Modificări

Salt la: navigare, căutare

Decalog

338 de octeți adăugați, 25 octombrie 2010 17:41
fără descrierea modificării
==Porunca a şaptea==
Porunca a şaptea este: „Să nu preacurveşti” (Ieş. 20, 14).
:(Unele traduceri folosesc sintagma ,,Sa nu fii desfranat’’ Valeriu Anania lamureşte acest aspect arătând ca sensul este de a nu săvârşi [[desfrânarea|adulter]]-<ref>Biblia sau Sfânta Scriptură, versiune diortosită după Septuaginta, redactată şi adnotată de Valeriu Anania, pag 100, nota f), Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2001, ISBN 973-9332-86-2</ref>
:Aceasta poruncă interzice preacurvia sau adulterul.
:O preacurvie spirituală înfăptuieşte cel căsătorit care doar pofteşte o femeie, aşa cum ne spune Mântuitorul
:2)Beţia
:Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.(Prov23.33)
:3) Vizionarea de filme [[desfrânarea|pornografice]] sau citirea de cărţi pornografice (Matei 5, 27-28).
:4)Jocurile şi cântecele necuviincioase
===Este preacurvia un păcat mare?===
Cei ce se fac vinovaţi de astfel de păcate nu vor moşteni [[împărăţia lui Dumnezeu]] (I Cor. 6, 8-9).
:Nu ştiţi, oare, că nedrepţii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu? Nu vă amăgiţi: Nici desfrânaţii, nici închinătorii la idoli, nici adulterii, nici malahienii, nici sodomiţii,
Nici furii, nici lacomii, nici beţivii, nici batjocoritorii, nici răpitorii nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu. (I Cor. 6, 8-9).
acestei porunci se păcătuieşte prin:
:1) Luarea pe ascuns a lucrurilor străine (furt);
:2) Luarea cu sila şi pe faţă a lucrurilor altuia (prădare); (<ref>Lev 6.2-7, 19.13, 1Sam2.12-16, Iov20.10, Prov4.17, Ps55.9, Ps72.14, Ecl7.7, Ezec22.12, 45.9, Is33.15-16, Lc3.9-14, Lc6.29-30)</ref>
Să nu nedreptăţeşti pe aproapele şi să nu-l jefuieşti. (Lev19.13)
:3) Luarea bunurilor străine prin mijloace viclene (înşelăciune), de pildă prin falsificare de acte, cumpărare cu bani falşi, vânzarea cu măsuri mincinoase (<ref>Deut25.13-16, Lev19.35, Prov16.11,20.10,20.23, Mica 6.11, Osea 12.7, Amos 8.5)</ref> , delapidare;
:Să nu furaţi, să nu spuneţi minciună şi să nu înşele nimeni pe aproapele său. (Lev19.11)
:Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului. (Prov20.10)
:4) Luarea de dobândă mare (cămătărie);
5) Oprirea (<ref>Ier22.13, Mal3.5, Iac5.4) </ref> sau întârzierea (<ref>Lev19.13, Deut24.15) </ref> plăţii cuvenite lucrătorilor; vezi [[păcat]]
:Plata simbriaşului să nu rămână la tine până a doua zi. (Lev19.13)
Dar, iată, plata lucrătorilor care au secerat ţarinile voastre, pe care voi aţi oprit-o, strigă; şi strigătele secerătorilor au intrat în urechile Domnului Sabaot. .(Iac5.4)
:6) Vânzarea celor trebuitoare traiului cu preţuri de două sau de mai multe ori mai mari (specula)(<ref>Prov11.26, Amos8.5-6)</ref>
:Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. –(Prov11.26)
:7)Oferirea si primirea de daruri (<ref>Exod 23.8, Deut16.18-20, Deut10.17, Prov17.23, 2Cron19.6-7, Amos5.11 Mica3.11, 7.3) </ref> sau mita(<ref>1Sam8.3, 1Sam12.3, Ezra4.5, Ps15.5, Ps26.10, Prov15.27, Prov21.14, Prov29.4, Ecl7.7, Is5.23, Is33.15)</ref>
:Daruri
:Să nu primeşti daruri; căci darurile orbesc pe cei ce au ochii deschişi, şi sucesc hotărîrile celor drepţi.(Exod 23.8)
:Mai marii tăi sînt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu -i fac dreptate, şi pricina văduvei n'ajunge pînă la ei.(Is1.23)
:Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi.(Prov15.27)
:8) Neîntoarcerea lucrului luat cu împrumut; (<ref>Lev6.1-7)</ref>:9) Vânzarea şi cumpărarea pe bani a harului sfinţitor, adică cumpărarea cu bani, şi nu dobândirea prin vrednicie, a puterii de a săvârşi slujbe bisericeşti (simonie). (<ref>FA8.9-24)</ref> :Vrăjitorul Simon încearcă să cumpere de la apostoli harul Duhului Sfânt.(FA8.9-24)
===Este furtul un păcat greu?===
Da, [[furt]]ul este un păcat greu, fiindcă loveşte în datoria de a fi [[dreptatea|drepţi]] şi a [[iubirea|iubi]] pe aproapele nostru. Sfântul Apostol Pavel arată ca hoţii nu vor moşteni [[împărăţia lui Dumnezeu]] (I Cor<ref>1Cor. 6, 10). </ref> Deci, datoria creştinului este să-şi câştige cele de trebuinţă numai prin muncă cinstită şi nicidecum să-şi însuşească pe nedrept lucrurile străine.
==Porunca a noua==
Porunca a noua este: „Să nu mărturiseşti strâmb împotriva aproapelui tău” (Ieş. 20, 16).
Căci dacă cineva doreşte ceva, atunci va căuta să-şi însuşească ceea ce doreşte.
Această poruncă opreşte, deci, toate cugetele, dorinţele şi poftele necurate ale inimii,
fiindcă din ele se nasc apoi tot felul de [[păcat]]e ([[minciuna|minciună]], [[bârfa|bârfă]], [[cearta|ceartă]], [[furt]], [[invidia|invidie]], [[desfrânarea|curvie]], [[lăcomia|lăcomie]], [[uciderea|ură]], etc). Nu este de ajuns numai să nu furăm lucrul aproapelui, dar nici nu ne este îngăduit să-l dorim şi să-l poftim în sufletul nostru, fiindcă pofta naşte păcatul, iar păcatul înfăptuindu-se naşte moartea veşnică (<ref>Iacov 1,15)</ref>. [[Iisus|Mântuitorul]] spune: „Căci din inimă ies gânduri rele, ucideri, adultere, desfrânări, furtişaguri, mărturii mincinoase, hule” (.<ref>Matei 15, 19).</ref> Aşadar, porunca a zecea cere stârpirea din rădăcină a cauzelor răului, care sălăşluiesc în
inima omului şi se cuprind în pofta zămislitoare de păcat. Deci creştinul este dator să se
curăţească de poftele rele, să lupte împotriva lor prin [[rugăciune]], [[post]] şi prin împărtăşirea cu Sfintele Taine, precum citim în [[Sfânta Scriptură]]: „Să ne curăţim pe noi de toată întinarea trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia în frica lui Dumnezeu” (II <ref>2 Cor. 7, 1)</ref>.
==Note==
<references />
==Bibliografie==
#Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului şi Clujului- Învăţătură de credinţă ortodoxă, tipărită cu aprobarea Sfântului Sinod, ediţia a 3-a revăzută, prefaţă la ediţia I de Bartolomeu Anania, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2003, ISBN 973-8248-43-4
5.288 de modificări

Meniu de navigare