Modificări

Salt la: navigare, căutare

Biserica Ortodoxă

8 octeți adăugați, 22 iunie 2010 00:03
m
fără descrierea modificării
{{CreştinismOrtodox}}
'''Biserica Ortodoxă''' este [[Biserica]] întemeiată de către [[Iisus Hristos]] şi [[apostol]]ii săi. Îşi are începutul în ziua [[Cincizecime|Cincizecimii]] prin pogorârea Duhului Sfânt în anul 33 după Hristos. Este cunoscută (în special în Occidentul contemporan) ca ''Biserica Ortodoxă Răsăriteană'', sau ca ''Biserica Greco-Ortodoxă''. Mai este numită şi ''Biserica Ortodoxă Sobornicească'', ''Biserica Creştin Ortodoxă'', ''Biserica cea una, sfântă, sobornicecască sobornicească şi apostolească'' (după cum spunem în [[Crez]]), ''Trupul lui [[Hristos]]'', ''Mireasa lui Hristos'' sau simplu: ''Biserica''.
__TOC__
[[Episcop]]ii Bisericii Ortodoxe trasează o neîntreruptă [[succesiune apostolică]], provenind de la primii [[Apostol|apostoli]] înşişi, motiv pentru care consacrarea lor provine în ultimă instanţă de la însuşi Domnul [[Iisus Hristos]]. Toţi episcopii Bisericii, indiferent de titlurile lor, sunt egali în slujirea lor sacramentală. Diferitele titluri pe care ei le au sunt administrative (necesare pentru buna chivernisire a treburilor Bisericii) sau onorifice în esenţa lor. La un [[sinod ecumenic]], fiecare episcop poate da un singur vot, fie că este patriarh ecumenic sau un simplu episcop vicar (deci fără scaun episcopal). În această privinţă nu poate deci exista o echivalenţă cu Biserica Romano-Catolică, în care învăţătura despre [[primatul papal]] permite unui [[papă]] să intervină de o manieră unilaterală în treburile Bisericii.
Prin succesiunea sa apostolică, Biserica transmite astăzi credinţa Bisericii dintotdeauna, primită de Apostoli de la Domnul Iisus Hristos. Nimic nu este adăugat sau scos din "credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna"(Iuda 3). De-a lungul istoriei numeroase erezii au atacat Biserica, şi la acele timpuri şi contexte concrete Biserica a făcut enunţuri dogmatice (în special cu ocazia sinoadelor ecumenice), uneori dezvoltând într-un limbaj nou ce s-a crezut dintotdeauna de către Biserică, cu scopul de a opri răspândirea ereziilor şi chemând la pocăinţă pe aceia care au sfâşiat Trupul lui Hristos. Prima astfel de mărturisire de credinţă a fost [[Crezul]] niceo-constantinopolitan, care afirmă:
:...această singură Biserică, deoarece unitatea ei depinde de Dumnezeu, Iisus Hristos şi Sfântul Duh, nu poate fi niciodată divizată. Astfel, în conformitate cu doctrina ortodoxă, Biserica este invizibilă; oamenii pot în ea sau în afara ei, dar ei nu o pot împărţi.
În conformite conformitate cu învăţătura ortodoxă, unitatea Bisericii este unitatea liber consimţită a oamenilor în dragostea şi adevărul lui Dumnezeu. O astfel de unitate nu este adusă sau înfiinţată de puterea juridică sau de autoritatea oamenilor, ci doar de Dumnezeu însuşi. Prin extindere, acei oameni care sunt în adevărul şi iubirea lui Dumnezeu sunt membrii ai Bisericii Sale.
Unii ortodocşi spun că există şi o participare imperfectă în Biserică a acelora care nu sunt în comunitate vizibilă cu ea. Acest lucru a fost exprimat cel mai bine de către [[Episcop]]ul [[Kallistos (Ware) din Diokleia]], "Putem spune unde este Biserica; dar nu putem spune unde nu este."
:În conformite cu învăţătura ortodoxă, unitatea Bisericii este unitatea liber consimţită a oamenilor în dragostea şi adevărul lui Dumnezeu. O astfel de unitate nu este adusă sau înfiinţată de puterea juridică sau de autoritatea oamenilor, ci doar de Dumnezeu însuşi. Prin extindere, acei oameni care sunt în adevărul şi iubirea lui Dumnezeu sunt membrii ai Bisericii Sale.
Chiar şi înainte ca Biserica să fie întinsă în toată lumea, ea însăşi se definea cu atributul de catolică. Biserica iniţială a Apostolilor din Ierusalim sau bisericile primare din orăşeneşti din Antiohia, Efes, Corint sau Roma, erau catolice. Aceste biserici erau catolice – aşa cum este fiecare biserică ortodoxă din zilele noastre - pentru că nimic esenţial nu le lipsea că să fie adevărate Biserici ale lui Hristos. Dumnezeu Însuşi este revelat pe deplin şi prezent în fiecare biserică prin Hristos şi Duhul Sfânt, manifetândumanifestându-se în comunitaăţile comunităţile locale de credincioşi prin doctrina sa apostolică, preoţie (ierarhie) şi taine, acestea făcând ca nimic să nu mai fie necesar pentru a intra pe deplin în Împărăţia lui Dumnezeu.
Sobornicitatea este uneori confundată cu universalitatea — ideea conform căreia credinţa creştină se adresează tuturor oamenilor. Cu toate acestea, la început, cuvântul a fost folosit pentru a separa Biserica adevărată de mulţimile în creştere ale [[erezie|ereticilor]] care îndepărtau anumite elemente ale credinţei care nu le conveneau, refăcând credinţa creştină după bunul lor plac. Sobornicitatea este o trăsătură calitativă: este calitatea credinţei depline lăsate de apostoli.
Părintele Thomas Hopko:
:Aşa cum Hristos a fost trimis de Dumnezeu, Hristos însuşi I-a ales pe Apostoli şi i-a trimis. "Aşa cum Tatăl M-a trimis pe Mine, aşa vă trimt trimit şi Eu ... luaţi Duh Sfânt," a spus Hristos cel Înviat apostolilor Săi. Astfel, apostolii au mers în lume, devenind primele temelii ale Bisericii Creştine.
:În acest sens, apoi, Biserica s-a numit apostolică: întâi, pentru că este zidită pe Hristos şi pe Duhul Sfânt trimişi de Dumnezeu şi pe acei apostoli care au fost trimişi de Hristos, plini de Duhul Sfânt; şi în al doilea rând pentru că Biserica prin membrii ei pământeşti este ea însăşi trimisă de Dumnezeu să aducă mărturie despre Împărăţia Sa, să păstreze cuvântul Său şi să Îi facă voia şi lucrarea în lume.
== Structura actuală a Bisericii ==
În zilele noastre, Biserica Ortodoxă este alcătuită din paisprezece sau cincisprezece Biserici [[autocefalie|autocefale]] şi cinci Biserici [[autonomie|autonome]], numite uneori şi [[jurisdicţie|jurisdicţii]]. Bisericile autocefale se autoguvernează în toate lucrările lor, în timp ce [[întâistătător]]ii Bisericilor autonome trebuie să fie confirmaţi de către una din Bisericile autocefale, de obicei de Biserica-Mamă. Toate aceste Biserici se găsesc în comuniune deplină, având aceeaşi credinţă şi aceleaşi practici. Ocazional, au avut loc rupturi ale comuniunii, datorate diferitor diferitelor probleme apărute de-a lungul timpului, dar în general ele au fost de scurtă durată, neajungându-se la [[schismă]] sau ruptură totală. Patriarhia [[Biserica Ortodoxă a Constantinopolului|Bisericii din Constantinopol]] este cunoscută şi sub numele de ''Patriarhia Ecumenică'', întâistătătorul acesteia fiind ''primus inter pares'' ("primul între egali") în rândul episcopilor întregii Biserici Ortodoxe; Patriarhia Ecumenică are însă acelaşi statut ca şi celelalte Biserici autocefale şi autonome.
'''A se vedea şi: [[Lista Bisericilor autocefale şi autonome]]'''
Birocrați, interwiki, renameuser, Administratori
18.310 modificări

Meniu de navigare