5.288 de modificări
Modificări
fără descrierea modificării
Apostolul Iacov spune că dacă cuiva îi lipseşte înţelepciunea s-o ceară de la dumnezeu şi îi va fi dată. El adaugă apoi:Dar s-o ceară cu credinţă, fără să se îndoiască deloc: pentru că cine se îndoieşte, seamănă cu valul mării, turburat şi împins de vânt încoace şi încolo.Un astfel de om să nu se aştepte să primească ceva de la Domnul,căci este un om nehotărît şi nestatornic în toate căile sale.(Iac1.6)
==Lucrurile în care crede creştinul==
===Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu===
`
Apostolul Pavel scrie evreilor:Prin credinţă pricepem că lumea a fost făcută prin Cuvântul lui Dumnezeu, aşa că tot ce se vede n-a fost făcut din lucruri care se văd, (Evrei11.3)
===Apropierea de Dumnezeu presupune credinţa în el şi în răsplata Sa===
În aceeaşi scrisoare el arată:,,Şi fără credinţă este cu neputinţă să fim plăcuţi Lui! Căci cine se apropie de Dumnezeu, trebuie să creadă că El este, şi că răsplăteşte pe cei ce -L caută"(Evrei11.6)
===Iisus este căpetenia şi desăvărşirea credinţei===
Apostolul Pavel învaţă:Să ne uităm ţintă la Căpetenia şi Desăvîrşirea credinţei noastre, adică la Isus, care, pentru bucuria care-I era pusă înainte, a suferit crucea, a dispreţuit ruşinea, şi şade la dreapta scaunului de domnie al lui Dumnezeu.(Evrei12.2)
===Credinţa se întemeiază pe învierea lui Hristos===
Credinţa se întemeiază pe învierea lui Hristos, scrie apostolul Pavel corintenilor. (1Cor15.14-17)
===Credinţa în Iisus Hristos a înlocuit legea veche===
Scriptura a închis totul sub păcat, pentru ca făgăduinţa să fie dată celor ce cred, prin credinţa în Isus Hristos./Înainte de venirea credinţei, noi eram sub paza Legii, închişi pentru credinţa care trebuia să fie descoperită/Astfel, Legea ne -a fost un îndrumător spre Hristos, ca să fim socotiţi neprihăniţi prin credinţă./După ce a venit credinţa, nu mai sîntem sub îndrumătorul acesta./Căci toţi sunteţi fii ai lui Dumnezeu, prin credinţa în Hristos Iisus, spune lămurit apostolul Pavel galatenilor. (Gal3.22-25, Flp3.9)
===O singură credinţă adevărată===
Apostolul Pavel arată că ,,Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez/Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai presus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi.(Efes4.5-6)
===Credinţa, temeiul evanghelizării===
Credinţa este temeiul pe care vorbesc apostolii. (2Cor4.13) sau umblă (2Cor5.7)
==Credinţa înlătură temerile==
===Credinţa înlătură teama de moarte ===
La un moment dat Iisus umbla pe mare iar ucenicii când l-au văzut s-au înspăimântat zicând că e o nălucă şi au ţipat de frică. Iisus le spune să îndrăznească şi să nu se teamă. Petru îi spune că dacă El e să-I poruncească să vină la el pe ape. Iisus îl cheamă, petru vine pe mare dar cînd a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: ,,Doamne, scapă-mă!``Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis: ,,Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?`` .(Mat14.31)
Pe când dormea Iisus la cârmă, s-a stârnit o mare furtună. Ucenicii l-au deşteptat spunându-i: ,,Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?`` Iisus a certat vântul şi a poruncit mării să se liniştească apoi i-a certat pe ucenici pentru că au fost aşa fricoşi din pricina necredinţei. (Mc4.40)
===Credinţa presupune doar frica de Dumnezeu===
Apostolul Pavel spune că ramurile (oamenii poporului ales) au fost tăiate din pricina necredinţei lor, în timp ce tu (neamurile) stau în picioare prin credinţă. Ele sunt sfătuite: Nu te îngîmfa dar, ci teme-te!(Rom 11.20)
==Credinţa e un dar de la Dumnezeu==
Apostolul Pavel arată că unuia îi este dat, prin Duhul, să vorbească despre înţelepciune, altuia despre cunoştinţă, altuia îi este dată credinţa, altuia darul tămăduirilor prin acelaşi Duh(1Cor12.9). În altă parte acelaşi apostol arată că ,,aceasta (credinţa) nu vine de la voi, ci este darul lui Dumnezeu” (Efes2.8, Rom 1.17). Apostolul neamurilor spune în Epistola către Romani: eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simţiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credinţă, pe care a împărţit -o Dumnezeu fiecăruia.(Rom12.3). Duhul, prin care apostolii fac minuni, a fost primit prin auzirea credinţei. (Gal3.5)
