14.992 de modificări
Modificări
m
→Biserica veche: leg. int.
[[Imagine:Biserica_veche_a_manastirii_SINAIA.jpg|right|thumb|300px|[[Pridvor]]ul bisericii vechi]]
Cupola [[pridvor]]ului este pictată cu scene din viața [[Ecaterina din Alexandria|Sfintei Ecaterina]] (ocrotitoarea [[Mănăstirea Sfânta Ecaterina (Sinai, Egipt)|mănăstirii omonime de la Muntele Sinai]]) şi din viețile [[Gheorghe purtătorul de biruinţă|Sf. Gheorghe]] și [[Dimitrie Izvorâtorul de Mir|Sf. Dumitru]]. În [[pronaos]], Pârvu Mutu a pictat tabloul votiv care îl reprezintă pe [[ctitor]]ul mănăstirii, Mihail Cantacuzino, înconjurat de cei optsprezece copii ai săi (mulți dintre aceştia fiind adoptați), de prima și a doua soție a sa. Tot în tabloul votiv sunt pictaţi și alți membri ai familiei Cantacuzino (sau înrudiţi cu aceştia), foşti voievozi, începând cu [[Neagoe Basarab]], apoi [[Radu Șerban]], [[Constantin Șerban]], Constantin Cantacuzino şi [[Șerban Cantacuzino]]. Este de remarcat faptul că Pârvu Mutu zugravul, a reușit să transmită cu multă fidelitate mesajul ctitorului, acela al [[mila|milei creștine]]. Într-un document al epocii, Spătarul Mihail Cantacuzino consemna: „''Iubește și miluiește pe aproapele tău, cercetează pe cel bolnav și sărac și adăpostește în casa ta pe cel oropsit''” (Mihail Cantacuzino este cel care a construit primul spital în Țara Românească - Spitalul Colțea, în București, în toată viața sa el încurajând operele caritabile).
Mănăstirea se afla în calea oştilor străine, dar şi în calea hoţilor de codru, fapt care l-a determinat pe spătarul Mihail Cantacuzino să construiască incinta în care se aflau biserica şi chiliile înconjurată cu un zid de cetate, reuşind să obţină de la domnitor şi un număr de 40 de puşcaşi pentru paza mănăstirii. Chiar şi acum, intrarea în curtea vechii mănăstiri se face printr-un gang boltit, lung de circa 6 m şi înalt de 2 m, deschis la jumătatea laturii de răsărit a patrulaterului incintei. Deasupra acestui gang era construit un turn de pază (în care făceau cu rândul de pază puşcaşii rânduiţi de domnitor şi de spătar), care servea şi drept [[clopotniţă]], turn care a fost incendiat în timpul războiului din 1788 dintre austrieci şi turci. Impresionează de la prima vedere dispunerea armonioasă a clădirilor pe cele patru laturi ale incintei (având dimensiunile 40 m / 30 m), la egală distanţă de punctul central în care se ridică biserica. Aceste clădiri fac, spre exterior, corp comun cu zidurile înalte. Prin masivitatea lor (o înălţime de 5-7 metri şi o grosime de aproximativ 1 metru), zidurile de incintă demonstrează faptul că, de la început, ctitoria lui Mihail Cantacuzino a avut şi scopul de apărare, scurgerea timpului nereuşind să schimbe această înfăţişare.
