Dimensiunile icoanei sunt de 1000/700 mm. Chipul Maicii Domnului si şi al Pruncului Iisus au culoarea galbenagalbenă, cu nuanta grauluinuanţa grâului.Exista marturii Există mărturii cum ca că Sfintele Fete Feţe se schimba schimbă miraculos, uneori intunecanduintunecându-se, alteori luminanduluminându-se.<ref>''"Sfanta icoana Prodromita Sfânta icoană Prodromiţa se schimba schimbă la fatafaţă, uneori se intunecaîntunecă,aratand arătând astfel ca că Maica Domnului este suparatasupărată, iar alteori se lumineazaluminează..."'', Cleopa Paraschiv, ''Icoana nefacută nefăcută de mâna omenească Prodromiţa''.</ref>

==Istoricul schitului romanesc românesc Prodromul==Partea de rasarit răsărit a Muntelui Athos, zona zonă foarte linistita si bogata liniştită şi bogată in pesteripeşteri, a fost dintotdeuna un loc preferat de sihastii romani atonitisihaştrii români atoniţi. Aici au sihastrit calugari romani inca sihăstrit călugari români înca din secolul al IV-lea. In În a doua jumatate jumătate a secolului al VIII-lea se nevoiau in pesterile peşterile de aici vreo zece sihasti sihaştri din Tarile RomaneŢările Române, care sişi-au construit cateva câteva colibe si şi o mica biserica mică biserică de piatra cu avand piatră având hramul Taierea Tăierea capului Sfantului Sfântului Ioan BotezatorulBotezătorul. La inceputul începutul secolului al XIX-lea biserica se numea ''Chilia Sfantului Sfântului Ioan BotezatorulBotezătorul, Chilia Romaneasca Românească de la Vigla Ianicopoli'', sau, mai apoi, ''Chilia Prodromul(InaintemergatorulÎnaintemergătorul)''. Prin anul 1810, se nevoia aici un vestit sihastru romanromân, mare facator făcător de minuni, ieroschimonahul Iustin. Dupa 35 de ani de nevointanevoinţă, s-a mutat la cele vesniceveşnice, lasand lăsând egumen, in în locul sausău, pe ucenicul lui, ieromonahul Patapie. Dupa După 20 de ani, din cauza tulburarilor tulburărilor politice din Balcani, calugarii călugarii s-au risipit, Patapie retraganduretrăgându-se si raposand şi răposând la manastirea Neamtmănăstirea Neamţ. In În anul 1850, ieromonahii Nifon si şi Nectarie, ambii cu metanie din manastirea Horaitamănăstirea Horaiţa, judetul judeţul Neamţ, au rezidit cu ajutoare aduse din taraţara, temelia, biserica si şi trei corpuri de chilii ale schitului Prodromul, care se ruinasera ruinaseră aproape cu desavarsiredesăvârşire. In În anul 1860, biserica a fost sfintita sfinţita de arhiereul roman român Isaia Vicol, episcop de Roman. Apoi, ieroschimonahul Nifon, numit pe drept cuvant cuvânt ctitoriul schitului, aduna in adună în jurul lui pana până la 60 de calugaricălugări, care se nevoiau la Muntele Athos, punand punând bazele celui mai mare schit romanesc românesc de acolo, cunoscut pana astazi până astăzi ca Schitul Romanesc Românesc Prodromul.

In În anul 1963, in în timpul lucrarilor lucrărilor de ridicare ale schitului Prodromul, ieroschimonahul Nifon cauta căuta un iconar care sa zugraveasca să zugrăvească pe lemn de tei o icoana icoană a Maicii Domnului care sa să fie pictata pictată potrivit randuielilor bisericestirânduielilor bisericeşti: citirea zilnica zilnică a Acatistului Maicii Domnului, post negru cu o singura masa singură masă pe zi la sfarsitul sfârşitul lucrului, infranarea înfrânarea de la maniemânie, mandrie si pacate trupestimândrie şi păcate trupeşti, precum si şi celelalte.Cuviosii Cuvioşii Nifon si şi Nectarie l-au gasit găsit pe iconarul Iordache Nicolau, om evlavios si şi cu frica lui Dumnezeu, care s-a incumetat sa încumetat să picteze icona si şi s-a apucat imediat de lucru la manastirea mănăstirea Bucium din Iaşi.