14.992 de modificări
Modificări
→Viaţa: completări
Numele său apare pentru prima dată în anul 428, fiind printre primii clerici care au luat poziţie împotriva învăţăturilor [[eretic]]e ale lui [[Nestorie]].
În anul 431 participă la [[Sinodul III Ecumenic]], de la [[Efes]], unde îl combate vehement pe Nestorie şi pe adepţii acestuia. Învăţătura lui Nestorie ([[nestorianism]]ul) era o [[erezie]] hristologică care a apăruse ca o încercare de a explica raţional şi de a înţelege încarnarea [[Logos]]ului divin, cea de-a doua persoană a [[Sfânta Treime|Sfintei Treimi]], omul [[Iisus Hristos]]. Nestorianismul susţinea că cele două esenţe, divină şi umană, sunt separate şi sunt două persoane: omul Iisus Hristos şi Logosul divin, care locuieşte în acest om. De aceea, nestorienii respingeau terminologia „Dumnezeu a suferit” sau „Dumnezeu a fost răstignit”, pentru că ei credeau ca omul Iisus Hristos a suferit şi a fost răstignit. Mai mult, ei respingeau termenul ''Theotokos'' (Născătoare de Dumnezeu) dat [[Maica Domnului|Fecioarei Maria]], utilizând în schimb termenul ''Christotokos'' (Născătoare de Hristos), sau ''Anthropotokos'' (Născătoare de om).
Nestorius asserted an explanation of the natures of Christ such that the Virgin Mary could not be referred to as the “Mother of God” (i.e., Theotokos), Eutyches declared the Christ was “a fusion of human and divine elements.”
