2.267 de modificări
Modificări
Corecturi, adăugări, ortografie
'''Constantin Oprișan''' (n. 16 martie 1921, Oncești, Bacău – d. 26 iulie 1958, Jilava, Ilfov) a fost un deținut politic „torturat mai mult decât oricare altul”<ref name="danalache">Teodor Danalache. ''Constantin (Costache) Oprisan'', CrestinOrtodox.ro. URL: https://www.crestinortodox.ro/parinti/constantin-costache-oprisan-126439.html</ref>. Fiind șef pe țară al [[Frățiile de Cruce|Frățiilor de Cruce]], în timpul [[Experimentul Pitești|Experimentului Pitești]], „a fost supus celui mai mare supliciu, nefiind altul mai schingiuit ca el; a luat bătaie pentru fiecare tânăr legionar, cu un eroism de durată, neegalat”<ref name="bordeianu">Dumitru Bordeianu. ''Marturisiri din mlaștina disperarii'', Ed. Scara, 2022.</ref>.
Supraviețuitorii temnițelor „îl puneau pe același palier de [[sfințenie ]] cu [[Valeriu Gafencu]] (...) dar pe care îl vedeau de o forță intelectuală superioară tuturor. Ei spuneau că dacă Oprișan ar fi trăit putea să fie un al doilea Eliade”<ref name="biruitorii1" />. Ucenic al lui Martin Heidegger în Germania și student al lui Lucian Blaga în România, era considerat de profesorul său „un student de geniu”<ref name="biruitorii1" />.
== Viața înainte de Jilava ==
=== Copilăria ===
În anul 1940, termină un liceu din Bacău și se a alătura unei [[Frățiile de Cruce|Frății de Cruce]].
Mănăstirea Petru Vodă. ''Constantin Oprişan (+26 Iulie 1958), cel mai torturat Mucenic din închisorile comuniste'', 2014-07-26, URL: https://manastirea.petru-voda.ro/2014/07/26/constantin-oprisan-26-iulie-1958-cel-mai-torturat-mucenic-din-inchisorile-comuniste/</ref>, Constantin participă la cursurile de filosofie susținute de Martin Heidegger, „cel mai mare filosof al Europei din secolul al XX-lea”<ref name="petruvoda" />.
Chiar și în Germania acolo este urmărit de autoritățile germane deoarece Hitler era împotriva legionarilor. Așadar, Constantin și alți nouă tineri sunt aruncați în lagărul nazist din Buchenwald. Mai târziu, Constantin va mărturisi că lagărele comuniste românești erau mai rele decât cele naziste<ref name="biruitorii1" />. Pe 24 august 1944, lagărul este bombardat, prilej care îi permite lui Constantin să scape și să își plănuiască reîntoarcerea în țară.
Constantin face o școală militară germană pentru a fi parașutat în România, spre a lupta împotriva bolșevicilor. Această misiune este anulată, iar Constantin și alți doi prieteni se duc pe jos în România, străbătând pe jos Ungaria, „deși putea să trăiască foarte bine afară și probabil să aibă o carieră universitară extraordinară”<ref name="biruitorii1" />.
În anul 1946, el se va înscrie la Facultatea de Litere și Filosofie din Cluj, unde va studia sub îndrumarea profesorilor Lucian Blaga și Dumitru Roșca. Acolo, „îi uimise pe profesorii lui. Datorită vastelor sale cunoștințe, acumulate în timpul șederii în Germania, nu rareori prelegerile lui le înlocuiau pe cele ale profesorului, bineînțeles cu îngăduința admirativă a aceluia”<ref name="bordeianu" />.
=== Arestarea ===
În anul 1947, tânărul Costache Oprișan se căsătorește cu tânara Constanța, continuând însă și reorganizarea mișcărilor legionare.
În noaptea zilei de 14 mai 1948, Costache Oprișan este arestat „laolaltă cu floarea studențimii românești, pentru vina de a-L iubi pe Hristos și a dori o Românie creștină”<ref name="petruvoda" />. În urma sentinței, care îl condamna la 25 de ani de muncă silnică, studentul Oprișan este trimis la închisoarea Pitești, alături de toți ceilalți studenți arestați. Deoarece conducerea îl bănuia pe Costache Oprișan a fi comandantul legionar al închisorii, el va fi torturat mai mult decât oricare altul<ref name="danalache" />.
== Pitești ==
=== Cursul din filosofie din temniță ===
Înainte de începerea [[Experimentul Pitești|Experimentului Pitești]] pentru Constantin, el a reușit să împărtășească din cele știute cu noii săi colegi de celulă.
{{Citat|La 30 de ani, Oprișan era de invidiat. Era, ca Pascal, un matematician strălucit și un gânditor si logician de temut. Pentru ca timpul să treacă cu folos, l-am rugat să ne țină un curs de istoria filozofiei. Expunerile lui nu erau făcute ''ex cathedra'', ci de la suflet la suflet și atât de plăcute și atrăgătoare încât, opt ore pe zi, parcă uitam de foame și de lumea de afară.|Dumitru Bordeianu<ref name="bordeianu" />}}
În martie, Oprișan a terminat cursul de istoria filozofiei. Le-a vorbit de Nae Ionescu și de școala filozofică românească și a promis să țină si un curs de filozofia culturii.
Unul dintre colegii de celulă era informator și a dezvăluit torționarilor că Oprișan ținea cursuri de filosofie în închisoare.
=== Începerea „experimentului” ===
Oprișan fiind considerat lider al Frățiilor de Cruce și presupus șef inclusiv în închisoare a fost deci primul vizat de Eugen Țurcanu și supus la chinuri abominabile<ref name="biruitorii1" />.
În „Moara dracilor”, Eugen Măgirescu își amintește<ref>Eugen Măgirescu, ''Moara Dracilor: Amintiri din Închisoarea de la Piteşti'', Ed. Fronde, 1994.</ref>: „Prin « Camera «Camera 4 - Spital » Spital» trecuseră deja mai multe serii de «reeducare». Pe Costache Oprișan l-au chinuit ca pe Hristos, săptămâni de-a rândul, obligându-i pe toți cei care au fost cândva în subordinea sa și care îl divinizau, căci el chiar merita aceasta, să-l bată, să-l scuipe, să-l chinuie și să-l oblige să spună minciuni despre el, să se dezică, să-și denigreze ideile și să declare că a fost un farsor. L-am văzut odată, când ne-au scos la aer. Își dăduse cămașa jos și spinarea lui toată era zebrată în forme regulate, cum ar fi fost jupuit de viu, ars cu foc sau cu bici, răstignit, știe Dumnezeu!”
{{Citat|Bietul Oprișan, l-au făcut zob. Îl plimbau dintr-o celulă într-alta cu un sac pătat de sânge și era pus să spună „dacă rezistați o să pățiți ceea ce am pățit și eu”.|Marcel Petrișor<ref name="biruitorii1" />}}
== Gherla ==
După ce a fost mutat de la Pitești la Gherla împreună cu Țurcanu și cu alții și acolo a continuat reeducarea iar el a fost din nou supus la cazne de către Țurcanu. <ref name="biruitorii1" />.
=== Scena redată de Ianolide ===
=== Mutarea la Jilava ===
Bolnav de tuberculoză, a fost trimis la celula morții , abatorul secret săpat în zidul Fortului 13 din Jilava.
== Jilava ==
''L-am scos afară, l-am pus acolo cu targa în afara curții, gardianul s-a întors înapoi. Iar Iosif a rupt o floare și a pus-o pe pieptul lui Costache Oprișan. Gardianul a spus: «Am să vă învăț eu pe voi minte, pe toți!». Însă Iosif a răspuns: «Pe noi puteți să ne învățați, dar el a scăpat. Nu-i mai puteți face nimic!». Așa l-am lăsat pe Costache strălucind, ca de aur. Așa a rămas. Cu o floare mică, albastră, pe pieptul lui… Ca un sfânt. Dumnezeu l-a răsplătit cu această lumină de apus, Lumină de aur, și cu o mică floare albastră pe piept. Cred că este cel mai impresionant lucru pe care l-am văzut în viața mea…”''
{{Citat|Unii dintre noi au ajuns la această treaptă mistică, Gafencu, Maxim, dar cel care a ajuns cel mai înalt pe treapta asta a fost Costache Oprișan. Și diavolul l-a pedepsit, el a fost cel mai torturat om din închisori. Lucrul acesta se știe. N-a protestat nicio singură dată, n-a spus niciodată niciun cuvânt împotrivă, n-a zis niciodată „Doamne, nu mai pot”. Nu, n-a zis! Primise harul de a veni în mentalitatea Mântuitorului. De aia și camarazii lui l-au poreclit Serafim. Când a murit, în toți pereţii (închisorilor) așa suna: A murit Serafim. Și toți au știut că e vorba de Costache Oprișan.|Aspazia Oţel Petrescu<ref>Aspazia Oțel Petrescu. ''Ceea ce contează într-adevăr este să poţi să trăieşti în Duhul lui Iisus, în pacea lui Iisus''. URL: https://corortodox.blogspot.com/2020/01/aspazi-otel-petrescu-ceea-ce-conteaza.html</ref>}}
== Poeziile ==
=== Transmiterea orală ===
Volumul de versuri ale poetului-martir Constantin Oprișan nu are la bază niciun manuscris auctorial, ci se bazează pe memoria celor ce au fost închiși cu el în Casimca Jilavei și care i-au învățat pe de rost versurile concepute strict mental în anii de detenție<ref name="oprișan" />.
Încă din 1967-68, Gheorghe Calciu și Marcel Petrișor și-au confruntat rememorările și le-au pus pe hârtie, într-un caiet dictando de 48 de pagini, scris mărunt - cu cerneală albastră și pe alocuri cu pixul - până la pagina 38. Caietul avea să fie confiscat de Securitate în 1968 și recuperat abia după 1989, când a fost revăzut de cei doi și, pe alocuri, îndreptat sau adăugit<ref name="oprișan" />.
=== Tematică ===
{{Citat|Dacă despre un Dante Aligheri, autorul Divinei Comedii, contemporanii spuneau c-ar fi fost omul care a văzut cu ochii săi infernul, trecând prin toate bolgiile lui, despre Constantin Oprișan, autorul Epopeii noologice sau al Cărților Spiritului, s-ar putea spune cu certitudine nu numai că l-a văzut, dar că l-a și trăit, trecând prin toate hrubele sale; nu ca vizitator, precum Dante, ci și supus unui întreg arsenal al supliciilor deloc imaginare. Și nu un arsenal de infern dantesc, viziune poetico-teologică a secolului XIII, ci unul modern, contemporan, infern de secol XX, rafinat, subtil, cu suplicii despre care unul dintre suplicatori spunea că, dacă le-ar fi trăit și martirii creştini, calendarele bisericești ar fi mult mai sărace în pomelnicele lor...|Marcel Petrișor<ref name="oprișan">Constantin Oprișan. ''Cărțile Spiritului și alte poezii'', Ed. Christiana, București, 2019. ISBN 978-606-013-014-7.</ref>}}
=== Structură, conținut, și interpretare Epopeea românească „Cărțile Spiritului” ===
Epopeea este împărțită în trei cărți inegale ca dimensiuni dar toate scrise în catrene heptametrice, folosind un ritm trohaic predominant iambic catalectic și rimă împerecheată. Astfel, structura lirică fixă a versurilor amintește de epopeele antice scrise în hexametrul hexametru dactilic clasic.
==== 1. Cânturile somatice ====
