Modificări

{{Articol de calitate}}{{Sfinti|nume= Sf. Ierarh Andrei Șaguna|Imagine= [[ImagineFișier:MitropolitSaguna.jpg|thumb|230px|right250 px|''Sf. Andrei ŞagunaȘaguna, mitropolitul Transilvaniei'']]|nastere= [[20 decembrie]] 1808|adormire= [[28 iunie]] 1873<br>Sibiu|localizare= {{flag|Romania}} România|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= română|tip= [[ierarh]]|canonizare= [[21 iulie]] 2011|calendar= [[30 noiembrie]]|biserici= |site=|}}[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] '''Andrei ŞagunaȘaguna''' (n. [[20 ianuariedecembrie]] 1808, MişcolţMișcolț, Ungaria — d. [[28 iunie]] 1873, Sibiu) a fost un [[mitropolit]] al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocşilor şi ortodocșilor și românilor din Ardeal.

Pentru faptele sale sfinte [[Biserica Ortodoxă Română]] l-a [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt (canonizat) la [[21 iulie]] 2011. [[PrăznuirePraznic|Prăznuirea]]a lui se face la [[30 noiembrie]].<ref>[http://www.crestinortodox.ro/stiri/crestinortodox/canonizarea-mitropolitilor-transilvaniei-andrei-saguna-simion-stefan-125591.html Canonizarea mitropolitilor Transilvaniei Andrei Saguna si Simion Stefan]</ref>

==ViaţaViața==Andrei Şaguna Șaguna s-a născut la 20 ianuarie decembrie 1808, la Mișcolț (Miskolc, în nordul Ungariei), din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole, în Balcani. Naum ŞagunaȘaguna, tatăl lui Andrei ŞagunaȘaguna, a trecut în 1814 la [[catolicism]], rit în care și-a botezat copiii, printre care şi și pe '''Anastasie''' (numele de botez al lui Andrei ŞagunaȘaguna). În 1816, Anastasie a început școala la Mișcolț, iar în 1826 a terminat gimnaziul catolic la [[călugăr]]ii piariști din Pesta.<ref name="Păcurariu">Pr. Prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, ''Dicționarul Teologilor Români'', Ed. Univers Enciclopedic, București, 1996 ([http://biserica.org/WhosWho/DTR/S/AndreiSaguna.html online])</ref>.

La 24 octombrie 1833 Anastasie Şaguna Șaguna s-a [[călugăr]]it, luând numele '''Andrei'''. A fost [[hirotonire|hirotonit]] [[ierodiacon]] la 2 februarie 1834. Atunci a spus el celebrele cuvinte: „''Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc și cu voia către tot ce e adevărat, plăcut și drept să-i îndrumez''”.

A devenit apoi profesor la Seminarul teologic din Carloviţ Carloviț (Karlowitz, în Voivodina, Serbia) şi și secretar al „Consistoriului arhidiecezan” de acolo (din 1834). La 29 iunie 1837 a devenit [[ieromonah]], [[protosinghel]], „asesor” (consilier) mitropolitan şi și „administrator” (locţiitorlocțiitor) de [[egumen]] la mănăstirile sârbeşti sârbești Iazac (din 1838) şi Beşenovo și Beșenovo (din 1841). A fost [[arhimandrit]] şi și egumen la mănăstirile Hopovo (1842) şi și Covil (1845). După anul 1842 a funcţionat funcționat un timp ca profesor în secţia secția română a Seminarului teologic din Vârşeţ şi Vârșeț și „asesor” al Consistoriului de acolo. <ref name="Păcurariu"/>

Andrei Şaguna Șaguna a fost numit ''vicar general'' al Episcopiei Ardealului, cu sediul la Sibiuş Sibiuș (15/27 iunie 1846), iar la 2 decembrie 1847 a fost ales episcop (recunoscut la 5 februarie 1848 şi și hirotonit la 18/30 aprilie 1848).

La 12/24 decembrie 1864 Andrei Şaguna Șaguna a devenit [[arhiepiscop]] şi și [[mitropolit]] al reînfiinţatei reînființatei Mitropolii a Transilvaniei, cu reşedinţa reședința la Sibiu.

În timpul revoluţiei revoluției de la 1848, Andrei Şaguna Șaguna s-a aflat printre fruntaşii mişcării naţionale româneşti fruntașii mișcării naționale românești din Transilvania. Astfel, La 3/15 mai 1848 a prezidat (împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni) Marea Adunare de la Blaj. În fruntea unei delegații, a dus petiția adoptată la acea adunare împăratului Franz Josef, la Viena. La 16/28 decembrie 1848 a organizat o adunare la Sibiu, de unde a trimis o nouă petiție împăratului. Ideea unității românilor este conținută în „''Memoriul națiunii române din Marele Principat al Ardealului, din Banat, din părțile vecine ale Ungariei și din Bucovina''”, prezentat tot împăratului Franz Josef.

Angajamentul luat de Andrei Șaguna în 1834 („''Pe românii transilvăneni, din adâncul lor somn vreau să-i trezesc... ''”) a început să prindă viață. La 27 august 1850 s-a înfiinţat înființat la Sibiu ''Tipografia eparhială'', întemeiată din banii proprii ai lui Șaguna. Aici s-au tipărit abecedare, cărți și povestiri biblice, toate în limba română. La 1 inițiativa sa, pe 3 ianuarie 1853 apare ''Telegraful Român'', singurul ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. <ref>[https://basilica.ro/telegraful-roman-a-implinit-170-de-ani/?swcfpc=1 Sorin Ionițe, ''Telegraful Român a împlinit 170 de ani''], 3 ianuarie 2023, ''Basilica.ro''</ref> Începând cu anul 1855, Andrei Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui ''Institut de teologie și pedagogie'' (cunoscut în epocă şi și ca „''Seminarul Andreian''”).

Activitatea politică a lui Andrei Şaguna Șaguna a continuat şi și după revoluţia revoluția de la 1848. Astfel, în 1860 el a devenit membru în Senatul imperial din Viena, iar între 1863-1865 a fost deputat în Dieta Transilvaniei, copreşedinte copreședinte al Conferinţei naţionaleConferinței naționale-politice a românilor de la Sibiu (1861) şi și al Congresului naţional național al românilor de la Alba lulia (1863). După crearea statului dualist austro-ungar (1867), Andrei Şaguna Șaguna a fost mentorul „''activismului''” în viaţa viața politică a românilor transilvăneni. Îndrumător şi și sprijinitor al preoţimii şi preoțimii și al credincioşilorcredincioșilor, ctitor al bisericii din GuşteriţaGușterița, de lângă SibiuşSibiuș, el a fost şi și membru de onoare al Acacademiei Academiei Române (din 1871) şi preşedinte și președinte de onoare al Societăţii Societății „Transilvania” din BucureştiBucurești.<ref name="Păcurariu"/>[[Fișier:Andrei_Saguna.jpg|thumb|left|220 px|Statuia din fața Colegiului Național „Andrei Șaguna” din Brașov]]

Pe tărâm cultural, Andrei Șaguna a organizat învățământul elementar și mediu ortodox românesc din Transilvania, punându-l sub îndrumarea Bisericii. Astfel, conform celor stabilite de el, [[preot|preoții]]-parohi erau directori ai „școlii poporale” din parohia lor, protopopii erau inspectori ai școlilor din „tractul” lor, iar episcopul (sau arhiepiscopul) era inspector suprem al școlilor din întreaga eparhie, principii înscrise și în Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania. La sfârșitul păstoririi sale, în Arhiepiscopia Sibiului existau aproape 800 de „școli poporale”, un liceu cu 8 clase la Brașov (înființat în 1850), o școală reală-comercială (înființată în 1869) la Brașov și un gimnaziu cu 4 clase la Brad (înființat în 1868). La îndemnul lui, s-au scris peste 25 de manuale școlare (de către Sava Popovici Barcianu, Ioan Popescu, Zaharia Boiu etc.). La Sibiu, cursurile de teologie au fost modificate de la 6 luni la un an, iar în 1953 a fost înființat un Institut teologic-pedagogic, cu două secții: teologică (având doi, apoi trei ani de studii) și pedagogică (tot cu doi, apoi trei ani de studii). Andrei Șaguna a cumpărat câteva case pentru nevoile școlii și internatului, iar pentru studenții teologi și preoți a tipărit o serie de manuale didactice (scrise de el însuși sau de profesorii Institutului) și a trimis numeroși tineri la studii de specializare la Universitățile din Austria și Germania, cu burse oferite din fondurile și fundațiile create de el. Andrei Șaguna a avut un rol însemnat în întemeierea și organizarea ''Asociației transilvane pentru literatura română și cultura poporului român'' (ASTRA, care există și azi), fiind primul ei președinte (1861-1866). Tot el a înființat ziarul ''Telegraful Român'' (1853), cel mai vechi ziar din România cu apariție neîntreruptă până astăzi. Pentru meritele sale deosebite în propășirea culturală a poporului român, în 1871 a fost ales membru de onoare al Academiei Române.<ref>[http://acad.ro/bdar/armembriLit.php?vidT=S1 Academia Română: ''Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent'' (litera ''Ș'')], accesat la 1 ianuarie 2018</ref> Ca [[ierarh]], Andrei Şaguna Șaguna a militat pentru restaurarea vechii Mitropolii a Transilvaniei prin numeroase memorii înaintate Curţii Curții din Viena, patriarhului ortodox sârb şi și Congresului naţionalnațional-bisericesc sârb din CarloviţCarloviț, prin sinoadele eparhiale formate din clerici şi și mireni - convocate la Sibiu în 1850, 1860 şi și 1864. După reînfiinţarea reînființarea Mitropoliei Transilvaniei (1864), cu două eparhii sufragane la Arad şi Caransebeşși Caransebeș, el a convocat un Congres naţional național bisericesc al românilor ortodocşi ortodocși din întreaga Mitropolie, la Sibiu (septembrie - octombrie 1868), care a aprobat Statutul Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania (statut aprobat de autoritatea de stat la 28 mai 1869), după care s-a condus Biserica transilvăneană până în 1925. Principiile fundamentale ale acestui statut - autonomia faţă față de stat, sinodalitatea şi și participarea laicilor (2/3) alături de cler (1/3) la conducerea treburilor bisericeşti bisericești - au stat la baza Statutului de organizare a întregii Biserici Ortodoxe Române din 1925, precum şi și a celui din 1948.<ref name="Păcurariu"/> „''Andrei Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a desțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă''”.<ref>[[Antonie Plămădeală]], ''Momentul Șaguna în istoria Bisericii Transilvaniei'', în ''Magazin Istoric'', iunie 1997, pp. 3-5.</ref> Andrei Șaguna a trecut la Domnul în anul 1873 ([[28 iunie]]), la Sibiu. Prin testament, el și-a lăsat toată averea Mitropoliei Transilvaniei, „''spre scopuri bisericești, școlare și filantropice''”.<ref>[http://www.romanialibera.ro/cultura/aldine/apostolul-modern-al-ortodocsilor-din-ardeal-264414.html ''România liberă'', 18 mai 2012, Virgil Lazăr - Apostolul modern al ortodocșilor din Ardeal]</ref>

*''Promemoria - despre dreptul istoric al autonomiei bisericeştibisericești-naţionale naționale a românilor de religie răsăriteană'', Sibiu, 1849, 15 p.; *''Adaus la „Promemoria despre dreptul istoric al autonomiei bisericeştibisericești-naţionalenaționale...”'', Sibiu, 1850, 23 p., *Memorial ''Memoriu prin care se lămureşte lămurește cererea românilor de religiune răsăriteană din Austria pentru restaurarea Mitropoliei lor din punct de vedere al sfintelor canoane'', Viena, 1851 şi și Sibiu 1860,23 p.*''Elementele Dreptului canonic al Bisericii drept credincioase răsăritene''..., Sibiu, 1854, XXIV + 183 p.;*''Istoria Bisericii Ortodoxe răsăritene universale de la întemeiere până în zilele noastre'', 2 vol., Sibiu, 1860, X + 422 p. (I) + IV + 316 p. (II) (vol.II a apărut şi și în traducere germana, la Sibiu, în 1862, făcută de Zaharia Boiu şi și Ioan Popescu); *''Compendiu de Drept Canonic al sântei, soborniceştii soborniceștii şi apostoleştii și apostoleștii Biserici'', Sibiu, 1868, XLVIII + 452 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1885, XLVIII + 440 p.; ed. a III-a, Sibiu, 1913, XLVIII + 440 p.); a apărut şi și în traducere germană, făcută de prof. Alois Sentz („Compendium „''Compendium des Canonischen Rechtes...”'', Sibiu, 1868, 449 + XLIV p.);*''Enhiridion, adecă carte manual de canoane ale sântei, soborniceştii şi apostoleştii soborniceștii și apostoleștii Biserici'', cu comentarii, Sibiu, 187 1, LII + 548 p.; *''Manual de studiu pastoral'', Sibiu, 1972, 8 + X + 302 p. (ed. a II-a, Sibiu, 1878, XV + 270 p.).

[[Sfânt]]ul [[Ierarh]] Andrei Şaguna Șaguna a fost [[Proslăvire|proslăvit]] ca sfânt la [[21 iulie]] 2011 de către [[Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române]]. Proclamarea oficială a canonizării s-a făcut la [[30 octombrie]] 2011, în „Catedrala Reîntregirii” [[Catedrala Ortodoxă din Alba-Iulia|Catedrala Reîntregirii]] din Alba Iulia.

Cu o zi înainte (pe 29 octombrie 2011), pentru ultima oară, un sobor impresionant de preoți a oficiat ultimul parastas la mormântul lui Andrei Șaguna, din localitatea Rășinari. Rămășițele pământești ale Mitropolitului Transilvaniei au fost puse apoi într-o raclă și purtate în pelerinaj până la Sibiu. Primul popas al credincioșilor pe străzile Sibiului a fost făcut la „Biserica din Groapă”, unde a slujit mult timp Andrei Șaguna. „''De acolo, din Rășinari, Mitropolitul Șaguna se întoarce în Catedrala pe care și-a dorit-o, a strâns bani pentru ea, a făcut diferite proiecte, dar nu a reușit să se bucure de realizarea ei ca monument''”, a spus actualul Mitropolit al Ardealului, ÎPS [[PrăznuireLaurențiu Streza]].<ref>[http://www.evz.ro/detalii/stiri/moise-al-ardelenilor-este-canonizat-la-sibiu-951690.html ''Evenimentul zilei'', 29 octombrie 2011, Florian Bichir - „Moise al ardelenilor" este canonizat la Sibiu]a lui ]</ref> [[Praznic|Prăznuirea]] Sf. Ierarh Andrei Șaguna se face pe [[30 noiembrie]].

:''Apărătorului Ortodoxiei şi și păstorului care a fost trimis de Dumnezeu poporului nostru să îndrume pe credincioşi credincioși în vremuri de restrişterestriște, Sfântului Andrei Mitropolitul Traansilvaniei Transilvaniei să-i aducem laude ca unui Apostol, zicând: „Bucură-te Sfinte Andrei înţeleptuleînțeleptule, Ierarh al lui Hristos”.''

:''Apărător înţelept înțelept al românilor ortodocşiortodocși, păstor cărturar al Transilvaniei şi și mare chivernisitor al vieţii bisericeştivieții bisericești, Sfinte Ierarhe Andrei, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.''

*[http://sfintiromani.ro/ro/pagina/531/noiembrie_andrei_saguna_acatistul.html Acatistul Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]*[http://psaltiicatedraleipatriarhale.files.wordpress.com/2009/05/condacul-acatistului-sfc3b3ntului-andrei-c692aguna.pdf Condacul acatistului Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]*[http://doarortodox.wordpress.com/tropare-condace-si-stihiri/ Troparul Sf. Ierarh Andrei ŞagunaȘaguna]

 [[Categorie:Sfinţi Sfinți români]]