Modificări

[[ImageImagine:Siege of ConstantinopleSiege_Constantinople.jpg|rightthumb|frame330px|Asediul Constantinopolului (pictură din 14991475)]]'''Căderea Constantinopolului''' este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]] de forțele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea. Evenimentul a avut loc în ziua de marți, [[29 mai]] 1453. Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârșitul [[Imperiul Roman de Răsărit|Imperiului Roman de Răsărit]] și moartea ultimului împărat bizantin, [[Constantin al XI-lea]], dar și o victorie strategică de o importanță crucială pentru cucerirea estului mediteranean și al Balcanilor de către otomani.

'''Căderea Constantinopolului''' este numele sub care e cunoscută cucerirea capitalei [[Imperiul Bizantin|Imperiului Bizantin]] de forţele Imperiului Otoman, sub comanda sultanului Mehmed al II-lea. Evenimentul a avut loc în ziua de marţi, [[29 mai]] 1453. Căderea Constantinopolului a însemnat nu numai sfârşitul [[Imperiului Roman de Răsărit]] şi moartea ultimului împărat bizantin, [[Constantin al XI-lea]], dar şi o victorie strategică de o importanţă crucială pentru cucerirea estului mediteranean şi al Balcanilor de către otomani.  ==Situaţia Situația Imperiului Bizantin==În cei aproximativ 1.000 1000 de ani de existenţă existență a Imperiului Bizantin, Constantinopolul a fost asediat de mai multe ori; a fost cucerit doar de două ori, prima dată în timpul [[Cruciada a PatraIV-a|Cruciadei a patra]] din 1204, iar a doua oară când a fost recuperat de bizantini, câteva decenii mai târziu, în 1261. În următoarele două secole, Imperiul a fost măcinat şi și cucerit de un nou inamic, Imperiul Otoman. În 1453 "imperiul" „imperiul” era format doar din oraşul orașul în sine şi și o porţiune porțiune a Peloponezului din jurul cetăţii cetății Mystras; Imperiul Trebizondei, un stat succesor complet independent, format ca urmare a celei de-a patra Cruciade, a supravieţuit supraviețuit pe coasta Mării Negre.

Mehmed, al cărui străbunic Baiazid construise o fortăreaţă fortăreață pe malul asiatic al Bosforului, numită ''Anadolu Hisari'', a construit încă o cetate nu departe de zidurile Constantinopolului, pe malul european, care a crescut influenţa influența turcă asupra strâmtorii. Un aspect foarte important al fortăreţei fortăreței a fost faptul că împiedica ajutorul coloniilor genoveze de pe coasta Mării Negre, să ajungă la oraşoraș. Această fortăreaţă fortăreață se numea ''Rumeli Hisari''; ''Rumelia (Rumeli)'' şi și ''Anatolia (Anadolu)'' fiind numele porţiunilor porțiunilor europene şi și asiatice ale Imperiului Otoman, respectiv. Noua fortăreaţă fortăreață este cunoscută şi și sub denumirea ''Boğazkesen'', ceea ce în limba turcă are o dublă semnificaţiesemnificație: "blocarea strâmtorii" şi "tăierea gâtului"„blocarea strâmtorii” și „tăierea gâtului”, subliniindu-i poziţia poziția strategică. Numele grecesc, Laimokopia, are acelaşi același sens dublu.

Împăratul Constantin a cerut ajutorul ţărilor țărilor din vestul Europei, dar apelurile sale nu au primit atenţia atenția cuvenită. [[Papa Nicolae V]] nu a dorit sa îl ajute. După [[Marea Schismă]] dintre [[Biserica Ortodoxă]] şi și [[Biserica Romano-Catolică]] din 1054, vestul Romano-Catolic a încercat să reintegreze estul; s-a încercat o uniune la al doilea Conciliu din Lyon în 1274, după care unii împăraţi împărați Paleologi au fost acceptaţi acceptați în Biserica Latină. Împăratul Ioan al VIII-lea Paleologul a încercat să negocieze o uniune cu Papa Eugen al IV-lea, iar Consiliul din Basel din 1439 a avut ca rezultat proclamaţia proclamația unei "Bule Papale de Uniune" la FlorenţaFlorența.

Armata bizantină număra aproximativ 7.000 de oameni, din care 2.000 erau mercenari străini. Cetatea avea de asemenea circa 22,5 km (14 mile) de ziduri, probabil cele mai puternice ziduri fortificate aflate în existenţă existență pe atunci. Otomanii, la rândul lor, aveau o armată uriaşăuriașă. S-a estimat că număra aproximativ 100.000 de oameni, inclusiv 20.000 de ieniceri. Mehmed a construit şi și o flotă pentru a asedia oraşul orașul de pe mare, compusă în majoritate din mercenari greci.

Otomanii au angajat un inginer maghiar pe nume Urban, care era specialist în construirea de tunuri, arme care la acea vreme reprezentau o noutate în tehnica de luptă. Urban a construit un tun enorm, botezat "tunul Basilic"„tunul Basilic”, măsurând peste 8 metri lungime şi și circa 75 cm diametru, care era capabil să lanseze un proiectil de 544 kg la o distanţă distanță de aproape doi kilometri. Deşi Deși bizantinii aveau şi și ei tunuri, acestea erau mult mai mici iar reculul lor avea tendinţa tendința să slăbească zidurile proprii. Tunul lui Urban avea totuşi totuși câteva probleme: nu avea precizie, încărcarea dura trei ore şi și ghiulelele erau puţinepuține; s-a prăbuşit prăbușit sub reculul său după numai şase șase săptămâni. ==Asediul și atacul decisiv==[[Image:Byzantine-Constantinople.jpg|left|thumb|250px|Hartă bizantină a orașului Constantinopol]]Planul lui Mehmed a fost să atace zidurile ridicate de [[Teodosie al II-lea]], seria complexă de ziduri și șanțuri care protejau Constantinopolul de un atac dinspre vest, singura parte a cetății care nu era înconjurată de apă. Armata otomană și-a așezat tabăra nu departe de oraș, în [[lunea Paștelui]], [[2 aprilie]] 1453. Timp de mai multe săptămânitunul „Basilic” a tras asupra zidurilor, dar nu a reușit să provoace suficiente distrugeri, iar datorită ratei de încărcare extrem de scăzute, bizantinii au reușit să repare majoritatea distrugerilor în intervalul dintre fiecare lovitură. În acest timp flota lui Mehmed nu a putut penetra Cornul de Aur datorită barierelor plutitoare plasate de bizantini la intrarea în strâmtoare. Pentru a evita aceste bariere, Mehmed a dat ordin armatei sale să construiască un drum din trunchiuri de copac unse care traversa Galata la nord de Cornul de Aur, și și-a transportat navele peste acesta. Această acțiune a avut ca rezultat oprirea aprovizionării de la corăbiile genoveze trimise în ajutor și a demoralizat apărătorii bizantini. În plus, apărătorii au fost nevoiți să-și disperseze o parte din forțe la zidurile maritime de lângă Cornul de Aur, slăbind astfel apărarea altor secțiuni. Mehmed a făcut o ofertă de a renunța la asediu contra unui tribut astronomic, pe care a știut că orașul nu-l va putea plăti. Odată ce oferta a fost refuzată, Mehmed a plănuit să copleșească numeric zidurile, știind că apărătorii bizantini vor fi epuizați înainte ca el să-și termine trupele.

==Asediul şi Atacul decisiv==Planul lui Mehmed a fost să atace zidurile lui TheodosianÎn [[22 mai]] 1453, luna, seria complexă de ziduri şi şanţuri care protejau Constantinopolul de un atac dinspre vestsimbol al Constantinopolului, singura parte a cetăţii care nu era înconjurată de apă. Armata otomană şis-a aşezat tabăra nu departe de oraş, întunecat în [[lunea Paştelui]]eclipsă, confirmând o profeție despre sfârșitul orașului. În dimineața zilei de [[2 aprilie29 mai]] 1453a început atacul final.Timp Primul val de mai multe săptămâni tunul Basilic atacatori a tras asupra zidurilorfost format din trupele auxiliare (asabi), dar nu a reuşit să provoace suficiente distrugericare erau slab pregătiți și echipați, iar datorită ratei și au avut doar rolul de încărcare extrem de scăzutea ucide cât mai mulți apărători posibil. Al doilea val, bizantinii au reuşit să repare majoritatea distrugerilor format în intervalul dintre fiecare lovitură. În acest timp flota lui Mehmed nu majoritate din anatolieni, s-a putut penetra Cornul concentrat asupra unei secțiuni de Aur datorită barierelor plutitoare plasate de bizantini la intrarea în strâmtoare. Pentru a evita aceste bariereziduri din nord-vestul orașului, Mehmed a dat ordin armatei sale să construiască un drum din trunchiuri de copac unse care traversa Galata la nord era parțial prăbușită în urma loviturilor de Cornul de Aur, şi şi-a transportat navele peste acestatun. Această acţiune a avut ca rezultat oprirea aprovizionării secțiune de la corăbiile genoveze trimise ziduri fusese ridicată mai recent, în secolul XI, și era mult mai slăbită; cruciații din 1204 au spart zidurile în ajutor şi a demoralizat apărătorii bizantiniacelași loc. În plusOtomanii au reușit în cele din urmă să pătrundă, apărătorii dar au fost nevoiţi să-şi disperseze o parte din forţe la zidurile maritime respinși după scurt timp de lângă Cornul de Aur, slăbind astfel apărarea altor secţiuniapărătorii bizantini. Mehmed a Bizantinii au făcut o ofertă față celui de-al treilea val de a renunţa la asediu contra unui tribut astronomicatacatori, pe care a ştiut că oraşul nutrupele de elită ale sultanului -l va putea plăti. Odată ce oferta ienicerii, dar generalul genovez Giovanni Giustiniani, unul din comandanții armatei bizantine, a fost refuzată, Mehmed rănit grav în timpul atacului și evacuarea sa de pe metereze a plănuit să copleşească numeric zidurile, ştiind că apărătorii bizantini vor fi epuizaţi înainte ca el să-şi termine trupeleprovocat panică în rândurile apărătorilor.

În [[22 mai]] 1453, luna, simbol al ConstantinopoluluiUnii istorici sugerează că poarta din acea secțiune a rămas neblocată, iar otomanii au descoperit repede această eroare (nu s-a întunecat în eclipsă, confirmând o profeţie despre sfârşitul oraşului. În dimineaţa zilei pus problema mituirii de [[29 mai]] a început atacul final. Primul val de atacatori către turci; poarta a fost format din trupele auxiliare (asabi), care erau slab pregătiţi şi echipaţi, şi au avut doar rolul de a ucide cât mai mulţi apărători posibil. Al doilea valpur și simplu uitată, format în majoritate din anatolieni, s-a concentrat asupra unei secţiuni de ziduri din nord-vestul oraşului, care era parţial prăbuşită probabil datorită ruinelor cauzate în urma loviturilor atacurilor de tun. Această secţiune de ziduri fusese ridicată mai recent, în secolul XI, şi era mult mai slăbită; cruciaţii din 1204 care au spart zidurile în acelaşi locblocat sau acoperit parțial poarta). Otomanii au reuşit dat năvală în cele din urmă să pătrundă, dar au fost respinşi după scurt timp de apărătorii bizantinicetate. Bizantinii au făcut faţă celui de-Împăratul [[Constantin al treilea val de atacatori, trupele de elită ale sultanului XI- ieniceriilea]] însuși a condus ultima apărare a orașului, dar generalul genovez Giovanni Giustinianimurind în luptă pe străzile orașului său, unul din comandanţii armatei bizantine, a fost rănit grav în timpul atacului şi evacuarea sa alături de pe metereze a provocat panică în rândurile apărătorilorsoldații săi.

Unii istorici sugerează ==Consecințe==Mehmed a promis armatei sale că poarta din acea secţiune a rămas neblocatăpot prăda orașul în voie timp de trei zile, iar otomanii conform tradiției militare antice. Un număr mare de localnici au descoperit repede această eroare (nu s-a pus problema mituirii fost masacrați de către turci; poarta după ce aceștia au intrat în cetate și au capturat turnurile de la zidurile terestre, deși ordinea a fost pur şi simplu uitată, probabil datorită ruinelor cauzate restaurată la scurt timp după aceea - adică în urma atacurilor 24 de tunore. Din nefericire până atunci o mare parte a locuitorilor fusese fie violată, care au blocat jefuită sau acoperit parţial poarta)robită. Otomanii Din populația estimată la 50.000 locuitori ai orașului la momentul respectiv, aproximativ jumătate erau încă liberi când Mehmed a ordonat încetarea ostilităților. Din fericire, o serie de valoroase comori Creștine au dat năvală în cetatefost returnate Bisericii intacte, printre care și prețioasele daruri ale celor 3 Magi. Împăratul [[Constantin al XI-lea]] însuşi Mehmed a așteptat până când situația a condus ultima apărare fost sub control și a oraşului, murind intrat în oraș într-o procesiune ceremonială în luptă pe străzile oraşului său, alături de soldaţii săicare populația locală i-a oferit flori ca felicitări.

==Consecinţe==În viziunea lui Mehmed , el era succesorul Împăratului Roman. S-a promis armatei sale că pot prăda oraşul în voie timp de trei zileautointitulat ''Kayzer-i Rum'', conform tradiţiei militare antice. Un număr mare de localnici au fost masacraţi de turci după ce aceştia au intrat în cetate şi au capturat turnurile de la zidurile terestreadică Cezar (Împărat) Roman, deşi ordinea dar a fost restaurată la scurt timp după aceea - adica în 24 de oresupranumit „Cuceritorul”. Din nefericire până atunci o mare parte Constantinopolul a locuitorilor fusese fie violată, jefuită sau robitădevenit noua capitală a Imperiului Otoman. Din populaţia estimată la 50.000 locuitori ai oraşului la momentul respectiv, aproximativ jumătate erau încă liberi când Mehmed [[Hagia Sophia]] a ordonat încetarea ostilităţilor. Luckily, however, valuable Christian treasures were later returned to the Church intactfost transformată în moschee, such as the precious Gifts of the Three Magi. Mehmed a aşteptat până când situaţia deși Biserica Ortodoxă greacă a fost sub control şi a intrat în oraş într-o procesiune ceremonială în care populaţia locală ilăsată intactă și [[Patriarhul Ghenadius al II-lea (Ghenadius Scholarius)]] a oferit flori ca felicitărifost numit [[Patriarhul]] Constantinopolului.

In Mehmet'Mulți greci au părăsit orașul și s view-au refugiat Italia, he was the successor to the Roman Emperor, but he was nicknamed "the Conqueror", and Constantinople became the new capital of the Ottoman Empireducând cu ei cultura și documente din tradiția greco-romană care au contribuit la începutul Renașterii. Grecii care au rămas în Constantinopol au fost în majoritate locuitorii cartierelor [[Hagia Sophia (Constantinople)|Hagia SophiaFanar]] was converted into a mosque, although the [[Church of Constantinople]] remained intact, and [[Gennadius II (Scholarius) of Constantinople|Gennadius Scholarius]] was appointed [[Patriarch]] of Constantinopleși Galata. The Peloponnesian fortress of Mystras held out until 1460Mulți fanarioți, and the autonomous Byzantine state in Trebizond did not fall until 1461.În viziunea lui Mehmedcum au fost numiți, el era succesorul Împăratului Roman. Ss-au dovedit a autointitulat "Kayzer-i Rum", adică Cezar (Împărat) Romanfi sfetnici capabili ai sultanilor otomani, dar a fost supranumit "Cuceritorul". Constantinopolul a devenit noua capitală a Imperiului Otoman. [[Hagia Sophia]] a fost transformată în moschee, deşi Biserica Ortodoxă greacă a fost lăsată intactă şi [[Patriarhul Ghenadius al II-lea (Ghenadius Scholarius)]] a au fost numit Patriarhul Constantinopoluluiconsiderați trădători de majoritatea grecilor.

Mulţi greci au părăsit oraşul şi s-au refugiat Italia, ducând cu ei cultura şi documente Istoricii consideră căderea Constantinopolului ca fiind evenimentul care a încheiat Evul Mediu și a început Renașterea datorită sfârșitului vechii ierarhii religioase din tradiţia greco-romană care au contribuit la începutul Renaşterii.Grecii care au rămas în Constantinopol au fost în majoritate locuitorii cartierelor [[Fanar]] şi Galata. Mulţi fanarioţi, cum au fost numiţiEuropa, s-au dovedit precum și folosirea tunurilor și a fi sfetnici capabili ai sultanilor otomani, dar au fost consideraţi trădători prafului de majoritatea grecilorpușcă.

Istoricii Chiar și în prezent un număr mare al populației grecești consideră căderea ziua de marți (ziua căderii Constantinopolului ) ca fiind evenimentul care cea mai plină de ghinion a încheiat Evul Mediu şi a început Renaşterea datorită sfârşitului vechii ierarhii religioase din Europa, precum şi folosirea tunurilor şi a prafului de puşcăsăptămânii.

Chiar şi în prezent un număr mare ==Vezi și==*[[Constantinopol]]*[[Constantin cel Mare]]*[[Constantin al populaţiei greceşti consideră ziua de marţi (ziua căderii Constantinopolului) ca fiind cea mai plină de ghinion a săptămânii.XI-lea]]

==ReferinţeBibliografie==*Steven Runciman: , ''The Fall of Constantinople, 1453'', Cambridge University Press, ISBN 0521398320 (''Căderea Constantinopolului, 1453'', trad. CUProm. ISBN 0521398320, note, postfață și îngrijire științifică de Alexandru Elian, Ed. Nemira, București, 2011)*Franz Babinger: , ''Mehmed the Conqueror and His Time'' , Princeton University Press. , 1992. , ISBN 0691010781 *[http://orthodoxwiki.org/Fall_of_Constantinople Fall of Constantinople at Orthodoxwiki]*[http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83derea_Constantinopolului Wikipedia.ro - Căderea Constantinopolului]