14.992 de modificări
Modificări
infocasetă
{{Sfinti|nume= Sf. Nicodim de la Tismana|Imagine= [[Fișier:Sf_Nicodim_de_la_Tismana.jpg|thumb|240px250 px|Sf. Nicodim cel Sfințit de la Tismana]]|nastere= 1310 sau 1320<br>Prilep, Macedonia|adormire= [[26 decembrie]] 1406<br>[[Mănăstirea Tismana]]|localizare= {{flag|Romania}} Țara Românească|recunoastere= [[Biserica Ortodoxă Română]]|etnie= |tip= [[Ierarh]], [[cuvios]]|canonizare= |calendar= [[26 decembrie]]|biserici= |site=}}Sfântul '''Nicodim de la Tismana''' a fost [[călugăr]] și [[arhimandrit]], întemeietorul mănăstirilor [[Mănăstirea Vodița| Vodița]] și [[Mănăstirea Tismana|Tismana]] din Oltenia și a mănăstirii [[Mănăstirea Vișina|Vișina]] pe valea Jiului. Pentru tot ce a făcut pentru ortodoxie și neamul românesc este considerat ocrotitorul Olteniei. Prăznuirea lui se face la [[26 decembrie]].
:''"Numeroase amănunte din viața și activitatea sfântului Nicodim nu ne sunt cunoscute, dar măreția persoanei lui l-a impus în conștiința și dragostea poporului român, nu numai ca reorganizator al vieții monahale după modelul de la sfântul [[Muntele Athos|Munte Athos]], ctitor de biserici și mănăstiri, talentat miniaturist, ci și ca '''sfânt''', mare făcător de minuni."'' Prof. dr. Emilian Popescu (Prefața <ref name="Zorilă">Pr. Mihai Zorilă ''Viața și activitatea Sf. Nicodim de la Tismana'', rezumatul lucrării de licență, tipărit în 1991, fără a se menționa editura.</ref>)
În 1335 Nicodim întâlnește [[monah]]ii de la Muntele Athos care vizitau Mănăstirea Decani, cu ocazia inaugurării ei. Această întâlnire îi va releva drumul pe care îl va urma în viață. Pleacă la Muntele Athos pentru a-și desăvârși instruirea. Este primit ca frate la [[Mănăstirea Hilandar|Lavra Hilandar]]. În [[1338]] primește numele de '''Nicodim'''. În 1341 este [[hirotonie|hirotonisit]] [[ierodiacon]], iar în [[1343]] [[ieromonah]]. Mai târziu ajunge [[protrosinghel]]. După moartea [[egumen]]ului mănăstirii este ales în fruntea obștii călugărești de la Hilandar.
În 1375 Nicodim este solicitat să mijlocească pentru Serbia la [[Constantinopol]] ridicarea [[anatemă|anatemei]], datorată conflictului dintre aceste două Biserici din anul 1346, ca urmare a declarării unilaterale a [[Patriarhie]]i Sârbești. [[Patriarh]]ul Filotei al [[Constantinopol]]ului l-a apreciat foarte mult pe Sfântul Nicodim, i-a dăruit cârja sa, trei părticele din sfintele [[moaște]] ale Sfântului [[Ioan Gură de Aur]], ale Sfântului [[Ignatie Teoforul]] și ale sfântului Mucenic Teofil, moaște care se află și astăzi la Mănăstirea Tismana, și l-a făcut '''[[arhimandrit''']].
Se stinge din viață în [[26 decembrie]] 1406 și a este înmormântat în [[pridvor]]ul Mănăstirii Tismana. Moaștele sale s-au păstrat, un timp la Tismana, iar apoi au fost ascunse, se presupune că acum sunt la [[Mitropolit|Mitropolia]] din [[Muntenegru]] <ref name="Zorilă"/>, la Tismana rămânând doar un deget, cel arătător de la mâna dreaptă.
== Activitatea Sfântului Nicodim înainte de a veni în Ţara Țara Românească ==
La Multele Athos își face ucenicia în atelierele unde se scriau și se traduceau producții literare, însușindu-și limbile [[limba greacă|greacă]] și [[limba slavonă|slavonă]]. Se inițiază în arta de la Muntele Athos, [[caligrafie]], [[pictură]] (miniatură), și câteva meșteșuguri ([[arhitectură]], zidărie, tâmplărie, argintărie).
În timp ce era la Muntele Athos are o viziune divină în care i se cerea să construiască o mănăstire lângă o cascadă. Ca urmare se întoarce în Serbia, unde, după legendă, întemeiază mănăstirile Manastirica (Mănăstirița), la granița dintre Macedonia și Kosovo și Vratna din Negotin. Tot lui i se atribuie și clădirea unei [[Biserică (edificiu)|biserici]] la Saina, ținutul Cladova de pe Valea Timocului
== Activitatea Sfântului Nicodim în Ţara Țara Românească ==
În [[1369]]<ref name="Zorilă"/> Nicodim este chemat în Ţara Românească, pentru a întemeia o mănăstire. Răspunde solicitării cu entuziasm, urmându-și viziunea. Se spune ca a traversat singur Dunărea înot (!) în zona Porțile de Fier în dreptul localităților Tachia (pe malul drept al Dunării) și Orșova (pe malul stâng).
