păstorită în prezent de către [[arhiepiscop]]ul [[Varsanufie (Gogescu) al Râmnicului|Varsanufie (Gogescu)]].
==Istorie==
După înființarea primei [[Mitropolie|mitropolii]] românești în anul 1359, în timpul domniei lui [[Nicolae Alexandru|Nicolae Alexandru Basarab]] (Mitropolia Ungro-Vlahiei, care l-a avut ca prim mitropolit pe Sf. [[Iachint de Vicina]]), o a doua mitropolie românească, Mitropolia Severinului, a fost înființată în anul 1370, la cererea voievodului Vladislav I al Țării Românești („Vlaicu Vodă”, 1364-1377). Cu încuviințarea mitropolitului Iachint al Ungro-Vlahiei (1359-1372), patriarhul Filotei al Constantinopolului (1364-1376) a aprobat ca Antim Critopol, juristul [[Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului|Patriarhiei Ecumenice]], să fie [[Hirotonirea unui episcop|hirotonit]] mitropolit al unei părți din Ungro-Vlahia, cea din dreapta Oltului ([[Mitropolia Olteniei|Oltenia]] de astăzi). Nou-înființata mitropolie era numită „Mitropolia Ungro-Vlahiei de către Severin”, iar titularul acesteia era numit mitropolit al Severinului sau al părții Ungro-Vlahiei cea despre Severin.<ref name=istoria>[http://arhiepiscopiaramnicului.ro/istoria/istoria-arhiepiscopiei-ramnicului ''Istoria Arhiepiscopiei Râmnicului''], 9 iunie 2014, ''Arhiepiscopia Râmnicului'', accesat la 28 septembrie 2021</ref>
În anul 1375, după reocuparea Banatului de Severin de către Regatul Ungariei, reședința mitropolitană a fost mutată la Strehaia. Mai târziu, când în această regiune s-a așternut pacea, s-a simțit nevoia firească a reînființării episcopiei din dreapta Oltului. Astfel, în 1503, într-un [[sinod]] întrunit la Târgoviște, [[Nifon al II-lea al Constantinopolului|Sf. Nifon]] (adus în Țara Românească de voievodul [[Radu cel Mare]]) a luat mai multe hotărâri privind reorganizarea bisericească, înființând două [[Episcopie|episcopii]]: cea a [[Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei|Buzăului]] și cea a [[Episcopia Râmnicului|Râmnicului]]. Episcopia Râmnicului se întindea pe teritoriul fostei Mitropolii a Severinului, fiind numită inițial „Episcopia Noului Severin”. Reședința episcopală era în orașul Râmnic, la Biserica Sfântul Nicolae, [[ctitor]]ită de voievodul Dan I (1384-1386), fratele mai mare al lui [[Mircea cel Bătrân]].<ref name=istoria/>
Primul episcop al Râmnicului a fost Maxim Brancovici, [[ierarh]] de origine sârbă, canonizat de [[Biserica Ortodoxă Sârbă]], care mai apoi a ajuns mitropolit al Țării Românești în perioada 1505 - 1508. De la înființarea Episcopiei Râmnicului și până în prezent, la Râmnic au păstorit circa 50 de ierarhi, dintre care [[Biserica Ortodoxă Română]] a proslăvit până acum doi: Sfântul Ierarh Martir [[Antim Ivireanul]] și Sfântul Ierarh [[Calinic de la Cernica]].<ref name=istoria/>
În anul 1847, din cauza incendiului care a distrus în întregime reședința episcopală din Râmnic, aceasta a fost mutată la Craiova. Reședința episcopală a rămas la Craiova până în 1856, când Sf. Ierarh Calinic de la Cernica a readus-o în Râmnicu Vâlcea, după ce mai înainte reconstruise în întregime vechiul ansamblu episcopal. Sub acest sfânt ierarh, Episcopia Râmnicului și orașul de reședință, Râmnicu Vâlcea, au avut parte de o dezvoltare culturală și administrativă fără precedent.<ref name=istoria/>
La 18 iunie 2009, [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]] a hotărât ridicarea Episcopiei Râmnicului la rangul de [[arhiepiscopie]], PS Gherasim Cristea fiind numit arhiepiscop.<ref name=istoria/>
===Lista ierarhilor Râmnicului===
O listă a [[ierarh]]ilor Râmnicului, în ordine cronologică, este redată mai jos<ref>[http://arhiepiscopiaramnicului.ro/ierarhi ''Ierarhi ai Râmnicului''], accesat la 2 octombrie 2021</ref>:
{| cellspacing="0" cellpadding="0" class="multicol" style="backgroundtransparent; width100%;"
| width="70%" align="left" valign="top" |
* Sf. Maxim Brancovici, 1503-1505
* Ilarion I, 1523-1526
* Leontie, 1532-1534
* Paisie, 1535-1540
* Eftimie, 1558-1568
* Mihai II, 1568-1586
* Efrem I, 1586-1593
* Partenie I, 1594
* Teofil I, 1595-1601
* Efrem II, 1601-1613
* Dionisie I, 1615-1618
* Teofil II, 1618-1636
* Ignatie Sârbul, 1636-1653
* Dionisie II, 1653-1657
* Ignatie Grecul, 1657-1668
* Serafim, 1668-1671
* Varlaam, 1670-1672
* Ștefan I, 1673-1693
* Ilarion II, 1693-1705
* Sf. [[Antim Ivireanul]], 1705-1708
* Damaschin Voinescu, 1708-1725
* Ștefan II, 1726-1727
* Inochentie, 1727-1735
* Climent, 1735-1749
* Grigorie Socoteanu, 1749-1764
| width="30%" align="left" valign="top" |
* Partenie II, 1764-1771
* Chesarie, 1773-1780
* Filaret, 1780-1792
* Nectarie, 1792-1812
* Galaction, 1813-1824
* Neofit, 1824-1840
* Nifon Sevastias, 1840-1849
* Sf. [[Calinic de la Cernica]], 1850-1868
* Inochentie Chițulescu, 1868-1873
* Atanasie Stoenescu, 1873-1880
* Teodorit Sinadon, 1880
* Iosif Bobulescu, 1880-1886
* Ghenadie Enăceanu, 1886-1898
* Atanasie Mironescu , 1898-1909
* Ghenadie Georgescu, 1909-1912
* Sofronie Vulpescu, 1913-1918
* Meletie Dobrescu, 1918
* Antim Petrescu, 1918
* Alexie Șerban, 1919-1920
* Vartolomeu Stănescu, 1921-1938
* Irineu Mihălcescu, 1938-1939
* Atanasie Dincă, 1945-1949
* Iosif Gafton, 1949-1984
* Gherasim Cristea, 1984-2014
* [[Varsanufie (Gogescu) al Râmnicului|Varsanufie Gogescu]], 2014-prezent
|}
==Arhiepiscopia Râmnicului în prezent==
