Manastirea Sucevita'''Mănăstirea Suceviţa''' este o importantă [[mănăstire]] de maici din nordul României, situată la 17-18 km sud-vest de localitatea [[Rădăuţi]], în judeţul Suceava. Mănăstirea este monument UNESCO şi are [[hram]]ul "[[Învierea Domnului]]" - [[Sfintele Paşti]].
==Istorie== Ridicata După [[tradiţie]], o [[bisericuţă]] din lemn şi o [[schivnicie]] iau fiinţă pe vatra unui asezamant la începutul veacului al XVI-lea pe valea râului Suceviţa. Legenda mai vechispune că puţin mai târziu,Manastirea Sucevita pentru răscumpărarea a cine ştie căror [[păcat]]e, o femeie ar fi adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcţii, care datează din anul 1581. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea domnitorului Petru Şchiopul.
fost ctitorita intre 1581Monumentul este o [[ctitorie]] comună a familiilor Movileştilor -1584 de catre Mitropolitul Gheorghe mari boieri, cărturari, personalităţi bisericeşti şi chiar domnitori ai Moldovei şi Ţării Româneşti în secolele XVI-XVII.
Movila Ridicată aşadar pe vatra unui aşezământ mai vechi,caseleMănăstirea Suceviţa a fost [[ctitor]]ită între 1581 şi 1584 de [[Mitropolit]]ul [[Gheorghe Movilă]]. Casele,zidurile masive ale incintei si şi turnurile de aparare apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilă.
fiind zidite ==Arhitectură==[[Arhitectura]] îmbină elemente de domnitorul Ieremia Movila artă [[Artă bizantină|bizantină]] şi [[Artă gotică|gotică]], la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor [[Biserici de lemn din Moldova|biserici din lemn]] din [[Moldova]].De o remarcabila
frumuseteConstruit în stilul arhitecturii moldoveneşti - îmbinare de elemente de artă bizantină şi gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din [[Moldova]], edificiul, de mari proporţii, păstrează planul trilobat şi stilul statornicit în epoca lui [[Ştefan cel Mare]],pictura interioara si exterioaracu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legaţi prin arcuri în acoladă) plasaţi mai târziu pe laturile de sud şi de nord; prin excelenţă "munteneşti", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Ţara Românească. Se menţin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră şi ocniţele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) şi groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă,executata patru turnuri de Ioan colţ şi unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domneşti şi beciuri.
Zugravul si fratele sau Sofronie (1595-1596)==Iconografia==Pictura murală interioară şi exterioară este de o remarcabilă frumuseţe şi de o mare valoare artistică,oglindeste evolutia fiind o amplă naraţiune biblică din Vechiul şi [[Noul Testament]].
stilului pictural moldovenesc .Cromatica vie Pictura, atât cea interioară cât şi exterioară,stralucitoare a fost executată în anii 1595-1596 de iconografii [[Ioan Zugravul]] şi fratele său Sofronie Zugravul.
compozitiilor Iconografia oglindeşte evoluţia stilului pictural moldovenesc. Cromatica vie şi strălucitoare a compoziţiilor vine in în contrast cu verdele inchis închis al fondului.Pe faţada nordică se evidenţiază în mod deosebit compoziţia "Scara Taiului", inspirată de scrierea ascetică cu acelaşi nume a sfântului Ioan Scărarul, care prezintă urcuşul duhovnicesc al omului către Cer.
fatada nordica se evidentiaza in mod deosebit compozitia ,,Scara ==Legături externe==* [http://www.flickr.com/photos/filip_danilevici/sets/72157605584107744 Galerie Foto - Mănăstirea Suceviţa]
Sf==Surse==Adaptare şi îmbogăţire a articolului cu acelaşi nume din Wikipedia. Ioan Climax’’,in care prezinta un contrast izbitor intre
ordinea lumii ceresti si dezlantuirea infricosatoare a lumii iadului.[[Categorie:Mănăstiri]] Hramul[[Categorie:,,Invierea Domnului’’ –Sfintele Pasti Manastire de maiciMănăstiri din România]]
