Modificări

{{ÎmbunătăţireImnografie}}{{Teologie}}'''Tipicul''' (din grecește: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conține instrucțiunile și [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creștină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existența cărților liturgice care conțin componentele fixe și variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstiresc include atât regulile de viețuire în mănăstire cât și pravila de rugăciune.

'''==Tipicul''' (din greceşte: τυπικόν/''typikon'', pl. τυπικα/''typika'', "respectând ordinea"; slavonă: ѹставъ/''ustav'') este cartea care conţine instrucţiunile şi [[rubrică|rubricile]] care în Biserica Creştină Ortodoxă stabilesc ordinea cultului divin pentru fiecare zi din an. Necesită existenţa cărţilor liturgice care conţin componentele fixe şi variabile ale acestor slujbe. În uzul [[monahism|monahal]], tipicul mănăstirii include atât regulile de vieţuire în mănăstire cât şi pravila de rugăciune.Sfântului Sava și Tipicul Studit - Origini==

==Tipicul Sfântul Cărțile liturgice folosite în prezent de Biserica Ortodoxă își au originea în [[mănăstire|mănăstiri]] sau au fost puternic influențate de practicile călugărești. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradițiile și practicile monastice, în special cele din principalele centre unde au apărut și unde s-au dezvoltat, [[Lavra Sf. Sava şi Tipicul Studit - Origini==cel Sfințit|Lavra Sfântului Sava din Ierusalim]] și Mănăstirea Studion din Constantinopol.

Cărţile liturgice folosite Tradiția liturgică a ''Tipicului Sfântului Sava'', apărută prima dată în prezent această [[Lavră]] a fost influențată, în forma sa primară, de Biserica Ortodoxă îşi au originea în obiceiurile și practicile comunităților ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina și Asia Mică. Sub Sfântul [[mănăstireTeodor Studitul|mănăstiriTeodor]] sau au , Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renașterii și reformei monahale din orașul imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost puternic influenţate adoptat de practicile călugăreştimănăstirile din Constantinopol. Slujbele ciclului zilnic de rugăciune folosit în zilele noastre în Răsăritul ortodox reflectă tradiţiile şi practicile monasticeÎn Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză liturgică, în special cele prin adăugarea unor elemente din principalele centre unde au apărut şi unde s-au dezvoltat, slujbele [[Sfânta Lavră a Sfântului Sava Sofia (IerusalimConstantinopol)|Sfânta Lavră a Sfântului Sava din IerusalimMarii Biserici]] şi Mănăstirea Studion din Constantinopol(Aghia Sophia) la tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugării palestinieni care au alcătuit Tipicul Sfântul Sava revizuit, acesta rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.

Tradiţia liturgică a ''Tipicului Sfântul Sava'' apărută prima dată în această [[Lavră]] a fost influenţată în forma sa primară de obiceiurile şi practicile comunităţilor ascetice din Orientul Apropiat, Egipt, Palestina şi Asia Mică. Sub Sfântul [[Teodor Studitul|Teodor]], Mănăstirea Studion din Constantinopol a devenit centrul renaşterii şi reformei monahale din oraşu imperial. În vremea controversei iconoclaste, tipicul monahal palestinian a fost adoptat de mănăstirile din Constantinopol. În Mănăstirea Studion a fost realizată o sinteză prin includerea unor elemente din [[Biroul Catedralei]] din Constantinopol l-a tipicul palestinian. În timp, această sinteză studită a fost la rândul ei modificată de călugări palestinienicare au alcătuit ==Tipicul Sfântul Sava revizuit, acestă rămânând în uz până în secolul al XIX-lea.Marii Biserici==

Dificultăţile în utilizarea tipicului monahal la nivelul [[parohie|parohiilor]] a ajuns la apogeu la începutul secolului al XIX-lea iar abrevierile şi omiterile slujbelor au devenit larg răspândite. În consecinţăTotuși, [[Patriarhia Ecumenică|Patriarhul Ecumenic]] a autorizat revizuirea tipicului pentru uzul parohiilor. Această revizuire a devenit cunoscută sub numele de ''Tipicul Ecleziastic în conformitate cu Stilul Bisericii Mari a lui Hristos'' şi a fost publicată în anul 1838. Acestă ediţie a fost la rândul ei revizuită de Protopsaltul George Violakes în ''Tipicul Bisericii Mari a lui Hristos'', publicată în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>mai departe el observă:

Episcopul :"Când a făcut aceasta și alte schimbări, probabil, Violakis nu inventa, ci doar dădea o formă oficială unor practici care deja erau urmate la nivelul parohiei. Probabil, Evanghelia a fost mutată mai aproape de sfârșitul slujbei deoarece prea puțini membri ai comunității ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos notează:Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref>

:"Violakis a făcut modificări importante şi adesea greşite, în special în structura [[Utrenie]]i de Duminică: de exemplu, [[catavasie|catavasiile]] sunt trecute a fi cântate toate împreună la sfârşitul [[Odă Biblică|Canticle?]] opt a [[Canon (imn)|canonului]], în loc să de câte una la sfârşitul fiecărei canticle?; iar citirea [[Evanghelie (liturgică)|Evangheliei]] este mutată din poziţia ei în vechime de după canon şi inserată penibil ==Diferențe între Canticles? opt şi nouă. Astfel, canticle nouă este separată de cele care o precedă iar întreaga structură a canonului este nefericit compromisă." <ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543.</ref> practica slavă și cea bizantină==

TotuşiÎn întâmpinarea necesităților lumii slave, mai departe el notează:imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat și traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor provenind din lumea mediteraneeană, la care s-au adăugat invaziile mongole, tipicul slav și-a pierdut conformitatea cu standardul liturgic al lumii bizantine. Acest fapt a fost conștientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Revizuirea tipicului slav (împreună cu cea a [[Cărți liturgice|cărților de cult]]) a dus la controversele care au dus la schisma [[Rascolnici|Vechilor Credincioși]] în vremea Țarului Alexei și a Patriarhului [[Nikon al Moscovei]].

:"Când a făcut aceasta şi alte schimbăriPrincipalele diferențe dintre practicile liturgice bizantine și cele slave stau în originile lor diferite, probabil în tipicul Sfântului Sava și respectiv studit, Violakes nu inventa ci doar dădea o formă oficială unor practici la care deja erau urmate la nivelul parohieis-au adăugat revizuirile aferente. ProbabilCu toate acestea, Evanghelia a tipicele grec, românesc și slav au fost mutată mai aproape în mare parte armonizate înainte de sfârşitul slujbei deoarece prea puţini membrii ai comunităţii ajungeau la timp pentru începutul Utreniei!"publicarea ediției lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 543542.</ref>

==Diferenţe între practica slavă şi cea bizantină== În întâmpinarea necesităţilor lumii slave, imediat ce misiunea în rândul slavilor a început, a demarat şi traducerea tipicului. Din cauza revizuirilor din lumea mediteraneeană cuplate cu invaziile mongole, tipicul slav şi-a pierdut conformitatea cu acela care era standardul lumii bizantine. Acest fapt a fost conştientizat de [[Biserica Ortodoxă Rusă|Biserica Rusiei]] în secolul al XVII-lea. Acestă revizuire a tipicului slav (împreună cu [[Cărţi liturgice|cărţile de cult]]) a dus la controversele [[Rascolnici|vechi-credincioşilor]]în vremea Ţarului Alexis şi a Patriarhului [[Nikon de Moscova]]. Principalele diferenţe dintre practicile liturgice bizantine şi cele slave stau în originile lor în tipicul Sfântului Sava şi respectiv studit împreună cu reviziile aferente. Cu toate acestea, tipicele grec, românesc şi slav au fost în mare parte aliniate înainte de publicarea ediţiei lui Violakes a ''Tipicului Bisericii Mari'' în 1888.<ref>''The Festal Menaion'' (Tr. Mother Mary and Archimandrite Kallistos Ware, Faber and Faber, London, 1984), p. 542.</ref> Pentru mai multe informaţii informații în acest subiect, vezi a se vedea: [http://www.holy-trinity.org/liturgics/krivoshein-greekandrussian.html ''Some differences between Greek and Russian divine services and their significance'', by Archbishop Basil Krivoshein of Brussels and Belgiumde Arhiep. Vassili Krivoșin al Bruxelles-ului și Belgiei]

 ==Legături externe - discuţii discuții despre tipic==

*en: [http://www.saintjonah.org/rub/ Rubrics for Upcoming Vigils] (Old Calendar).*en: [http://www.saintjonah.org/lit/ Rubrics and Texts for the Divine Liturgy] (Old Calendar).*en: [http://www.saintjonah.org/typ/ Rubrics and Texts for Typika] (Old Calendar).*en: [http://www.networks-now.net/litresswraoc/Typicon_Charts.htm How to put the Services together] (Antiochian).*en: [http://www.antiochian.org/1110642035 The Antiochian Liturgical Guide, Online] *en: [http://sgpm.goarch.org/ematins/matins.htm Texts for Sunday Matins] (New Calendar / Greek Archdiocese).*en: [http://www.dioceseofalaska.org/html/liturgical_resources.html The Russian Orthodox Diocese of Alaska Liturgical Calendar (Old Calendar Rubrics)]*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/order_divine_services_fecula.htm Excerpts from the "The Order of Divine Services" According to the usage of the Russian Orthodox Church, By Peter Fekula and Matthew Williams]*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/hierarchical_services_rubrics.htm Rubrics for Hierarchical Services (Instructions for Clergy and Altar Servers)]*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/liturgical_rubrics_1.htm Liturgical Instructions for Non-Hierarchical Services (for Clergy and Altar Servers)]*en: [http://www.e-typikon.com Online Greek Orthodox Typikon (Subscription Only)]

*en: [http://www.angelfire.com/journal2/typikon/ An English Translation of the Slavic Typikon (an ongoing project)] *en: [http://www.synaxis.info/typicon/index.html The Typikon Translation Project]*en: [http://www.liturgy.ru/docs/docs_all/graphics.php The Slavonic Typicon (in GIF files)]*en: [http://www.orthlib.info/Typikon/Typikon.html The Slavonic Typikon (PDF format)]*en: [http://users.forthnet.gr/ath/frc/psprotheoria.html A Draft Translation of the Biolakes Typikon] *en: [http://www.typikon.gr/ The Biolakes Typikon in Greek]*en: [http://www.holytrinitymission.org/books/english/typikon_1.htm Abridged Typikon]