Modificări

{{Articol de calitate}}{{Sfinti|nume= Sf. Ierarh Andrei Șaguna|Imagine= [[ImagineFișier:MitropolitSaguna.jpg|thumb|230px|right250 px|''Sf. Andrei ŞagunaȘaguna, mitropolitul Transilvaniei'']]|nastere= [[20 decembrie]] 1808|adormire= [[28 iunie]] 1873<br>Sibiu|localizare= {{flag|Romania}} România|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= română|tip= [[ierarh]]|canonizare= [[21 iulie]] 2011|calendar= [[30 noiembrie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] '''Andrei ŞagunaȘaguna''' (n. [[20 ianuariedecembrie]] 1808, MişcolţMișcolț, Ungaria — d. [[28 iunie]] 1873, Sibiu) a fost un [[mitropolit]] al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi ortodocșilor și românilor din Ardeal.

Pentru faptele sale sfinte [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt (canonizat) la [[21 iulie]] 2011. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a lui se face la [[30 noiembrie]].<ref>[http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/canonizarea-mitropolitilor-transilvaniei-andrei-saguna-simion-stefan-125591.html Canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan]</ref>

==ViaţaViața==Andrei Şaguna Șaguna s-a născut la 20 ianuarie decembrie 1808, la Mișcolț (Miskolc, în nordul Ungariei), din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum ŞagunaȘaguna, tatăl lui Andrei ŞagunaȘaguna, a trecut în 1814 la [[catolicism]], rit în care și-a botezat copiii, printre care şi și pe '''Anastasie''' (numele de botez al lui Andrei ŞagunaȘaguna). În 1816, Anastasie a început școala la Mișcolț, iar în 1826 a terminat gimnaziul catolic la [[călugăr]]ii piariști din Pesta.<ref name="Păcurariu">Pr. Prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români'', Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996 ([http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/AndreiSaguna.html online])</ref>.

La 29 12/24 decembrie 1826 Anastasie 1864 Andrei Șaguna a trecut la devenit [[ortodoxiearhiepiscop]]. Între 1826-1829 a urmat cursuri de filozofie și drept la Universitatea din Buda. În 1829 [[mitropolit]] al reînființatei Mitropolii a plecat Transilvaniei, cu reședința la Vârșeț unde a urmat teologiaSibiu.

La 24 octombrie 1833 Anastasie Şaguna În timpul revoluției de la 1848, Andrei Șaguna s-a [[călugăr]]itaflat printre fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania. Astfel, luând numele '''Andrei'''La 3/15 mai 1848 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare de la Blaj. A fost [[hirotonire|hirotonit]] [[ierodiacon]] În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la 2 februarie 1834acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena. Atunci La 16/28 decembrie 1848 a spus el celebrele cuvinte: organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „''Pe românii transilvăneniMemoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevăratBanat, plăcut din părțile vecine ale Ungariei și drept să-i îndrumezdin Bucovina''”, prezentat tot împăratului Franz Josef.

A devenit apoi profesor la Seminarul teologic din Carloviţ Angajamentul luat de Andrei Șaguna în 1834 (Karlowitz, în Voivodina„''Pe românii transilvăneni, Serbia) şi secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo (din 1834adâncul lor somn vreau să-i trezesc... ''”)a început să prindă viață. La 29 iunie 1837 27 august 1850 s-a devenit [[ieromonah]]înființat la Sibiu ''Tipografia eparhială'', întemeiată din banii proprii ai lui Șaguna. Aici s-au tipărit abecedare, cărți și povestiri biblice, toate în limba română. La inițiativa sa, [[protosinghel]]pe 3 ianuarie 1853 apare ''Telegraful Român'', „asesor” (consilier) mitropolitan şi „administrator” (locţiitor) de [[egumen]] la mănăstirile sârbeşti Iazac (singurul ziar din 1838) şi Beşenovo (din 1841)România cu apariție neîntreruptă până astăzi. A fost <ref>[[arhimandrit]] şi egumen la mănăstirile Hopovo (1842) şi Covil (1845)https://basilica. După anul 1842 ro/telegraful-roman-a funcţionat un timp ca profesor în secţia română -implinit-170-de-ani/?swcfpc=1 Sorin Ionițe, ''Telegraful Român a Seminarului teologic din Vârşeţ şi „asesor” al Consistoriului împlinit 170 de acoloani''], 3 ianuarie 2023, ''Basilica.ro''</ref name="Păcurariu"/>Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui ''Institut de teologie și pedagogie'' (cunoscut în epocă și ca „''Seminarul Andreian''”).

Activitatea politică a lui Andrei Şaguna Șaguna a continuat și după revoluția de la 1848. Astfel, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Viena, iar între 1863-1865 a fost numit deputat în Dieta Transilvaniei, copreședinte al Conferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) și al Congresului național al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), Andrei Șaguna a fost mentorul „''vicar generalactivismului'' ” în viața politică a românilor transilvăneni. Îndrumător și sprijinitor al preoțimii și al credincioșilor, ctitor al Episcopiei Ardealuluibisericii din Gușterița, cu sediul la Sibiuş (15/27 iunie 1846)de lângă Sibiuș, iar la 2 decembrie 1847 el a fost ales episcop și membru de onoare al Academiei Române (recunoscut la 5 februarie 1848 şi hirotonit la 18din 1871) și președinte de onoare al Societății „Transilvania” din București.<ref name="Păcurariu"/30 aprilie 1848)>[[Fișier:Andrei_Saguna.jpg|thumb|left|220 px|Statuia din fața Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov]]

La 12/24 decembrie 1864 Pe tărâm cultural, Andrei Şaguna Șaguna a devenit organizat învățământul elementar și mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. Astfel, conform celor stabilite de el, [[arhiepiscop]] şi [[mitropolitpreot|preoții]] -parohi erau directori ai „școlii poporale” din parohia lor, protopopii erau inspectori ai școlilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) era inspector suprem al școlilor din întreaga eparhie, principii înscrise și în Statutul Organic al reînfiinţatei Mitropolii Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. La sfârșitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de „școli poporale”, un liceu cu 8 clase la Brașov (înființat în 1850), o școală reală-comercială (înființată în 1869) la Brașov și un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înființat în 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale școlare (de către Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). La Sibiu, cursurile de teologie au fost modificate de la 6 luni la un an, iar în 1953 a Transilvanieifost înființat un Institut teologic-pedagogic, cu reşedinţa două secții: teologică (având doi, apoi trei ani de studii) și pedagogică (tot cu doi, apoi trei ani de studii). Andrei Șaguna a cumpărat câteva case pentru nevoile școlii și internatului, iar pentru studenții teologi și preoți a tipărit o serie de manuale didactice (scrise de el însuși sau de profesorii Institutului) și a trimis numeroși tineri la Sibiustudii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el. Andrei Șaguna a avut un rol însemnat în întemeierea și organizarea ''Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român'' (ASTRA, care există și azi), fiind primul ei președinte (1861-1866). Tot el a înființat ziarul ''Telegraful Român'' (1853), cel mai vechi ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi.

În timpul revoluţiei de la 1848, Andrei Şaguna s-Pentru meritele sale deosebite în propășirea culturală a aflat printre fruntaşii mişcării naţionale româneşti din Transilvania. Astfelpoporului român, La 3/15 mai 1848 în 1871 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare fost ales membru de la Blajonoare al Academiei Române. În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena<ref>[http://acad. La 16ro/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratuluibdar/armembriLit. Ideea unității românilor este conținută php?vidT=S1 Academia Română: ''Membrii Academiei Române din 1866 până în „prezent''Memoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina(litera ''Ș''”)], prezentat tot împăratului Franz Josef.accesat la 1 ianuarie 2018</ref>

Angajamentul luat de Ca [[ierarh]], Andrei Șaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb și Congresului național-bisericesc sârb din Carloviț, prin sinoadele eparhiale formate din clerici și mireni - convocate la Sibiu în 1834 1850, 1860 și 1864. După reînființarea Mitropoliei Transilvaniei („''Pe românii transilvăneni1864), cu două eparhii sufragane la Arad și Caransebeș, el a convocat un Congres național bisericesc al românilor ortodocși din adâncul lor somn vreau săîntreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie -i trezesc... ''”octombrie 1868) , care a început să prindă viață. La 27 august 1850 aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a înfiinţat la Sibiu ''Tipografia eparhială'', întemeiată din banii proprii ai lui Șagunacondus Biserica transilvăneană până în 1925. Aici sPrincipiile fundamentale ale acestui statut -au tipărit abecedareautonomia față de stat, cărți sinodalitatea și povestiri biblice, toate în limba română. La participarea laicilor (2/3) alături de cler (1 ianuarie 1853 apare ''Telegraful Român'', singurul ziar /3) la conducerea treburilor bisericești - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 18551925, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic precum și a celui din Sibiu sub forma unui ''Institut de teologie și pedagogie'' (cunoscut în epocă şi ca „''Seminarul Andreian''”)1948.<ref name="Păcurariu"/>

Activitatea politică a lui „''Andrei Şaguna Șaguna a continuat şi după revoluţia fost un dangăt de la 1848. Astfelclopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Vienaredat speranțe și vigoare, iar între 1863-1865 a fost deputat pus plugul în Dieta Transilvaniei, copreşedinte al Conferinţei naţionale-politice brazdă și a românilor de la Sibiu (1861) şi al Congresului naţional al românilor de la Alba lulia (1863)desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă''”. După crearea statului dualist austro-ungar (1867)<ref>[[Antonie Plămădeală]], Andrei Şaguna a fost mentorul „''activismuluiMomentul Șaguna în istoria Bisericii Transilvaniei''” , în viaţa politică a românilor transilvăneni. Îndrumător şi sprijinitor al preoţimii şi al credincioşilor''Magazin Istoric'', ctitor al bisericii din Guşteriţaiunie 1997, de lângă Sibiuş, el a fost şi membru de onoare al Acacademiei Române (din 1871) şi preşedinte de onoare al Societăţii „Transilvania” din Bucureştipp. 3-5.</ref name="Păcurariu"/>

Ca Andrei Șaguna a trecut la Domnul în anul 1873 ([[ierarh28 iunie]]), Andrei Şaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curţii din Viena, patriarhului ortodox sârb şi Congresului naţional-bisericesc sârb din Carloviţ, prin sinoadele eparhiale formate din clerici şi mireni - convocate la Sibiu în 1850. Prin testament, 1860 şi 1864. După reînfiinţarea el și-a lăsat toată averea Mitropoliei Transilvaniei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad şi Caransebeş„''spre scopuri bisericești, el a convocat un Congres naţional bisericesc școlare și filantropice''”.<ref>[http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/apostolul-modern-al românilor ortodocşi -ortodocsilor-din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie - octombrie 1868)ardeal-264414.html ''România liberă'', care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 18 mai 1869)2012, după care sVirgil Lazăr -a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut - autonomia faţă de stat, sinodalitatea şi participarea laicilor (2/3) alături de cler (1/3) la conducerea treburilor bisericeşti - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române Apostolul modern al ortodocșilor din 1925, precum şi a celui din 1948.Ardeal]</ref name="Păcurariu"/>

*''Promemoria - despre dreptul istoric al autonomiei bisericeştibisericești-naţionale naționale a românilor de religie răsăriteană'', Sibiu, 1849, 15 p.; *''Adaus la „Promemoria despre dreptul istoric al autonomiei bisericeştibisericești-naţionalenaționale...”'', Sibiu, 1850, 23 p., *Memorial ''Memoriu prin care se lămureşte lămurește cererea românilor de religiune răsăriteană din Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane'', Viena, 1851 şi și Sibiu 1860,23 p.*''Elementele Dreptului canonic al Bisericii drept credincioase răsăritene''..., Sibiu, 1854, XXIV + 183 p.;*''Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale de la întemeiere până în zilele noastre'', 2 vol., Sibiu, 1860, X + 422 p. (I) + IV + 316 p. (II) (vol.II a apărut şi și în traducere germana, la Sibiu, în 1862, făcută de Zaharia Boiu şi și Ioan Popescu); *''Compendiu de Drept Canonic al sântei, soborniceştii soborniceștii şi apostoleştii și apostoleștii Biserici'', Sibiu, 1868, XLVIII + 452 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1885, XLVIII + 440 p.; ed. a III-a, Sibiu, 1913, XLVIII + 440 p.); a apărut şi și în traducere germană, făcută de prof. Alois Sentz („Compendium „''Compendium des Canonischen Rechtes...”'', Sibiu, 1868, 449 + XLIV p.);*''Enhiridion, adecă carte manual de canoane ale sântei, soborniceştii şi apostoleştii soborniceștii și apostoleștii Biserici'', cu comentarii, Sibiu, 187 1, LII + 548 p.; *''Manual de studiu pastoral'', Sibiu, 1972, 8 + X + 302 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1878, XV + 270 p.).

[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] Andrei Şaguna Șaguna a fost [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt la [[21 iulie]] 2011 de către [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]. Proclamarea oficială a canonizării s-a făcut la [[30 octombrie]] 2011, în „Catedrala Reîntregirii” [[Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia|Catedrala Reîntregirii]] din Alba Iulia.

Cu o zi înainte (pe 29 octombrie 2011), pentru ultima oară, un sobor impresionant de preoți a oficiat ultimul parastas la mormântul lui Andrei Șaguna, din localitatea Rășinari. Rămășițele pământești ale Mitropolitului Transilvaniei au fost puse apoi într-o raclă și purtate în pelerinaj până la Sibiu. Primul popas al credincioșilor pe străzile Sibiului a fost făcut la „Biserica din Groapă”, unde a slujit mult timp Andrei Șaguna. „''De acolo, din Rășinari, Mitropolitul Șaguna se întoarce în Catedrala pe care și-a dorit-o, a strâns bani pentru ea, a făcut diferite proiecte, dar nu a reușit să se bucure de realizarea ei ca monument''”, a spus actualul Mitropolit al Ardealului, ÎPS [[PrăznuireLaurențiu Streza]].<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/moise-al-ardelenilor-este-canonizat-la-sibiu-951690.html ''Evenimentul zilei'', 29 octombrie 2011, Florian Bichir - „Moise al ardelenilor" este canonizat la Sibiu]a lui ]</ref> [[Praznic|Prăznuirea]] Sf. Ierarh Andrei Șaguna se face pe [[30 noiembrie]].

:''Apărătorului Ortodoxiei şi și păstorului care a fost trimis de Dumnezeu poporului nostru să îndrume pe credincioşi credincioși în vremuri de restrişterestriște, Sfântului Andrei Mitropolitul Traansilvaniei Transilvaniei să-i aducem laude ca unui Apostol, zicând: „Bucură-te Sfinte Andrei înţeleptuleînțeleptule, Ierarh al lui Hristos”.''

:''Apărător înţelept înțelept al românilor ortodocşiortodocși, păstor cărturar al Transilvaniei şi și mare chivernisitor al vieţii bisericeştivieții bisericești, Sfinte Ierarhe Andrei, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.''

*[http://sfintiromani.ro/ro/pagina/531/noiembrie_andrei_saguna_acatistul.html Acatistul Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]*[http://psaltiicatedraleipatriarhale.files.wordpress.com/2009/05/condacul-acatistului-sfc3b3ntului-andrei-c692aguna.pdf Condacul acatistului Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]*[http://doarortodox.wordpress.com/tropare-condace-si-stihiri/ Troparul Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]

 [[Categorie:Sfinţi Sfinți români]]