5.288 de modificări
Modificări
→Înţeleptul îşi păzeşte limba
Înţeleptul rege al Israelului arată că ,,cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit.”(Prov10.19) şi faptul că ,,pe înţelepţi îi păzesc buzele lor”.(Prov14.3). Vorba puţină şi cumpănită este într-atât de caracteristică înţeleptului încât ,,chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura. (Prov17.28).
El nu răspunde deloc la defăimări căci ,,Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace".(Prov11.12). Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. (Prov19.11) Înţeleptul să răspundă nesăbuitului ca să nu se creadă înţelept, dar nu după nesăbuinţa sa.(Prov26.4-5) - chiar dacă pace între ei nu poate fi.(Prov29.9) Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte.(Prov29.11) ) Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii . (Prov14.29). În plus, înţeleptul ascunde ocara (la adresa lui sau a altora) când o aude. (Prov12.16) Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mîniamânia.(Prov29.8) Mânia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s-o potolească.(Prov16.14) , Buzele înţelepte sunt un lucru scump.(Prov20.15) Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui.(Prov16.23)Buzele înţelepţilor samănă seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată.(Prov15.7)Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie.(Prov15.2)Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare.(Prov12.18) Cuvintele unui înţelept sunt plăcute (Prov16.23) căci dacă ar spune cuvinte neplăcute s-ar asemăna cu un vrăjitor al cărui şarpe muşcă pentru că nu a fost vrăjit. (Ecl10.11-12)
==Înţelepciunea, meşterul lui Dumnezeu la crearea lumii==
