Cămașa altarului: Diferență între versiuni
Oql (Discuție | contribuții) m (a redenumit Cămaşa altarului în Cămașa altarului: Diacritice cu virgulă.) |
m |
||
| (Nu s-a afișat o versiune intermediară efectuată de un alt utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
| − | ''' | + | '''Cămașa altarului''' (gr. κατασάρκιον, ''katasarkion'', lit. „strâns pe trup”) este primul din cele trei acoperăminte de pe [[Sfânta Masă]] a altarului. Este o bucată de pânză albă simplă, de obicei de in, care se înfășoară în jurul piciorului Sfintei Mese, fiind strânsă cu un șnur. Se așază pe Sfânta Masă la [[târnosire|sfințirea bisericii]] și rămâne acolo permanent. Deasupra ei, în colțurile Sfintei Mese se pun icoane ale celor patru evangheliști ([[Apostolul Matei|Matei]], [[Apostolul Marcu|Marcu]], [[Apostolul Luca|Luca]] și [[Apostolul Ioan|Ioan]]), mărturisind întemeierea Bisericii pe învățătura [[Evanghelie|Evangheliei]], iar peste „cămașă” se întinde un acoperământ luminos, [[enditon]]ul. |
| − | + | Cămașa altarului simbolizează giulgiurile în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului înainte de așezarea în mormânt. | |
| − | + | ||
| − | ==A se vedea | + | ==A se vedea și== |
*[[Obiecte liturgice]] | *[[Obiecte liturgice]] | ||
| − | *[[Târnosire| | + | *[[Târnosire|Sfințirea bisericii]] |
==Surse== | ==Surse== | ||
| − | + | *Pr. Prof. Dr. [[Ene Braniște]], Prof. Ecaterina Braniște, ''Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase'', Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2 | |
| − | *Pr.Prof.Dr. Ene | + | *Lector superior Dr. Ieromonah Petru Pruteanu, ''[http://seminaristortodox.files.wordpress.com/2010/12/arheologie-liturgica.pdf Curs de arheologie bisericească] (Liturgica Generală I, an I, semestrul I)'', editura Paisiana, Zăbriceni, 2006. |
| − | *Lector superior Dr. | ||
[[Categorie:Obiecte liturgice]] | [[Categorie:Obiecte liturgice]] | ||
Versiunea curentă din 5 noiembrie 2021 14:09
Cămașa altarului (gr. κατασάρκιον, katasarkion, lit. „strâns pe trup”) este primul din cele trei acoperăminte de pe Sfânta Masă a altarului. Este o bucată de pânză albă simplă, de obicei de in, care se înfășoară în jurul piciorului Sfintei Mese, fiind strânsă cu un șnur. Se așază pe Sfânta Masă la sfințirea bisericii și rămâne acolo permanent. Deasupra ei, în colțurile Sfintei Mese se pun icoane ale celor patru evangheliști (Matei, Marcu, Luca și Ioan), mărturisind întemeierea Bisericii pe învățătura Evangheliei, iar peste „cămașă” se întinde un acoperământ luminos, enditonul.
Cămașa altarului simbolizează giulgiurile în care a fost înfășurat trupul Mântuitorului înainte de așezarea în mormânt.
A se vedea și
Surse
- Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Prof. Ecaterina Braniște, Dicționar enciclopedic de cunoștințe religioase, Editura Diecezană Caransebeș, 2001, ISBN 973-97569-7-2
- Lector superior Dr. Ieromonah Petru Pruteanu, Curs de arheologie bisericească (Liturgica Generală I, an I, semestrul I), editura Paisiana, Zăbriceni, 2006.