Modificări

|nume=Mănăstirea NeamţNeamț|Imagine=[[Imagine:Neamt_monastery_1.cristiburBiserica_Manastirii_Neamt.jpg|250 280 px|Mănăstirea NeamţNeamț]]|jurisdicţie=[[Mitropolia Moldovei şi și Bucovinei]]

|înfiinţată=secolul XVXIV|ctitor=Petru I MuşatMușat<br>[[Ștefan cel Mare și Sfânt]]|stareţ=Arhim. [[Arhimandrit]] Benedict Sauciuc|mărime aprox= 50 77 de viețuitori, din care 51 în mănăstire și 26 în schituri<ref>Mănăstirea Neamț, vatră de vieţuitorispiritualitate și cultură românească, vol.II, Mănăstirea Neamț între anii 1990–2017; Editura Doxologia, 2017; pag.29; ISBN general 978-606-666-658-9</ref>|localizare=comuna Vânători, judeţul Neamţjud. Neamț,<br>la aproximativ 15km 15 km N-V de orașul Târgu NeamţNeamț|limba liturgică=[[limba română|română]]|cântarea=[[Cântarea bizantină|bizantină]]|schituri= schitul Schitul Vovidenia<br /> Schitul Pocrov<br /> Schitul Icoana Veche<br /> Schitul Icoana Nouă<br /> Schitul Băiceni<br /> Schitul Braniște<br /> Schitul Cărbuna|hramuri=[[Înălţarea Înălțarea Domnului]], (la 40 de zile după Sfintele Paşti)<br>[[Paisie_de_la_NeamţPaisie de la Neamț|Sfântul Sf. Cuvios Paisie de la NeamţNeamț]], sărbătorit în prima zi din din Postul Naşterii Domnului.

|}}'''Mănăstirea Neamț''' este o [[mănăstire]] ortodoxă de [[călugăr]]i situată în satul Mănăstirea Neamț, comuna Vânători-Neamț, județul Neamț, România. Este o [[ctitor]]ie a voievodului Petru Mușat (1375–1391), fiind cel mai vechi și mai mare așezământ monahal din Moldova<ref name="manastiriortodoxe">[http://www.manastiriortodoxe.ro/index.php?a=md&ap=Arhiepiscopia_Iasilor&j=Neamt&id=165 Patriarhia Română – Mănăstiri, biserici și monumente: Mănăstirea Neamț], accesat 2 august 2017</ref>, supranumit „Ierusalimul ortodoxiei române”<ref name="crestinortodox">[http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-neamt-67899.html CrestinOrtodox.ro: Mănăstirea Neamț, de Teodor Danalache], accesat 2 august 2017</ref>.<br>Mănăstirea Neamț este inclusă în ''Lista monumentelor istorice din România'', având codul de clasificare ''NT-II-a-A-10629''.<ref>[http://patrimoniu.gov.ro/images/lmi-2015/LMI-NT.pdf Lista monumentelor istorice 2010 din județul Neamț – publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 670 bis/1.X.2010.]</ref>

Mănăstirea Neamţ este o ==Istoric==Primul [[mănăstirectitor]] ortodoxă al acestui sfânt lăcaș a fost Petru Mușat, Domn al Moldovei între 1375–1391. El a construit mănăstirea pe locul unui schit mai vechi, în apropiere de Cetatea Neamțului, ridicată tot de el.<ref>Nicolae Iorga, ''Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a Românilor'', Tipografia „Neamul Românesc”, Vălenii de călugări Munte, 1908, p. 30.</ref> După tradiție, schitul acela a fost întemeiat de călugării Sofronie, Pimen și Silvan, veniți cu ucenicii lor din Româniaținuturile sud-dunărene. Conform Pr. Prof. [[Mircea Păcurariu]], situată în comuna Vânători„n-Neamţar fi exclus ca aceștia să fi fost ucenici ai Sfântului [[Nicodim de la Tismana]] sau călugări români care trăiseră un timp la Athos. Probabil pentru aceștia, Petru I Mușat a ridicat aici o biserică de lemn”<ref name="Păcurariu">Mircea Păcurariu, satul Mănăstirea Neamţ''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, judeţul NeamţEditura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991. Este cel mai mare şi mai vechi aşezământ monahal din MoldovaISBN 973-9130-08-9</ref>.

La 12 Km, nord vest de renumita Cetate Actuala biserică a Neamtuluimănăstirii, intr-o poiana larg deschisa pe valea rausorului Nemtisoravând hramul [[Înălțarea Domnului]], inconjurata aproape din toate partile a fost zidită de culmi impadurite[[Ștefan cel Mare și Sfânt]] în 1495-1497, este asezata Manastirea Neamt, "Ierusalimul ortodoxiei romane". Spre acest impunator monument acesta fiind considerat ca al doilea ctitor al poporului nostru, calatorul merge pe soseaua TgMănăstirii Neamț. Neamt-Pipirig-BistricioaraDeasupra ușii de intrare în [[pridvor]] se află [[pisanie|pisania bisericii]], pana la locul numit cu următorul conținut<ref name="pripormanastiriortodoxe"/>::''Doamne Iisuse Hristoase, primește acest hram care s-a zidit cu ajutorul Tău întru Slava Sfântă și Slăvită de unde se desprinde, la dreapta, un drum pe care poate ajunge pământ la manastire. Inaintandcer, el zaresteÎnălțarea Ta și Tu sfinte acopere-ne cu mila Ta, la stangade acum și până în veac. Io Ștefan Voievod, pe o culmecu mila Lui Dumnezeu, schitul alb Vovideniadomn al Țării Moldovei, incoronat de cinci turlefiul lui Bogdan Voievod, iar la dreapta vede cladirile seminarului teologic. Trecand, in sfarsit, pe langa cateva case calugaresti si pe langa "aghiazmatarul cu enorma a binevoit și început și a zidit acest hram pentru Rugăciunea sa cupola", cladit in prima jumatate și a doamnei sale Maria și a fiului său Bogdan și a veacului al XIXcelorlalți fii ai săi și s-leaa săvârșit la anul 7605<ref>De la facerea lumii, calatorul ajunge in fata unui impunator patrulater de cladiri denumit de catre calugari "cetate"deci anul 1497 d.Hr. El se afla in fata Manastirii Neamt</ref>, iar al domniei sale anul patruzeci și cel dintâi curgător luna lui Noiembrie 14. ''

"Izvoare istorice, care sa determine cu exactitate timpul si imprejurarile in care ea Tot Ștefan cel Mare a luat fiinta nu exista. Traditii locale puternice, in mai multe versiuni, ca si inscriptia întărit privilegiile acordate mănăstirii de pe un clopot din veacul al XIX-lea ("Acest clopot s-au varsat din materialul clopotului facut la 1393 voievozii de domnul Stefan cel dintai si care sdinaintea lui și a înzestrat-au topit la arderea manastirii Neamtu 1862 noiembrie 20" ) dovedesc existenta manastirii la sfarsitul celui de-al XIV-lea secol. In traditia localao, inregistrata si de cronicariprintre altele, se pomeneste insa de niste calugari care ar fi venit de prin partile Dunarii cu un [[clopot]] mare (unii spun ca acesti calugari ar fi fost discipolii lui Nicodim, organizatorul vietii manastiresti in Tara Romaneascaîn 1485) si ar fi intemeiat un schit chiar și cu un veac mai inainte[[Icoanele Maicii Domnului|panaghiar]] (în 1502). Ei au ridicat aici Pentru o biserica danie din lemn1503, numita călugării erau îndatorați să facă „paraclis” la toate liturghiile de istorici "Biserica alba"duminică, pe locul de azi al bisericii "Bogoslovul" din cimitirul manastiriipentru domn și soția sa Măria, construita mult mai tarziucât timp vor fi în viață, in 1835. Primul document scris ce ni s-a pastrat despre manastirea Neamtiar după moarte, este actul din 7 ianuarie 1407, din vremea lui Alexandru cel Bun, dat de acel parastas în fiecare miercuri seara și joia liturghie<ref name="Vladica Iosif Păcurariu">Mircea Păcurariu, ruda apropiata a lui Petru Musat''Istoria Bisericii Ortodoxe Române'' Volumul 1, ajuns primul mitropolit Editura Institutului Biblic și de Misiune al Moldovei. Acest act arata ca la data pomenitaBisericii Ortodoxe Române, manastirea Neamt era inzestrata cu doua sate daruite de catre Petru MusatBucurești, doua mori, doua vii si mai avea si carti, odajdiisi vase1991. Faptul acesta vine sa confirme existenta ei cu un personal destul de numeros inca la acea data, ceea ce face pe unii cercetatori sa afirme ca manastirea fiinta cu mult inainteISBN 973-9130-08-9</ref>.

Tot Petru Musat a zidit si prima biserica din piatraDe Mănăstirea Neamț este legat și numele [[Cuvios]]ului [[Paisie de la Neamț|Paisie Velicicovschi]], pe locul unde se gasea pana nu demult biserica cel numit ulterior Sf. Gheorghe. Dupa cutremurul din 1471, ctitoria lui fiind zdruncinata din temelii, Stefan cel Mare (1457-1503) va inalta o noua biserica[[Paisie de la Neamț]], alaturi de cea veche si care va fi sfintita cu alai mare dupa izbanda de [[Praznic|prăznuit]] la Codrii Cosminului[[15 noiembrie]]. Gramaticul Dimitrie insemna in 1512 randurile Timp de mai jos: "...in acea vreme a venit si Albert, craiul lesesc, cu multa puterecincisprezece ani, si mult cât a sapat la cetatea Sucevei si n-a putut lua cetatea si s-a intors in desert. Iar Stefan Voevod a mers asupra-i cu putere cu oastea sa si lfost [[stareț]] al Mănăstirii Neamț (1779-1794), el a batut la Cozmin, in anul 1497 iar fost în același timp un adevărat îndrumător al domniei Sale anul 40 curgator luna lui octombrie 26, joi in ziua de Sfantul Dumitru. Si apoi s-a intors vieții monahale din razboi si a sfintit biserica aceasta in acelasi an, luna lui noiembrieMoldova și înnoitor al [[monahism]]ului ortodox, in 14prin redescoperirea scrierilor patristice și publicarea [[Filocalia|Filocaliei]].

Alexandru cel BunÎn decursul timpului, Stefan cel Marela Biserica Înălțarea Domnului și la întregul complex mănăstiresc, cat si alti domnitori s-au făcut diferite modificări și adăugiri. Astfel. peretele care au urmat separa încăperea mormintelor de [[naos]] a fost îndepărtat la scaunul Moldovei si care voiau saînceputul secolului al XIX-si asigure sprijinul bisericiilea; ancadramentele originale ale ferestrelor naosului, gropniței și [[altar]]ului au inzestrat manastirea cu sate, mosii intinse, paduri, vii, prisaci, mori, iazuri si altele. Pe mosiile manastirii, intocmai ca si pe cele ale marilor boieri, faceau munca obligatorie nenumarati tarani. In felul acesta, manastirea a devenit unul fost înlăturate în cea mai mare parte; acoperișul original din cei mai mari proprietari feudali, ceea ce iveacul al XV-lea a permis sa participe la viata politica a Moldovei. In primii ani de guvernare ai lui Alexandru cel Bun, raporturile domnului cu biserica se caracterizeaza printrfost modificat; deasupra bisericii s-o oarecare lipsa au mai construit încă două turle de autoritatelemn; spre apus a fost adăugat un fronton; fațada a fost acoperită, pe care treptat voievodul o va lichida. In titulatura unui doccument din 1407în întregime, mitropolitul Iosif mentioneaza pe domn dupa el, pe locul al doileacu tencuieli; clădirile înconjurătoare au fost refăcute. In 1428, cand Alexandru subordoneaza unei manastiri 50 de biserici din diferite sate, dispunea <ref name="ca nici un mitropolit, nici slugile lui, nici dregatorii lui, sa nu se amestece crestinortodox". In interval de 21 de ani raporturile intre domn si biserica se inversasera. />

Stefan cel Mare va avea o deosebita grija pentru manastire==Arhitectura==În afară de zidurile de apărare, intarinduturnul-i privilegiile acordate de domnitorii de dinaintea luiclopotniță și biserica cu hramul „[[Înălțarea Domnului]]”, inzestrandcare și-ocu un clopot in 1485au păstrat aspectul inițial, celelalte construcții din incinta sfintei mănăstiri, așa cum se prezintă ele astăzi, cu un panaghiar in 1502 sdatează din secolele XVIII–XIX.a[[Fișier:Neamt_20. Ce infatisare avea manastirea in veacurile XV-XVIjpg|thumb|200 px|Agheazmatarul mănăstirii]]Marea biserică din centrul incintei, epoca ei de stralucire„Înălțarea Domnului”, este greu de presupus. Din constructiile de atunci n-au ajuns pana la noi decat biserica ctitorie a lui Stefan [[Ștefan cel Mare si partea inferioara și Sfânt]] se impune prin planul și liniile sale măiestrit proporționate, ca și prin bogata și decorare a turnului clopotnitafațadelor. Peste fundație, prevăzută cu un soclu având două lărgiri succesive, zidit se înalță pereții zidiți cu bolovani de Alexandru cel Bunrâu și piatră până la două treimi din înălțimea lor. Plecand De la acest nivel și până la cornișa de piatră de la acestea si cele cateva stiri culese sub streașină, paramentul este lucrat din arhiva manastiriicărămidă. Pe această porțiune a paramentului există două rânduri de ocnițe, deasupra cărora se poate insa crede ca in vremea aceea curtea centrala era imprejmuita desfășoară o bogată friză de ceramică smălțuită, compusă din discuri, romburi și triunghiuri împodobite cu un zid inzestrat cu obisnuitele mijloaace motive vegetale și geometrice. La aceste elemente de policromie ale fațadelor se adăugă brâiele și pilaștrii de aparare si intarit cărămidă smălțuită dispuse în câmpul zidăriei, precum și picturile exterioare din fresca ce se mai păstrează în unele ocnițe. Absidele, în partea lor inferioară, sunt decorate cu turnuri firide alungite până la cele patru colturisoclu. Se intra ca si astaziContraforturile, caracteristice arhitecturii moldovenești din acea epocă, sunt grupate simetric în jurul bisericii, pe sub turnul două fiind dispuse în unghiurile vestice și câte unul de o parte și de mijlocalta în dreptul [[pronaos]]ului, în dreptul camerei mormintelor și în dreptul proscomidiarului și diaconicului, precum și unul mic în axul absidei estice. Ferestrele, prin care avea insa o inaltime mai micapătrunde lumina în camera mormintelor, [[naos]] și [[altar]], au fost lărgite și mărite în decursul timpului, dar cu ocazia lucrărilor de restaurare din 1958-1961 li s-a redat forma originară. Putine sunt stirile despre starea manastirii in secolele XVITurla octogonală, XVII si XVIIIcu patru ferestre și patru contraforturi, insa cert este ca indeosebi in ultimele doua veacuriînălțată pe două baze suprapuse, ea primă cu opt laturi iar a cunoscut o perioada doua de stagnare si chiar de regres." (Constantin Prisnea - Manastirea Neamtforma stelată cu opt vârfuri, atât bazele cât și fațadele turlei fiind decorate cu ocnițe, Ed. Meridianefiride, Bucuresti 1964)discuri și cărămizi smălțuite. <ref name="mmb"/>

Potrivit documentelor, Manastirea Neamt fiinta in veacul al XIV-lea ca organizatie calugareasca ortodoxa; inceputurile ei sunt mult mai vechi[[Pridvor]]ul bisericii are peretele dinspre apus închis, dar cercetatorul nu poate stabili, este prevăzut cu două intrări prin uși dispuse față în față pe baza izvoarelor iszorice cunoscute pana acum, cine a intemeiat aceasta manastire,in ce imprejurari si cand anumelaturile de nord și de sud ale acestei încăperi. Cel dintai domnitor moldovean care, cum atesta documentele, a daruit Manastirii Neamt sate si mosii este Petru MusatCadrele acestor uși au arcuri în acoladă la partea lor superioară. Acesta a zidit Cetatea Neamt, a integrat-o definitiv in sistemul de aparare al tarii si, potrivit unei traditii puternice, tot el ar fi cladit la Manastirea NeamtCele cinci ferestre ale pridvorului, trei spre vest și câte una pe locul vechiului schit laturile de lemn, o biserica nord și de piatrasud, care a fost inconjurata au ancadramente în stil gotic. Pridvorul este acoperit de urmasii sai in scaunul Moldovei cu chilii calugarestio calotă emisferică sprijinită pe arcuri oblice, diferite cladiri, turnuri si ziduri de apararecaracteristice arhitecturii medievale moldovenești. Pe latura dinspre vest a patrulaterului Trecerea în [[pronaos]] se face printr- incinta, un portal la mijloccare se disting torurile încheiate în arc frânt. Spre deosebire de pridvor, strajuieste turnul clopotnita, strabatut la baza de gangul boltit al intrariipronaosul este supraînălțat și se înscrie în planul clădirii ca un dreptunghi. Partea inferioara a turnului clopotnita Deasupra este zidita, probabilboltit, pe vremea Domnitorului Alexandru cel Bun (1400având două calote despărțite printr-1432)un arc median. În cele patru unghiuri ale încăperii, iar cele doua parti superioareprecum și la mijlocul pereților laterali se înalță câte un pilastru încadrat în zidărie, mai tarziu. O parte din bolta semicilindrica a gangului format dintr- aceea dinspre rasarit - este acoperita un mănunchi de colonete subțiri așezate pe un soclu înalt și terminate la nivelul nașterii arcurilor bolții cu picturi reprezentand scene inspirate din vechiul roman popular "Varlaam si Ioasaf"câte un capitel având profile gotice. Unele scene in care apar: Pronaosul și încăperea mormintelor sunt despărțite printr-un perete ce are o cladire asemanatoare cu biserica zidita la Manastirea Neamt deschidere de trecere încadrată de Stefan cel Marebaghete încrucișate și muluri gotice săpate în piatră. [[Naos]]ul bisericii are o formă dreptunghiulară, un tanar principe, care, seamana cu domnitorul ctitor si unele costume caracteristice veacului al XV-lea au condus lărgită prin absidele laterale semicirculare. El este încoronat de turla clădită pe unii la concluzia ca aceasta pictura ar fi din veacurile XV-XVIIdouă rânduri de arcuri oblice. Absida altarului are o formă semicirculară și este despărțită de naos prin [[Iconostas|catapeteasma]] sculptată și aurită. <ref name="crestinortodox"/>

Cladirile incintei, asa cum se prezinta ele astazi, dateaza din veacurile XVIII===Pictura bisericii „Înălțarea Domnului”===[[Fișier:KlosterNeamtDetail1.jpg|thumb|280 px|Biserica „Înălțarea Domnului” -XIX. Diferite insemnari, frescă interioară]]Pictura interioară din care unele pe piatra[[altar]], arata ca inainte de veacul al XVIII-lea au existat alte cladiri: o trapeza si cuhnie (bucatarie) zidite de Alexandru Cornea (1540), o clisiarnita zidita de Ilias (1546-1551), chilii si turnuri, inaltate de diferiti domnitori si ierarhi moldoveni[[naos]] și camera mormintelor aparține epocii lui Ștefan cel Mare, fiind caracterizată prin dimensionarea amplă a panourilor în care din cauza unor incendiisunt incluse scenele și prin echilibrul clar al compozițiilor, unor pradaciuni si unor intamplari dureroase s-au ruinatceea ce face ca pictura să se adapteze în mod armonios la proporțiile arhitecturii respective. O data cu veacul al XVIII-leaSunt reprezentate scene biblice din viața Mântuitorului Iisus Hristos, a inceput, prin osardia vietuitorilor manastirii, actiunea Maicii Domnului și diferite figuri de reconstructie si reinnoiresfinți mucenici și cuvioși.

In anii 1958-1961Frescele din [[pronaos]] și din [[pridvor]], a fost reconstruita, intre chiliile de pe latura de est, biserica Sfantul Gheorghe. Acest lacas fusese zidit, la inceputul veacului al XIX-lea, pe locul unde altadata Petru Musat inaltase cea dintai biserica din piatra. Deoarece biserica din veacul al XIX-lea stirbea maretia si frumusetea ctitoriei timpul domniei lui Stefan cel MarePetru Rareș, s-a hotarat reconstruirea ei in mijlocul laturei de est a incintei manastiresti. Vechile temelii ale bisericii Sfantul Gheorghedovedesc o altă concepție în dispunerea și dimensionarea panourilor, care se îngustează și sunt diferite ca si cele ale altor vechi cladiri din incinta,sunt marcate prin linii de piatramărime. In jumatatea dinspre nord a curtii interioareStilul picturii este unul narativ, domina maiestuos monumentala biserica Inaltarea Domnului. Imprejurari si fapte necunoscute pierzându- un cutremur, poate cel și din 1471funcția decorativă, un incendiu sau un atac vrajmas - subrezisera grav cel dintai locas de piatra trăsături ce caracterizează pictura murală din Manastirea Neamt, zidit de Petru Musat. Slavitul Voievod Stefan, de numele caruia sunt legate atat de multe biserici si manastiri, atat de mari infaptuiri, nu putea trece cu vederea cea mai importanta manastire din Moldova. De aceea in ultimul deceniu al veacului timpul domniei lui Patru Rareș (secolul al XVXVI-lea, el a zidit locasul care prin planul si liniile sale maiestrit proportionate, ). În pronaos și pridvor este pictat [[calendar]]ul ([[sinaxar]]ul) ca si prin bogata si variata decoratie a fatadelor, uimeste pe cel ce se gaseste in fata luila mănăstirile [[Mănăstirea Voroneț|Voroneț]] și [[Mănăstirea Moldovița|Moldovița]].

"Pisania"Întregul ansamblu pictural din biserică, in limba slavona, fixata pe fatada de miazazi a pronaosuluiprecum și cel din gangul [[clopotniță|turnului-clopotniță]], este deplin concludenta cu privire la ctitorul bisericii si la timpul cand a fost ea zidita: "Doamne Iisuse Hristoaserepictat, primeste acest hramculoare peste culoare, care s-a zidit cu ajutorul Tau intru slava sfintei si slavitei de la pamant la cer inaltare a Ta si Tu stapane acopere-ne cu mila Ta de acum si pana in veacîn 1850. Io Stefan Voievod a binevoit si a inceput si a zidit acest hram pentru rugaciunea sa si a Doamnei sale Maria si a fiului sau Bogdan si a celorlalti fii ai sai si s-a sfarsit an anul 7005 iar al domniei sale anul patruzeci si cel dintai curgator luna lui noiembrie in 14 "(1497). Intre celelalte ctitorii ale marelui Stefan, biserica Inaltarea Domnului de la Manastirea Neamt <ref name="este cel mai interesant si mai reprezentativ monument al arhitecturii vremii, atat ca plan si structura interioara, cat si ca mod de decorare a fatadelormanastiriortodoxe". Planul trilobat al unor biserici de pe vremea domnitorului este marit insa si imbogatit prin adaugarea unor incaperi noi: pridvorul amplasat in fata intrarii dinspre vest si gropnita sau incaperea mormintelor intre pronaos si naos. />

Arhitectura si bogata plastica decorativa exterioara adauga monumentului o maretie impunatoare. Un soclu, cu doua largiri succesive formeaza postamentul puternic din blocuri mari din piatra ===Icoana făcătoare de talie, deasupra caruia se inalta peretii ziditi pana la doua treimi din inaltime cu bolovani de rau si piatra mai marunta. De la acest nivel pana la cornisa minuni a Maicii Domnului===În Mănăstirea Neamț este păstrată [[icoană|icoana]] [[făcător de piatra minuni|făcătoare de sub streasinaminuni]] a [[Maica Domnului|Maicii Domnului]], paramentul este lucrat in zidarie de caramidacare datează din anul 665. Pe portiunea aceasta Această icoană a paramentului sunt doua randuri fost pictată în Lidia (patria [[Gheorghe purtătorul de ocnite - cele de josbiruință|Sf. Mare Mucenic Gheorghe]]), mai mari, iar cele din acest motiv fiind numită și ''Lidianca''. A fost dăruită în anul 1429 voievodului moldovean [[Alexandru cel Bun]] de sus, mai mici către [[Imperiul Bizantin|împăratul bizantin]] Ioan al VIII- deasupra carora lea Paleolog (1425–1448). Icoana se desfasoara o bogata friza de ceramica smaltuita, compusa din discuri, romburi si triunghiuri impodobite află în [[naos]]ul Bisericii cu motive vegetale si geometricehramul „Înălțarea Domnului”. La elementele de policromie ale fatadelor se adauga braiele si pilastri de caramida smaltuita dispuse in campul zidariei, atat in frize care inconjoara monumentul cat si in forma de colonete, precum si picturile in fresca ce se mai pastreaza in unele ocnite<ref name="viziteazaneamt">[http://www. Fatadele absidelor, in partea lor inferioara, sunt decorate cu firide alungite pana la socluviziteazaneamt. Cunoscutele contraforturi ale arhitecturii moldovenesti sunt oranduite simetric in jurul monumentuluiro/2010/10/26/manastirea-neamt-istoric-imagini-si-schituri/ Mănăstirea Neamț: doua dispuse in unghiurile vestice si cate unul de o parte si de alta in dreptul arcului median al pronaosului, in dreptul incaperii mormintelor si in dreptul proscomidiarului si diaconicului siIstoric, in sfarsitImagini și Schituri], unul mic in axul absidei rasariteneaccesat 2 august 2017. Ferestrele prin care patrunde lumina in camera mormintelor</ref> Între anii 1844–1845, naos si altarul bisericii, in decursul timpului, au icoana a fost largite si mariteferecată, dar cu prilejul lucrarilor de restaurare din 1958-1961 li s-a dat forma originara. Turla, de forma octogonala, cu patru ferestre si patru contraforturi, se inalta pe doua baze suprapuse, prima cu opt laturi iar a doua de forma stelata cu opt varfuri. Atat bazele cat si fatadele turlei sunt decorate cu ocniteambele fețe, firide, discuri si caramizi smaltuiteîn argint aurit și pietre prețioase.

In a doua jumatate ==Mănăstirea Neamț în prezent==[[Călugăr|Monahii]] de la Mănăstirea Neamț duc mai departe tradiția multiseculară a veacului al XVI-lea, sau celui mai tarziu, a fost adaugat langa altar, spre miazazi, un vesmantar, care in ansamblul planului cladirii inscrie o nota discordanta, dar fiind interesant din punct de vedere arhitectural, cu prilejul ultimelor lucrari de restaurare, a fost mentinut. Acoperisul, care in decursul timpului a suferit destule modificari, a fost restaurat pe corpuri separate in timpul lucrarilor din 1953-1961. El are acum forma pe care o avea in unele gravuri vechi. In pridvorul bisericii se patrunde prin doua usi dispuse fata in fata pe laturile de sud si nord ale acestei incaperi. Cadrele simple ale acestor usi se incheie la partea superioara prin arcuri in acolada. Cele cinci ferestre - trei spre vest si cate una pe laturile de sud si nord - au ancadramente de factura gotica. Aceasta incapere este acoperita de o calota semisferica sprijinita pe arcuri oblice caracteristice arhitecturii moldovenesti. Trecerea in pronaos se face printr-un și mai mare portal la care se disting torurile incheiate in arc frantașezământ monahal din Moldova. Spre deosebire de pridvor, pronaosul Sfânta Mănăstire este suprainaltat si inscrie in planul cladirii un dreptunghi. Deasupra este boltit cu doua calote despartite printr-un arc median. Pentru micsorarea diametrului fiecarei calote, mesterii s-au oprit la o formula ingenioasa: doua randuri în continuare loc de arcuri oblice suprapuse. In cele patru unghiuri ale incaperii cum si la mijlocul peretilor laterali "se inalta cate un pilastru incadrat in zidarie, format dintr-un manunchi de colonete subtiri asezate pe un soclu inalt si terminate la nivelul nasterii arcurilor boltii cu cate un capitel de profile gotice". Pronaosul si incaperea mormintelor sunt despartite printr-un perete cu o deschidere de trecere incadrata "de baghete incrucisate si muluri gotice sapate adanc in piatra"pelerinaj al credincioșilor din toată Moldova și din întreaga Românie.

Pana la inceputul veacului al XIX-leaMănăstirea Neamț este un important punct de atracție și pentru turism (atât grupuri organizate, cât și individual), incaperea mormintelor era separata fiind situată relativ aproape de naos printr-un peretealte mănăstiri și schituri vestite din județul Neamț: [[Mănăstirea Agapia|Agapia]], [[Mănăstirea Văratec|Văratec]], [[Mănăstirea Secu (Neamț, dupa suprimarea acestuia a fost construit un arc dubluRomânia)|Secu]] etc. Naosul prelungit in forma unui dreptunghi largit prin absidele laterale semicirculare este incoronat de turla cladita pe doua randuri de arcuri oblice[[Fișier:Neamt_22. jpg|thumb|250 px|Biserica este terminata spre rasarit cu absida altarului „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]” a [[Seminar|Seminarului teologic]] de forma semicircularala Mănăstirea Neamț]]De un mare interes din partea vizitatorilor se bucură Muzeul Mănăstirii Neamț, despartita obiectele păstrate de naos prin catapeteasma sculptata si aurita la inceputul veacului al XIX-lea in stil baroca lungul secolelor de către sfânta mănăstire și expuse astăzi în acest muzeu fiind de o importanță deosebită atât pentru cultura și arta religioasă ortodoxă cât și pentru cea națională. Spre nord si sud sunt inscrise in grosimea zidului proscomidiarul si diaconicul care printr-o usa este legat Tezaurul mănăstirii cuprinde obiecte de cladirea adaugata a vesmantarului. In biserica Inaltarea Domnului cult din Manastirea Neamt si in preajma ei sunt mai multe morminte in aur și argint, broderii, țesături și sculpturi care odihnesc oameni au fost confecționate în sfântul lăcaș sau au fost dăruite de seama din trecutul mai indepartat ori mai apropiat al poporului nostruvoievozii Moldovei și alți binefăcători. Astfel, in pridvor În muzeu se gasesc: lespedea funerara a Mitropolitului Teoctist al II-lea care a sfintit biserica in anul 1497află o bogată colecție de obiecte de cult și religioase, si lespedea lui Micotapicturi, parcalab manuscrise și diferite piese utilizate la prima tipografie de Neamtaici, care a murit in anul 1495; tot in aceasta incapere se afla mormantul Mitropolitului Calinic Miclescu - in acelasi mormant s-ar afla si osemintele Mitropolitului Sofronie Miclescu - si a unor episcopi si stareticu o mare valoare istorică și artistică. In pronaos se afla mormantul Episcopului Pavel al Romanului (+1632) si ale unor schimonahiAșezământul posedă cea mai mare și mai veche bibliotecă mânăstirească din România, iar in incaperea mormintelorce numără peste 18000 volume, mormantul lui Stefan Voievod fiul lui Alexandru cel Bun (+1447) si al vestitului staret Paisie Velicicovschi (1794)el având o contribuție deosebită la dezvoltarea culturii și artei românești medievale. <ref name="viziteazaneamt"/>

Peste tot, fatadele impunatoarei biserici Inaltarea Domnului sunt bogat decorate cu motive În imediata vecinătate a Mănăstirii Neamț se află [[Seminar|Seminarul Teologic]] „Veniamin Costachi”. În incinta acestuia a fost de arhitecturacurând ridicată o nouă și frumoasă biserică având [[hram]]ul „Sf. [[Ioan Iacob Hozevitul]]”. In arcadele ocnitelor Locul pe care se mai pastreaza unele picturi. In interioraflă astăzi acest impunător sfânt lăcaș a fost sfințit la [[5 august]] 1994, inca de timpuriucătre [[Daniel (Ciobotea)|PF Părinte Patriarh Daniel]], s-au executat picturipe atunci [[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei și Bucovinei]]. Cele din absida principala[[Târnosire]]a sfântului altar al acestei biserici a avut loc la 12 octombrie 1997, cu o solemnitate deosebită, naos si incaperea mormintelor au momentul fiind legat și de împlinirea a 500 de ani de la sfințirea bisericii Mănăstirii Neamț. Slujba de sfințire a fost executate in ultimii ani ai domniei lui Stefan cel Mare sau pe vremea lui Bogdan săvârșită de Sanctitatea Sa [[Bartolomeu I (Archontonis) al III-leaConstantinopolului|Bartolomeu, iar cele din pronaos si pridvor pe vremea lui Petru Rares. PicturilePatriarhul Ecumenic al Constantinopolului]], in general, sunt oranduite potrivit vechilor erminii ale împreună cu vrednicul de pomenire [[Teoctist (Arăpașu)|Patriarh Teoctist al Bisericii OrtodoxeRomâne]], la aceasta participând mulți alți arhierei, preoți și diaconi din întreaga țară. Doi pictori <ref>[http://ziarullumina.ro/reportaj/casa-noua-pentru-sfantul-roman-din Suceava - Vasilache Chitascul si Vasili Eliman valea- au executathozevei Cristian Bostan: ''Casă nouă pentru sfântul român din valea Hozevei'', in anul 1830Ziarul Lumina, o reparatie generala a picturii5 august 2011]</ref>. Ei au refacut unele scene vechiLa 8 septembrie 2009,deterioratedupă terminarea lucrărilor de construcție și a finisărilor de la interior, si le-au intarit pe celelalte culoare peste culoare. Dupa incendiul din anul 1862 care a cauzat innegrirea picturilorfost sfințită pictura bisericii, de către PF Părinte Patriarh Daniel, s-au facut unele incercari pentru curatirea lorîn prezența [[Teofan (Savu) al Moldovei și Bucovinei|IPS Teofan, dar aceasta actiune n-Arhiepiscopul Iașilor și Mitropolitul Moldovei și Bucovinei]] și a dus la rezultatele doritealtor ierarhi ai [[Biserica Ortodoxă Română|Bisericii Ortodoxe Române]].<ref>[http://ziarullumina. ro/documentar/pictura-bisericii-sfantul-ioan-iacob-hozevitul-va-fi-sfintita-astazi Constantin Ciofu: ''Pictura Bisericii „Sfântul Ioan Iacob Hozevitul” va fi sfințită astăzi'', Ziarul Lumina, 8 septembrie 2009]</ref>

Inca ===Bisericile, paraclisele Mănăstirii Neamț===: Biserica cu hramul „Înălțarea Domnului” — înființată în anul 1497: Biserica cu hramul „Sf. Ap. și Evanghelist Ioan” — înființată în anul 1832: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la finele veacului al XIV-lea, intre zidurile manastirii, exista o scoala de caligrafi si miniaturisti in cadrul careia se copiau si impodobeau carti bisericesti pentru manastiri si biserici Suceava” — înființată în anul 1846: Biserica cu hramul „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” — înființată în anul 1725: Paraclisul cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” — înființat în anul 1809: Paraclisul cu hramul „Buna Vestire” din targuri si sateturnul clopotniță — înființat în anul 1821: Paraclisul cu hramul „Sf. In prima jumatate a veacului al XV-lea, activitatea Cuvios Paisie de manuscriere caligrafica si decorare artistica a textelor bisericesti a fost dominata de vestitul monah Gavriil Uric, iar in a doua jumatate a aceluiasi veac de Teodor Marisescul, Ghervasie Ioanichie, Nicodim, Palade sla Neamț” din palatul mitropolitan — înființat în anul 1994: Paraclisul cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf.a.,Cuvios Benedict de buna seama, ucenicii lui Gavriil Uric. Nursia” din stăreția mănăstirii — înființat în anul 2007

Documente neindoielnice atesta ca la Manastirea Neamt s-au prelucrat metale pretioase faurindu-se obiecte ===Schituri ce aparțin de cult; tot aici s-au format pictori, sculptori in lemn si sculptori in piatra. Unii dintre vietuitorii acestui asezamant calugaresc au inscris pagini de cinste in istoria culturii bisericesti, talmacind scrieri teologice de mare valoare, infiripand cronici asupra unor anumite epoci sau infiintand anumite scoli. Mănăstirea Neamț<ref name="viziteazaneamt"/>===

Intre obiectele cu valoare istorica si artistica din colectia manastirii* '''Schitul Vovidenia''' (suprafața totală – 24,25 ha), ridicat între anii 1849–1857, pe vremea domniei lui Grigore Alexandru Ghica, mai importante sunt urmatoarele[[Mitropolia Moldovei și Bucovinei|Mitropolit al Moldovei]] fiind IPS [[Sofronie Miclescu]].: Icoana Biserica cu hramul „Intrarea Maicii Domnului primita in darîn Biserică” — înființată în anul 1857: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” — înființată în anul 1953* '''Schitul Pocrov''' (suprafața totală – 13, potrivit traditiei25 ha). Aflat într-o poiană cu păduri seculare, de Domnitorul Alexandru cel Bun de la imparatul bizantin Ioan al VIIIaproximativ 4 km sud-lea Paleologulvest de Mănăstirea Neamț, sub poalele Muntelui Chiriacu, Catapeteasma careschitul Pocrov a fost construit în anul 1714 de către Pahomie și ucenicii săi: Sofronie, pe vremuriMardarie, a apartinut paraclisului din Cetatea NeamtLazăr, cateva icoane din veacurile XVII-XVIIIDosoftei și Ioanichie. Schitul este supranumit și „Poiana raiului”, cateva icoane executate de Nel reprezentând un adevărat loc al liniștii unde au viețuit mulți părinți care au dus o viață duhovnicească foarte aspră.: Biserica cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului” — înființată în anul 1714: Paraclisul cu hramul „Sf. GrigorescuCuvios Atanasie Atonitul” — înființat în anul 2012* '''Schitul Icoana Nouă''' (suprafața totală – 22,40 ha), aflat în locul numit „Valea Icoanei”, pe un vas teren folosit în trecut pentru aghiazma din 1775pășunatul vitelor. Schitul își are începuturile în anul 1941.: Paraclisul cu hramul „Sf. Mare Mucenic Dimitrie” — înființat în anul 1972: Biserica cu hramul „Schimbarea la Față” — înființată în anul 2001: Paraclisul cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - înființat în anul 2008* '''Schitul Icoana Veche''' (suprafața totală – 3, un Panaghiar din 175032 ha), așezat într-o Nebedernita pădure deasă în partea de norda Mănăstirii Neamț, pe malul râului Nemțișor. Între anii 1821–1822, din anul 1665cauza Eteriei, în acest loc a fost ascunsă icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, un Epitrahil din veacul cea primită în dar de la împăratul Ioan al XVIIIVIII-leaPaleologul în urmă cu 600 de ani.: Biserica cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” — înființată în anul 2011* '''Schitul Băiceni''' (suprafața totală – 7, un Omofor care a apartinut Episcopului Pahomie al Romanului 69 ha): Paraclisul cu hramul „ Sf. Ioan Iacob de la Neamț” — înființat în anul 1998: Biserica cu hramul „Sf. Împărați Constantin și Elena” și „Sf. Ierarh Nectarie” — înființată în anul 2014* '''Schitul Braniște''' (1706-1714suprafața totală – 106,98 ha), o Presa tipografica din veacul al XVIII-lea[[ctitor]]it în anul 1582, doua prese tipografice din metal din veacul al XIX-leape vremea domniei lui Petru Șchiopul.: Biserica cu hramul „Sf. Ap. Petru și Pavel” și „Sf. Ap. Andrei” — înființată în anul 2000* '''Schitul Cărbuna''' (suprafața totală – 23, numeroase Xilogravuri si diferite piese tipografice38 ha): Biserica cu hramul „Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt” și „Sf. Trei Ierarhi” — înființată în anul 2001

La Muzeul de Arta se pastreaza renumitul Epitaf, care a apartinut pana in 1916 Manastirii Neamt, facut in anul 1437 de egumenul Silvan==Stareți recenți ai Mănăstirii Neamț==* Protosinghel Justinian Cârstoiu (01. In decursul timpului, la Biserica Inaltarea Domnului din Manastirea Neamt si la intregul complex manastiresc, s-au savarsit diferite modificari si s-au facut unele adaugiri08. Peretele care separa incaperea mormintelor de naos a fost indepartat la inceputul veacului al XIX-lea; ancadramentele originare ale ferestrelor naosului, gropnitei si altarului, in cea mai mare parte, au fost inlaturate; acoperisul din veacul al XV-lea a fost modificat; deasupra bisericii s-au mai construit inca doua turle de lemn; spre vest a fost adaugat un fronton; fatada a fost acoperita, in intregime, cu tencuieli; cladirile inconjuratoare au fost refacute1988 – 1990)* Protosinghel Agatanghel Bărbulescu (06. Dupa cel dintai razboi mondial, s-au savarsit la Manastirea Neamt unele lucrari de restaurare, dar o actiune sustinuta de readucere a acestui impunator monument istoric bisericesc la forma pe care a avut-o in vremea ctitorilor a inceput abia dupa cel de-al doilea razboi mondial02. 1990 – 01.10.1990)* Arhimandrit Dr. Irineu Cheorbeja (1990 – 31.10.1997)* Arhimandrit Benedict Sauciuc (31.10 1997 – prezent)

Calugarii din Sfanta Manastire Neamt vietuiesc, astazi, ca dintotdeauna, potrivit cu pravila lor. Cu ajutorul Bunului Dumnezeu si Maicii Domnului, ei pastreaza cu grija si pretuire biserica lui Stefan cel Mare, impunatoare prin maretia si frumusetea ei, precum si obiectele de cult de mare valoare istorica si artistica. Oricine trece pe aici, pe la Sfanta Manastire Neamt, pe la schiturile de sub poala muntelui, pe la sfintele moaste, pe la o sluja la ceas de seara - fie el turist curios sau pelerin smerit, fie calator grabit, venit ==Viețuitori de departe sau un localnic crescut pe seamă trecuți la umbra acestor ziduri - oricine trece pe aici, va duce cu el multumire, liniste si bucurie, caci acolo unde Dumnezeu si oamenii si-au dat mana, faurind aceasta minunata constructie - ochiul admira, cugetul asculta, iar sufletul se linistesteviața veșnică==* Arhimandrit Claudiu Derevleanu* Arhimandrit Partenie Apetrei* Protosinghel Iosif Gabor* Protosinghel Ghenadie Crudu* Protosinghel Ilarion Pancu* Protosinghel Iacob Culiță* Protosinghel Firmilian Olaru* Protosinghel Anania Ulian* Protosinghel Nifon Corduneanu* Protosinghel Ghervasie Gheorghe* Ieromonah Visarion Chirilă* Ieromonah Paisie Ioniță* Ierodiacon Petroniu Bulbucan* Arhidiacon Prof.Ioan Ivan* Monah Gamaliil Păvăloiu* Monah Cozma Cora* Monah Ioanichie Andone* Monah Trifon Gavril

==Episcopi ridicați din lavra nemțeană==* PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar Patriarhal* PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor* PS Emilian Crișanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Aradului* PS Veniamin Goreanu, Episcop al Basarabiei de Sud<ref>[[Categoriehttp:Mănăstiri din România|Neamţ]//basilica.ro/noul-episcop-al-basarabiei-de-sud-a-fost-hirotonit-de-parintele-patriarh-daniel/ Iulian Dumitrașcu, ''Noul Episcop al Basarabiei de Sud a fost hirotonit de Părintele Patriarh Daniel''], 26 mai 2018, ''Basilica.ro''</ref>

{{Ciornă}}==Viețuitori de seamă==* Arhimandrit Paisie Teodorescu* Arhimandrit Veniamin Goreanu* Arhimandrit Dosoftei Șcheul* Arhimandrit Andrei Ioniță ==Note==<references/> [[Categorie:Mănăstiri din România|Neamț]]