Modificări

Salt la: navigare, căutare

Mănăstirea Vatopedi (Muntele Athos)

78 de octeți adăugați, 11 iulie 2012 09:09
Istoric: precizări
==Istoric==
Conform [[tradiţie]]i, ctitorul [[ctitor]]ul fondator al Mănăstirii Vatopedului dintru început a fost sfântul [[Constantin cel Mare]], ca mulţumire că [[Maica Domnului]] l-a scăpat pe fiul său Arcadie de la înec. Şi numele mănăstirii s-ar trage de la această întâmplare: "vatos", arbust sau tufiş, şi "paidos" copil – copilul găsit în tufiş / arbust.
Pe la 361-363 tot [[Muntele Athos]] a fost pustiit de păgâni, iar în anii 379-395 [[mănăstire]]a a fost refăcută de împăratul [[Teodosie cel Mare]]. Dar pe la anul 860 a fost din nou prădată de către beduinii siriaci.
Mănăstirea a fost reîntemeiată în anul 972 de trei [[călugăr]]i: Atanasie, Nicolae şi Antonie, care au fost [[ucenic]]i ai sfântului [[Atanasie Athonitul]], fondatorul mănăstirii [[Marea Lavră]] şi a [[monahism]]ului de obşte în [[Sfântul Munte Athos]].
 [[Image:Ow2.jpg|250px|ριγητ|thumb|Catoliconul mănăstirii]]Catoliconul (biserica centrală) mănăstirii a fost zidit în secolul al X-lea, în stilul arhitectural atonit, şi este închinat Sfintei Fecioare, Maica Domnului. Catoliconul mai păstrează până astăzi câteva [[mozaic]]uri din [[Imperiul Bizantin|epoca bizantină]].
În mănăstire şi împrejurimi se găsesc nouăsprezece [[paraclis]]e, dintre care cinci legate de [[catolicon]]ul mănăstirii.
Mănăstirea este o [[ctitorie]] veche a lui Şi Alexandru Lăpuşneanu, domnul Moldovei, care în poate fi considerat ca fiind unul dintre ctitorii Mănăstirii Vatopedi. În a doua domnie a sa (1563-1568), dăruieşte pe lângă el a dăruit sfintei mănăstiri o cupă mare de argint bătută cu solzi de aur ("„''ce a băut însă şi doamna sa dintr'însa"''”), precum şi merticul anual de 300 galbeni roşii. În acea vreme se aflau ca la circa 300 călugări în mănăstire.
==Odoare şi sfinte moaşte==
14.992 de modificări

Meniu de navigare