Modificări

Totuşi, Absalom despre care ştim că ,,nu era om în tot Israelul aşa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţei lui; din talpa piciorului pînă în creştetul capului, n'avea niciun cusur’’ şi că avea un păr care, tăiat la un an, cântarea ,,două sute de sicli, după greutatea împăratului’’, se răzvrăteşte împotriva împăratului. Astfel, el câştiga inima oamenilor lui Israel în felul următor: stătea la poarta casei împărăteşti şi când cineva se prezenta la curte pentru judecată cu vreo neînţelegere, acesta îi spunea că ,,pricina lui este bună şi dreaptă, dar că ,,nimeni din partea împăratului nu îl va asculta’’, adăugând că dacă el ar fi [[judecător]] în ţară, ar face [[dreptatea|dreptate]], iar ,, când se apropia cineva să se închine înaintea lui, el îi îşi întindea mâna, îl apuca, şi -l săruta’’ (15.5). După ce îl izgoneşte pe David, Absalom ascultă de sfatul lui Ahitofel care îl sfătuieşte să intre(să se culce cu) la ţiitoarele pe care le-a lăsat tatăl său pentru paza casei, astfel, tot Israelul va şti că s-a făcut urît tatălui său, şi mînile tuturor... celor ce sînt cu tine se vor întări.`` (16.20-23), împlinind astfel pedeapsa anunţată de Domnul lui David că nevestele sale vor fi luate de altul care le va necinsti în văzul tuturor (16.20-23). David îl învinge mai târziu pe Absalom care, rămas cu capul prins în crengile unui stejar, este ucis de Ioab (18.14-15).